Written by Administrator Saturday, 01 February :41 - Last Updated Saturday, 01 February :46

Transcription

1 Aproape ca nu mai exista revista economica capitalista de reputatie internationala sau ziare din sistem capitalist, care sa nu scoata in evidenta un aspect extrem de complex si poate singurul pe care ei il vad pentru iesirea din criza economica actuala. Acesti economisti vestici vad ca necesara vizarea de catre guvernele tarilor OECD a tuturor activelor pe care le detin catre sectroul privat si in felul asta sa primeasca sume enorme de la sectorul privat pentru aceste bunuri publice si sa acopere in intregime datoria. Asta ar insemna sa fie redusa total puterea guvernelor asupra sistemului privat capitalist, iar marile corporatii care ar dorii sa cumpere totul, sa domine viata noastra. Pentru acest lucru, marile corporatii pun bani si scot in evidenta aceasta opinie in toate publicatiile, spunind ca vor sa scoata din impas guvernele si sa le ofere posibilitatea sa acopere datoriile si chiar sa aiba un surplus. Este interesant cum vad ei lucrurile, cei din sectorul privat, marile corporatii si sacalii finantelor privatizate, dar ei nu spun nimic de datoria sectorului privat in aceste tari bogate ale OECD, unde datoria sectorului privat este cu mult mai mare decit datoria publica si unde aceasta datorie privata a dus economia mondiala in genunchi si intr-un colaps de neimaginat cu ani in urma. Politicienii capitalisti au impins privatizarea bunuruilor statului spre sectroul privat, in citeva rinduri dea lungul istoriei. In anii 80, Margaret Thatcher a creat cadrul de a vinde din activele statului catre sectorul privat pentru a submina forta sindicatelor publice. La sfirsitul anilor 80, in Europa de Est guvernele tradatoare de tara in cirdasie cu guvernele 1 / 5

2 vestice au imprimat ideea de vinzare a activelor statului pentru a dezmembra ceea ce ei numeau economiile centralizate. S-a dovedit ca vinzarea acestor bunuri ale poporului pe bucati catre sectorul privat a fost o calamitate politica si a dus la o criza economica zonala fara precedent. In acest moment, valoarea intreprinderilor si institutiilor de stat din OECD, valoreaza peste de miliarde de dolari. Pe de alta parte, guvernele locale ( ale localitatilor din aceste tari), detin bunuri in valoare de peste de miliarde de dolari. Dar bogatia adevarata a statului, la care fac referinta cei din sectorul privat pentru a fi vinduta, sint bunurile non financiare, care sint reprezentate de cladiri, terenuri si resursele subsolului, care in utlimul raport, cioclii de la FMI le-au evaluat la peste de miliarde de dolari in cadrul OECD. Guvernul federal american are in proprietate peste 1 milion de cladiri, dintre care, la ultimul asa zis audit, dintre ele au fost declarate inutile sau folosite extrem de putin si nu s-a dovedit necesaitatea lor. La fel, in cadrul acestui audit din SUA, s-a constatat ca peste 20% din terenul detinut de guvern si sub care sint bogatii inestimabile cum ar fi petrol, gaze, resurse minerale si altele, este nefolosit. Analistii de la PWC recunosc ca Suedia are bunuri ale statului care pot fi vindute rapid pe piata, in valoare de peste 120 de miliarde de dolari. In total, acest audit facut in tarile OECD a scos in evidenta posibilitatea ca guvernele sa vinda bunuri in valoare de peste de miliarde de dolari, in timp foarte scurt catre sectorul privat, ceea ce ar insemna in jur de 22% din datoria totala a acestor guverne. 2 / 5

3 In cadrul strategiei de sclavagizarea a populatiei, cei din sectorul privat, spun ca in acest moment, nu exista date precise cu evaluari ale bunurilor guvernamentale, asta pentru a profita si a cumpara pe nimic aceste bunuri, prin coruptie si mecanisme sofisticate financiare. Pina in prezent guvernele nu au nici o pozitie la acest furt de proportii si inregimentarea a sute de milioane de oameni in rindul saracilor si celor controlati economic. De-a lungul tinpului nu a fost great nici un model economic al managementului sectorului de stat si totul a fost lasat in paragina, in ideea ca va veni un moment la care sectorul privat va cumpara totul. Aceasta este si se doreste sa fie o supapa economica a capitalistilor, o supapa care sa le aduca foarte rapd fonduri si mai ales un control total al economiilor. Acesta era motivul pentru care marile corporatii stocau fondurile imense imprumutate de la banci, lasind zeci si sute de economii fara locuri de munca in timp ce ei stateau pe saci cu bani si astepttau acest dezechilibru. Nimeni nu spune in acest moment in tarile capitaliste, despre greselile facute de guvernele capitaliste in trecut, cind au decis un val puternic de privatizari ale bunurilor publice. Este foarte greu de discutat chiar economic despre acest tip de vinzari de la stat catre sectorul privat, deoarece de-a lungul istoriei, atunci cind preturile de vinzare au fost mari, ele au dus la cresterea enorma a preturilor produselor realizate de aceste companii private in locatiile cumparate de la stat, asa cum este cazul Royal Mail din Anglia, unde posta lor privata a dus la o crestere alarmanta a preturilor in acest sector. Pe de alta parte, niste preturi prea scazute de vinzare ale bunurilor de stat, poate duce la situatia in care contribuabilii se pot simti furati. Dar sa luam pe scurt scenariul real actual din aceste economii si anume sa vedem ce datorie are sectorul de stat si care se doreste a fi acoperita din vinzarea de active publice si ce datorie are sectorul privat din aceste tari capitaliste. In Marea Britanie, datoria totala a tarii raportata la PIB, este de 497%, din care 77% este datoria guvernului, in jur de 85% sint datoriile private ale populatiei pentru cumpararea 3 / 5

4 caselor, iar restul de peste 330% sint datorii ale sectorului privat britanic. Deci ei vor sa cumpere activele statului, in situatia in care ei sint de patru ori mai datori decit statul, raportat la PIB?!?! Mergem mai departe la Japonia, unde datoria totala a tarii este de 492% raportata la PIB-ul tarii, din care 213% este datorie guvernamentala, mai putin de 40% reprezinta datoriile populatiei la banii imprumtati pentru cumpararea locuintelor, iar in jur de 240% reprezinta datoriile sectorului privat. O alta tara din OECD luata in calcul, este Spania, unde situatia economica este extrem de rea si unde datoria totala a tarii raportata la PIB este de 366%, din care datoria guvernului este de numai 66% restul revenind sectorului privat si mortgage-urile pentru cumpararea de case ale populatiei. Deci si aici se doreste ca, guvernul sa vinda activele unui sector privat plin de datorii. In Franta, datoria totala raportata la PIB-ul tarii este de 341%, din care datoria guvernului francez este de 88%, restul revenind sectorului privat si mortgage-urilor pentru cumpararea de case de catre populatie, deci tot datorii private. Italia are o datorie, raportata la PIB, de 313%, din care 110% apartine guvernului iar restul sectorului privat. Coreea de Sud are o datorie totala raportata la PIB, de 306%, din care datoria guvernului este de 30%, iar restul, o suma ametitoare, este datorie private. Statele Unite au o datorie totala raportata la PIB, de 289%, din care datoria guvernului American este de 80% din PIB, restul revenind sectorului privata. Germania are o datorie totala raportata la PIB, de 284%, din care guvernul german este dator 86% din PIB, restul revenind sectorului privat. 4 / 5

5 In Canada, tara in care traiesc, datoria totala raportata la PIB, este de 274%, din care numai 68% este datoria guvernului, restul fiind datorie privata. Pai, dragi capitalisti, cine distruge economia mondiala si cine ar trebui sa cumpere active de la cine? Deci trebuie spus ca aceasta criza vine de la datoria privata si nu cea guvernamentala. Guvernele pot tiparii bani si au la dispozitie o serie de mecanisme de a introduce bani in economie, dar nu o fac in acest moment pentru ca au facut-o si au generat o criza economica de proportii, iar daca ar continua procesul, situatia ar devenii catastrofala. Subiectul este extrem de interesant, cu mari implicatii in perspectiva imediat urmatoare si pus pe tapet in aceasta situatie dificila economic, de catre marile corporatii. Acceptarea unui astfel de mecanism ar reduce sansele stingii inernationale la un nivel de avarie si ar imbogatii si mai mult corporatiile. Voi reveni cu amanunte ale acestui proces, care este in plina desfasurare si pentru care se aduc argumente hazlii de catre capitalisti. Va urma Adrian Cosereanu 5 / 5