P roces de mare amplom e- ~i cu variate con.secint;e ~ i implicatii de

Transcription

1 DEMOGRAFE Dr. Vladimir Trobici P roces de mare amplom e- ~i cu variate con.secint;e ~ i implicatii de lungi:t durata, imbatrin:i:rea demografidt a. popu.la~ei t-mii noastre nu egte a;p-roa.pe de loc studiata. dentificarea simptomelor aoostui proces, mltsurarea evolu~ei sale 1 analiza C.'luzelor care genereaza imbatrinirea, popular~ei, precum ~i det~min.area inciden1:ei saje asupta aj.to-1 procese soc.i.aleconomice, intereseaza deopotri\i pe dem.ograf ca. ~ pe medic, pe economist oo ~i pe sociolog, pe psiholog ca, 1 pe pedagog, intr-a.tit de numeroase!m.t a-spectele ~i detel'ln.in.arile imbatrtniril demografice. EvaJ.uarea. acestui proces ~a componentelor sale in perspectiva lll'llitoaxelor doult-trei decenii este o condit.ie sitne qua non pentru plajlifioarea ~tiin~ifici. a dezvolticii economiei na!jiona.le, a. nivelului de tl'ai, a servioillol', a resurselor de munci, a efooti"velor ~la.re. Un interes deosebit prezinta cunoa~terea. parliclllari~ ta.fiilor acestui proces bl profil terito.rinl. Coneepte, indici ~ i metode Matodele de descrim e ~ de analiza a imbatrinirii demogra.fice s.int in cu.rs de elaborare ~i de perfecpollal"e. Datoram unui excelent stu.diu 1, mtocmitde experpi demografi ai O.N.U. 1 _ formu:area. conceptelor de bt~.za fii a instrumentelor de ma:surare ~ analiza a tmbatrlnirii demogra.fice a populatj.ei Qi a consecin~lo.r sale so'eial-eoonom.ioo. Gontributiii insem.n.a.te an ad us : Alfred Sanvy 2, Jean Bonrgeois-Pichat, P. Andre 8, E. Bosset rp. al~. Un l'ecent stmdiu, pregllt.it pentru cea de-a doua. conferinfj.' demogra,fi.m europeana de laj Stral!bourg, avanseazl unele metoda noi, apliaate ln. studiul im.batdni.rii popujaviei Europei. 1 Le vieiuissemenl des populations el su eonsiquencu. t~nomil{llu t1 socfalu (colcct:ltt,eludes demographjques", nr. 26), New York, Nations UnJes, ll A. Sauvy, Les limitu de ta vie huma:lne, Parts, Hacbetle. P. Andr6, Le oieulissement de ta Belgique, Editions de l'!nstitut de l'univenitt Libre de Bruxenes, l'l Damas l}i L. Neundarler, Rapport sur lu aspects dimographiqrus au vlef/lisuir~vll c(~ ta population en Burope el ses ~n#quencu socialu et toomm(q~u (2e Conference d6m.ograpbiquo europeenne, Sl aotll-7 septembre 1971). Vliforu! social, 1, p '1, Bucure~ti. 1972

2 lmbatrlnlrt;:a tll::mogrz\flca A.POPULA'flE 177 Notiunea de t;tmbatrini:re dcmografican a po-pulapei are o ldera. relati v bine pxecizata, de~i este conven1donala.; schimbarc.a. stu11cturil populatriei in sensu! ore~te:rii gr_eutavii specifice a popnla~iei nvin.tnice"!p nj. scaderil ponderii popula.w.el,tinexe'' ; in linii generale, timp indelungat ponderoo. popnlafiei,adtllte" se modifici pu~in. Exi'Sta o imblitrin.i re a }lopula'\iiei totale ~i alta a. popula~iei in virsm de muncat care o preceda- Limitele celor trei grupe de v1rstit nu sint unanim folosite in studii lji analize; o data. <m cre~nea duratei medii de via~ (,speran{ei de viatit la lll'w}tere''), aet>.bte limite ae roqdlliea. Doua grupkl slnt folosite lllai fro<' vent pentru desemnarea. celor trei populavii: PopuTatla.,tlniir4" Populatla,.allnltll" Populatilt,, v1rstnidl" Total populntie dirt care: 0-14 ani de nni 60 de ani ~~ peste Tj:\la] populatlc dln c;are: 0-14 ttnl de lllli 65 de oni ~ ~te Pentru a.numite caj<mle demoooonomice, popnjat.ia,ad.nlta", oate ar COJ.'espunde cu,populat-ia ~conomica activ~'~, ae ia in limitele d9 ani.!m.batrinirea demografica apa.re inirnitiv in piramida Yi:rstelor, idcepublt in lumina in~ de acum fis.se-~apte decenii in m mit de demo~ graful suedez 0. Sundbarg : o bad larga a piramidei este eara.cteristiea.. unei popn~i,tinere", dupa cum una.ngustata definel}te o popula.~e,b:lttr!rul. ' l?entru des01 ierea imbatrmirii demografice se folos.esc anmni{ii indici elementari : a) tif,7 sta medie san v~1 star tnewian~ a unei popnla.tii ooqc:rete ; crel1tereava.lorii ac.estui indieator indicit a-vansarea procesulni de imbatrlnire.; b) proporyia populati,ei -t~ ~r8tit de 60 a~ ani ti pe8t6 8QU ~n 'V,lrstiJ. de- 65 de ani ~i pmb in populatj.a total~. O.re~terea. du.ratei medii de Yi.1tfa,. impune tot mai mitlt folosi:rea limitei de 65 de atlli. Se mai p.ot determina indica.tori aa.: - numarul ~ tineri (0-14 ani) revi:n -Wr o pet so::tna vir tnicii. (de 60 de ani ~i peste sau de 65 de an.i peste) - nmnal'lll de J?61'Soane 1n v.irsta de de ani 1 evenind la. o persoa;zui, in virsta de de ani, pentt:u a pune in evidentl'i procesul' de imbatrinire demografica a popula{iiei in virsta de munea. Ace~ti doi indica.tol'i se determina pentru populatia. totnja, pe ooxe, pe judet;e, pe mediile urban ~i rural ~i, e-ventual, dupa a.1te Ml'acterjstici semnificative, en. a]utor'ul carom se poate o b~ine o imagine cllieren~ata. Pep.tru. an.aj.iza. aprofu.ndatit a imbatrinirii demografice ~i a consecin- tclor 'sale se folosese dona metode fundamentale : metoda pojmla~or stfl! bile.~ metoda projectarilor demografice,.al:nbele, se bazeazi. pecideea relev~li schimb~rii structu.:rli pe virst' 1n conditriile unor anumite legi de :fertilita.te rp. de mortaj.itate. rn timp c.e modelul popnltt~ei stabile are-tn vedere- 0 situatie,e& ~Ji cum'' s-ar fi intbnplat, proiootarile demografice se refera la. o situatie care ar avea loo 1n viitor.. a) :Jfodelul pop1ua.jiei stabile :t-e_prezinta o sta.re-limita. spre care artinde o popula{iie daca ar fi supusa un timp indefinit aceleia~ legi de fe.rti- 1~-o.!!t?

3 178 VLADMR TR~C litate ~ a.celeia~i legi de mortalitrtte. Concret, so consider! ca lege de morlalitate, acceptata. pentru popul'llpa stabill1, mortalitatea dinh'-o tabela <le mortalitate, re:prezentatu de probabilit~~ue de deces (q,.); legea de fertilit.ate poate fi exprimata pl'in ritmul de cre~tere a nlullll'ului de naacuti vii sau de ore~tere a popula~iei totale (r), prin. indicele reproduct.iei brut~ <R 0 ) aatl prin ind.icele Lotk:a (p). Olnd ritmul de cre~tere este egal cu zero au indicele reproduc~iei brute este egal en unn, avem cazu.l pa-rticular a.1 unci popul't~ii smyionare, en urmatoarele caracteristici : nlllll.arul popula;t-ici il>')te constant ; numaru:l anua1 al nascutilor ~;i numarul anual al deceselor este constant; numat ul popula~iei din fieoore grupa de msta este inva.riabil ~ deci structura pe virste este invariabila; indicele natalitafii.i este ega1.cu indicele mortalita~ii, f.iincl ega.l cu vaj.oa,rea inversa a sperant.ei de viat~ la, na~tere. De pilda, o populatie concreta de 30 de milioane de pe:rsoane, 1 ea.lizind modelul populafiei staj;ionare, ramme un timp indefinit eu acest numar, avind ~i o structura neschimbata pe virste. Proprietatrlle popula'(;iei stabile smt ajtele decit ale populafiei sta~iozmre : numa,~ul popula(iiei nu este constant, ci var.ia.za cu un indice sau ritm constant ; indioii natalitivu ~i mortalitavii sint constanvi, d.at nu sint egali iu.tre ei, deoa.reoo.numa1 nl anual al Jll}~terilor, ca ~ eel al dece&elol', va;ria.za cu un indice constant ; structm a pe vlrste este inva:riabilli. De puda., o populafie concretl de 30 de milioane de persoane, in condi~iilelimita de popu.a,~ie stabila, va cre~te an de an cu indicele (1 + rt, p~trindu-~i struetuya neach.imbata pe vh ste. b) Proiecttl?'ilTJ de?nografice prefigureaza numilrul i structm-a popula,fiei pentru o perioada de perspectiva, 1n condi~e unor anumite regimuii de fertilitate ~i mortalitate. 0 p1 oi~ota:re a populafiei pentrn o perioo.da de 100 de ani, pe baza unor regimuri neschimbate de f&tilitate ~i mortalitate, realizeaza ln tapt un model de popula e stabillt, eliberat de inffuen~a schi.mbitrilo1' de structm-3. ~ta.bile Analiza imbatrinirii demografioo cu ajntorol modeluhu popu.la.tiei constd 1i compa,rarea mai multor populavii stabile, in d.iverse.condi~ii, ~i detjetminarea efectelo:r trecerilor de la o Jlopnlavie la. alta.. De pilda, tu:ecerea de la Rperan~a de viata de 20 de ani la una de 70 de ani l}i h ccerea. de la. un indica de reproducpe de 4la unul.avind -valoarea 1 sln.t conjugate cu scbimb!lri in. st.rtietura pe virste. n ulti.mlll timp au fost pl'opuse f}i alte modalita~i lle maau.rare ~ anali..ztt, din care re~inem un i.n.dice special al intensitatii schimbaruor atructurll pe v:irste, indicele n. c) ndicele Q al.z1~ i Lenha.eg7te 6 lllisoara.in.tens.itatea.echimbaxilor in. structura ob&ervata pe m~te, QU prilejul aimulirii :Procesului de convergen~ spte modelul_populatiei stabile, definit prin funcvii constante de fertilitate ~ide m:ortalitate de moment. Lesthaeghe a folosit pentru caj.cnlul acestui indica un numar de 40 de -proiectari cincinale ~i a comparat cu on indice de disillti..al'itate a st.j;'ucturilor succesive pe virste. Suma a..ceator indici M va.lon..tea lui 0. Valoarea indicelui 0 cr~te unde s-a 1D.1-eg\stra.t o puternica sca.d.ere a. ertilita1jj; valoarea lui scade pe masura ce se at.enu- ' E. Lest.h.Qeghe, Le$ composalll.es du olelllis~ement ou d«rajeunl$umwt d~ populdfions <>.«ropltrutes,ln.,population el FamlUe", cahier no. 23, Bru.xeues, mars 1971, Citat de H. Damas ~ L..Neundiirl.er, op. til., p. 8.

4 lmba't'l!ljnilu:a DEUOGRAFlCA A POPULA'flE eazi neregnlairitatfle structurii pe 'rlr:ste. Formul.a. ace~ tui in<liee, in ~ztit cone ret considerat de Lesthaeghe, este m'll18.toa rea. : ~o <~' ~ t1 neate ~ ~ O(a}:r- O(a),.Q =...:-"::.--..::O_;:_a--=0~-= tn care: 't este numarul proiecta1 ilor (40); a - grupe de v:trsta ; i fii j - proieotare pe virsta. ~i structura observata. Acest indice general este descompus in indici par(iiali : 1) indicele c.> 1 sau indicele de disimilaritate 6 a structurii observarte.. oo l)tructura stabila in diverse segmente de virsta ; 2) indicele 8, care r:u3soara diferenya. dintre proporyiile aceluia~ segment de virsta in populayia observata ~i popula~ia stabil:l : 8~ -1( = 0(0- U) o - 0(0-14)', in ca1 e : 4-0 indica nnmarul pi oiect:lrilor ; 0 - popula~ia observata; 3) indicele e, care masoara diferenta dint re valoarea mm1m \ ~ivaloa.rea maxima a p1 oport;iei in acest segment in simula.rea procesului deconvergen~~' permi~ind identifioarea, efeotelor seonndare: Daca 8 este apropiat de 0 ~i Eo-JA = 0(0- lijwak - 0(0-U)rniD e este ridicat, efectele intrinseci slnt. minime, iar efectele seoundare aint importante ; daca 8 este ridioat ~i ~ de asemenea este ridicat, ao~nnes intrirulecit e1-1te foarte pnternioa, iar (l)o, arata impo1-tan~ efectelor secundare. Oum se va vedea din cupri:nsul analizei, indicii Lesthaeghe an o anumita valoare cognitivit, spoxind informat;ia obyinuta din aplioarea modeluluj populat;iei stabile. De pilda, en ajutorullor se pot identifica tendint;ele de,destabilizare" a unei populafii concrete, ca mmare a unor schim-. ba.ri accentuate in str uctnxa pe virste a popn.la.t;iel Cit prive~te cauzele oaro determina pt ocesul de imb:l.t rinire demografica a unei populatii, studiul O.N.U. pe care 1-a:m evoeat, ca ~i a.te studii,.. a. stabjli.t ca, pentru o popnlavie de tip inchis (al cat ei numir se modi:fica. -:::.:.. - ndicelc de cl\~lmllaritatc ~ste suma procentelor tlilere.ntelo.r dintre douii. stncturl, compnrate, lutndu-se nllll'lai acelea care au acela l sernn. De exemplu, st:,'uctura pop\jla~iel pe grupe mart de Vlrstil tn doua perioade dlfertle esle urml!.toarea : TOT AT nut 15-W de ani 60 de ani.~i peste Per!Oodn , , , ,0 Perioada 2 abs. % 300() 100, ,0-5, ,0-2, ,0 +7,0. ndlcelc de dlsimunrit.lltc este 7,0, determinat 1le + 7,0, lie (-5,0) + (-2,0}. '

5 180 VLADMR TREBlC numai pe b.aza numarulni dal>jscuvi i}i de.ced.'l.ti, :blralmuea in comidella:rc. :\ migrafiei), faotorul :pri.ncipa.l de imbatrin.ire este. scaderca; jcrtilitifliij avi,ncl ou Tazultat diminuarea ponderii poj?.ulaviei,tmereu ~i ere$terea ponderii popul~~iei 11v1rstnioen. ncomparabil mai redus~ este influenta cre~tecii duratei medii de via~a asupra procesului de bnb3tr1ni.re. Aceasta. constata.re nu are nimic paradoxa! : ore~terea durat-ei medii de via~i a:re ca rezulto.t cre~terea 111tt mi1;n 71tt i persoanelor,;:virstnioo", in. timp ce scaderoo fertilititfii popula~iei are ca 1 ezultat cre~terea pondet"ii popula~iei,vtrstnice" tn totalul popula~iei. lmb~trlnirea demografica. pe baza scltderii fertilitafli poarti denlldlirea plastica de 1mb~tr1nhre prin,baza piramidei"; cea datora~ scaderti mortalita~ii l}i deci ore~terii dm atei medii de viaf8. se nume~..imbittr:ini.re prjn, $'1ul p.iramidei' 1 Cum s-a mai spus, efeatnl principal 1 evine scil. derii.fertilitavii.. Stud.iul O.N.U. la care ne-am referit, oonsiderind doua popu.laf;ii stabile, prima ca.racterizatade o dqra,ta medie de -via~ de 20 de ami ~ide un iudice de reproduovie de 4,0, iar a doua de o duratit medie de via~a de 10 de ani ~i de un indioe de reproduo~ie de 1,0, a rata cit trecerea. de a. prima popuj.a,tie la cea de-a doua (scftdexe puternioa a mortalitat;ii ~ s~ide:re puterniclt a fertilit~tii) este 1nsofit~ de. o n.ccentuata imb.atrlnu e demogt11!fictt. Grupe de vtrstu 0-Vl ani de ant 60 de ani $1 peste -Struc1,ura procentvajll ~ popujauel stabtie la porlli.re (r 0 =- 20 de ani; R = Jt,O) Efeclul sc.'\de.ril morts.litlitli (trecer~ de la eo= 20 )a to=70) E!ectuJ s.cll.derii flll'lilltlilll (b:e.eerea de Ja R=4~0 la R=1,0) Sttuctu.rn proeentnalt1 11 populauei stabuc la soslte (eo = 70 de ani ;.R = 1,0) 45,2 + 8,6-34.,0 f9,8 +.15,1 Dintre indioii care mitsolu'a aspectul globnl economic fji aoc.ial ~ ru tmbmrln.itii demografice a poptllaijiei se menfioneaz~ i11ilicele sau 1-ap01 t1~l de depe.nt1-en~a, a clirui fonn'ula esta : 58,2 Rapo.rt d.e ctependeu~ll (p.roporpe a 1 000) Raport de dependen~1'l {propor\ie a J 000) sau: H \.1rS.la de 0-1oJ ani + populapa popula~ia n vtrst:t de 60 de ani!}i peste popula~ tn vlrstl\ de ~5-59 (lc ani popnlatja 1n vlrst!l de 0-19 ani + popula~ln ln ' 'Jrstil de 65 de ani ~ peste popula~ tn vtrsui de de ani

6 181 "'.Ace.~t indicator nrata,sardna." ~au,,pres.i:unea" r~ se ex:ereit:l. de c.atre populntia Mns:iderot~ inactiy~ :\SUpra po:puju(riej <!8.16 ]'uch'll?.lo ~ ea.re are. ursa de existenf?i din care n ebuje F~ satistac~ ~j aceasta,,)>~sinne" 7 Principalele aspcc.tc ole piot:esnlu.i de imba'ttrinirt~ a populnliei Romfiniei demografiea Procesu.l de imbatrinire a populatiei tjtrti noastre a 1nceput cu citeva. decenii 1n urm~, 'in legaturll cu a.firru.area tendintei de scadere a fertilitatii populapei 8 1 mma.ta J:na.i tlrziu de sca.derea, mo:rta<litatii. D&- altfel - s-a mai S])!LS - :procesul este. caracteriat,ic tuturor ~arilor dezvolta.:~ eu pa.rticula'dta~ i determinate de tipul tranzit.iei demografice. Este locul de snblirtiat ca,'imbatriniren demdg:raficitn nn esto cu necesitate un proces na,gativ 1 cantia sa i se asocieze aspeote cle ordin biologic, de degener~scenta etc., ceea ce ar el.."""plica reticenta, unora. de a folosl expt esia tnsa~i. E ste in.fond: vorba. de o schimbn.re de strncturil. a popuj.a.t.iru din pnnctu.l d{l Tedere al 'Vl"ratei. Otlracteristic pentru tara noastra este nulllai accelerarea acestui prooor in ultimele doua decenil, pu ffi. ob~uita in istoria demografiei. Dnp:l datele pl'ezentate de.a.. Sau-vy 9 1 p.ropor1;ia. popnla~iei de 60 de alli ~i peste t~> f)yolnat Qll in tabej.ul m. 1, pentru dif~ritele ta;ri. ProporlJn poputa~iei tn '\"'lrau de tio de nni, ~ peste ( %) Franta 1' T abetut.nr. 1 (am) Be!gia Suedia A-nglla Germanin n Fra.n~a., trecerea de }a 8 la 12% a necesitat 80 de ani, in Belgia 70 de ani, in Suedia peste 50 de ani, 1n Angfia, ~i Germania circa. dona deoenii..n 1iara noast ra,.in annl1930 propo11ja po:pulapei de 60 de ani 6}i peste a fost de 7,4 %, in.r ~ 1966 de 12,3 %, adica proces.uj s-a desfll. ~urat mai t1rziu; intervalul a fost de tl"lai J?utin de 40 de ani. Cum.se va vedea cenli mai tirziu, contribn:fia hotirlto:u e la imbatrinirea populat;iei noastre a adns somerea fe-rtilita~ii; accelerarea amintita revine perioa.dei } ounosont~ prln ritmul foarte intens de scadere a fertilit-a~ii. Sclderea mo:rtalit~(iii Ji Cref]tei'ea dw'a,tei medii de viata ' " 7 Ra11ortul cle dependentl', n forma de mal sus, nu este acelafl tucru cu,raportul de inalrt!vltate", ob~inut. din l'nportarea nllll\:'lrulul popuin~[e'l Lnactive Ja num4.rul popuiallel active. Aspect~Je esentlaje ale scaderll fertilltli~u au rost puse tn lumtnl de G.R. $e:rbu (G. Retegan), tn studiuj siiu Eootutia (utiluiljii populajiei feminine Ln R.P.R. rn puioo.da Jfi tn.,r~vi~ta de statist!~". nr. ~ A. SauYy, op. cit., p.!16.

7 VLADMR 'l'rebc au influentat mai pu~in, de!si progrescle sint t,;pectac:nlru:e: de Ja o duratit medie a vietii de circa 42 de ani in 1932 s-a ajuns 1a circa U3 de ani 1u 1956 ~i a circa 68 de ani in anti Redresarea natalit;i~ii din anul 1967, continuahl- nu en aceea11i vigoare - ~i in anti urlllatori, nu a putut determina o, lntineril'e, a bazei piramidei; tendinya de lunglt durata. a scaderii.fertilitat;ii va face ca. in. perspectiva hnb~td:nire."ll populafiei sa se accentnez:e. 1n ansamblu, structuxa, populatiei pe vir$te in intervajul se p.rezinta ca in tabelul nr. 2. TabeluJ nr. J& {n %) 1 ~ PopuJaUa lotali\ 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 PopuJajla.,Un:lra" (0-14 ani) 33,5 27,5 26,0 26,0 2&,9 23,7 Popll.)u\iu,.11du1la" (15-59 de nf!l) 59,1 62,6 61,7 60,8 59,~ 5D,:t Popula\i.'l., vtrslhlcii" (60 de ani ~ peste), 7,4 9,9 12,3 U,2 13,5 17,8 din ca r~: - ln vlrstii de 65 du ani ~ ~ peste 1,9 6,3 7,9 8,6 10,4 22,8 Struclut'!l <Jitt anll 1930, 1956 llli 1966 s-a determir:at pe baza dalelor recensiimlnte~r din ani\ respectivl, cea din anul 1970 pe baza numlirujui estlmat al popu1a~iel, i:1r ~lru anii 1980 ~ ~ 2000 s-a deterniinat Un numlfrul proiectat, varianle medii, n anumile ipoteze de fertllltate ~i -mortaj1tate. Aceste ultlme ci!re trl'buie deci privite cu rezerv!t. Graficull reda intuitiv aceasti schimbare a structurii popuja.t.iei pe virste, in sensul scltderii ponderii populatiei,tinere" J1i al cre~terii popnlayi:ei, vh'stnice".!!b Popillafia,linira''(tJ-f~anl) J.f6ENDA : E222l Populafia~etiuiH"{S-59anl) 1. r??///a PofJill3/ia~virslni&1"{50anl p peste) Grallcul 1. Structura popula ~lel Romllniel dupli vtrsta tn nnit 1930, 1956, 1966, 1970, 1980 ~ 2000.

8 MBATRN:REA OEMOGRAFl.cA A POPlrt.A'flEJ 183 Bitmurile in care au evoluat efectitele due:t, itelor grupe in raport cu popu1a~ia totalll, se deo. eberc pronnn~at intre ele (vezi tabelnl nr. 3). Tabelul nr. ij lli4nlnrile medii anualc (n %) Popu]aljll totola E'<!puJatla,.tlullril." Populatin,ndullil" PopuJatla.,vtrslnl~" - J (34,2 ani) (3,8 aui) (30 de anl) (70 de ani) O,ll O,l 1,0 2,4 0,9 0,5 0,7 1,8 09 o:3 0,8 2,1 1n pe1 ioada , ritmul de cre~tere al popumviei,;virstnice" a foht de 2,6 ori mai ma1 e declt al popula~iei totale; in celelalte perioade decalajul a fost :J;llai mic. Deosebit de JlUl,re este diierent;a dintre ritmul de creotere al popul~pei,vlrstnice" $i eel al popnlat;iei,tinere" : de 24 de ori in , de 3,6 o1 i in perioada Exceptie lace perioada , dato.rita.redresarii natajita"(iii. Ritmm ile cliferentiate de cre,tere a poj,:mla~ei totale ~i a grnpelor componente apar expresh- din gt aficul 2. LffiE'OA... PoptJ<jlil /ofil/8 - - fopvlafta 0-l'tanl _.._.._ PopllliiJra!S-S9 ani Popul;,ltJ 60antlt pcsle ----t",.,,,,.,, p ' ' ' / P... ' ~~ r 240,,,,, -'-----=----,-;~-'---+/to,,, ', 1990 Gratieul 2. D tnam[ca nwnlirnjutpoputatie1 totale fll pe grupe mart de vtrstn (1930..,. 100; 1970 = 100).

9 18l VLADMR TREBC.. oa atare, hpo1 ul mediu annal al :po]julatiei tota.le ~ al grnpelor este $eru ibil dif~rit ht func(;ie de p~rioad~ (vezi tauelul.nr. 4). Tabe/1,.1( ttr..j SJln:rtll medlu mmul at lfo(jula{ll'i (cilre J otuijjile) Pcrioade f 19i ()(1{ (100 Poplllatla lota)!l PopulaUa,.tlnilril" Populo!ta.,Adultli" Pop uja~la,. vil'stnicl" ooo tl n :Perioada sporul popu.la~iei tinere benefic:i!lzit. de.redresarea. natalit!w din , in schimb 1n perioada , dato tit~ scldetii m continu~e a mortalitatii genetale!fi deci cre~~erii durnt-ei medii de via~it, va. are~te sporuj popula~iei T:stnice. Analiza detajiata pe cohorte ar pntea pune tn llll.lrina unele elemente deosebit de necesare pen.tru planificaroo. de perspectiv.. Procesul de tmba,trlnire demografiell este diferenp.at pe medii, pe se:x:e ~ din punct de vedel'e teritorial..astfel, la recensamtntul popula.~ei din 1966 diferent;ele pe medii ~i pe sexe au fost oele din tabelul nr. 5. mb~trinirea. este mai avansata. m mediul rural, fu ciuda faptului ca propor~a populapei tinere este aici :ma.i ridicata decit in rnediul urban. O.r3~ul atrage- se ~ie bine aeest lucru - cu precadere popula'(iia mascn~ lini ~i in genet al popula~ia in -virsta de munca. Oele trei tendinje majore ale structurii popnj.atjiei din mediul rural - mai just, ale populatriei din agriculturit - ~i care stnt : 1mbatrinirea, feminizare.a ~ i descalificarea ar trebu.i sa ret.im..indelung aten(iia demografilor, sociologilor, eeonomi~tilar. TabelUl nr. 5 Struclura p.ojuhajjel ruusculln& ~~ remlnjne, mbane 111 rurale pe gru11e lle Tirstil ill (%) Urban Ru:ral total l m~culln l temln!n to tat maseulln etulnld ' TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100, ani 21,7 22,2 21,2 28,7 30,3 27, de ani... 67,5 68,7 66,1 58,1 57,5 58,6 60 de ant 'i peste 10,8 9,1 12,7 t8,2 12,2 1t,2 mbatrinij:ea demogra ic8. pe judete, determinata pe baza. da.telor 1-ecensam.intului din 1966, are partic:nlaritatue ce se pot obscrnt din graficul 3. Zonele cu natalitate scazuti sint, m general, cele care stnt rti mai avansa.te sub ra.portul1mbt1.trin:iril; dimpotriva, oe1e cu n,atalitate ridica.ta (Moldova, 1n special) sint.nw.i put;in cuprinse de acest p.roces..astfel,

10 185

11 186 VLADlM"R TREBC cele ltul.i,tineren jude~e sin.t: Oonstan~a, a:~i, Baca11, Maramm ~, ~earnt; cele mai,batrine, sint: Caxa~ Severin, lfehedintj, Timi~, AJ:ad. UtillL ar fi caraoterizarea imbatrinirii popn.httjei urbnne, diferent-iatit dupa tipu.ri de oraee, dnpa numarullocnitorilor ~Si dupit dif~rite caracteristici socioeoonomicel 0!mbatrinirea popula~iei $i, mai pe larg, structura popula~ei pe viratl:l ~i schimbarile structurale ridica pro blen.u~> uilei structm i optime. Ll general, demografia, marxism. ~i-a, orientat aten~ia in ultimii ani in direct.ia optimului demografic, conceput C.'\ ritm f1i spor al popula(iiei, ca indice al reproductjei, in raport cu variabilele economice fundamentale. Oredem cil Q.ceasta problema tr ebuie sa includa obligatoriu pe a.ceea a optimului din punotul de vedere al stj;ucturii pe virste. 0 structnra.,optim11'' sub raportnl virstei poate fi inteleasa ca optima pentru repl.'oduc~ie, pentru activita.tea. economica, din punotul de vedere aj efectelor sanatayii, al tineretului, ca. fiind receptiv la inovafii..asocierea unui ind.ice aj reptoductjei nete, de pilda, de 1,1 (o u~oari. reproductje argita a populaviei) ou o sperant;a. de viatra la na tere de apt-oximativ de ani 1 oa expresie a unei legi de mortalitate, a.r putea. fi aooeptata pentrn popula.~ vltrii.!n perspootiv& indelungata, acea.sta. ar tnsemna o popula~ie stabila, dar cu o baz~ 'elativ largl.!n realitate, piramida virstelor popula~ei din vara noastm, determinata la diferite momenta ale evolu~iei, ofera o forma neregulatii., en unele ruspropor~ii ce poa.rta amp.renta difer.itelor procese demogra.f.ioo ~ soci.ale. Sa luam, de pilda, p:b.-amida virstelor populayiei la recensli.mlntul din 19~6.!n scopu.ri de compar.abilitate, atit la. construirea. piram.ideloi virstelo.r, cit ~ a. modelelor populatiei stabile, nuu1rul total :ll popula~ici (ambele.sex.e) a fost luat egal eu , ceea ce asigtu'i, importante avanta.je.!n. felul acesta se poate u~i ma.i lesne evolu~ia structurii popula(;iei, neinfluen(iatlt de evolutia numarului ei. De asemenea, compara{:ia unei piram.ide cu un model de populatie stabila ne da posibilltatea de a aprecin. intuitiv, :fa.ra sa reaurgem la indicele de d:isim.ilaritate, cit de apropiatit este structnrn reauj, a populatiei de una ipotetica, in anum.ita condiflii de fertili. ta.te ~i mortalitate. Graficul 4, cu structura. popula.yiei din 1956, este extrem de instructiv, oferind o adevaratlt cronioo a populatiei noastl e. Baza larga se datoread, natalitatrii r idicate clin anii ; contrinuare.:'b ar fi dus la o popula.~e stabila, cu o baza convenabila pentru l'eproclucel ea popula.t ici. Cele dou~ intr1nduri, pe sea,ma generaf.iilot J fii , reprezinta defiaitul de na~teri datorat celot dona razbo~ie mondiale. 0 pronunt;a.ta dispropor~ie ne relev'd. piramida pentru populatia feminina : da.oo. la grupele tinere numarnl popula~iei masculine depa~e~ te pe eel al populat iei feminine, ca urlllai:re a; cunoscutului 1-apo:rt la n.a~ere { bitieyi la 100 de fete), la gru.pele mal avansate disproportia. nu e te numai rezultatul suprnmortalitafii masculine, ci ma.i ales al pierderilor ~enerate de primul ~i eel de-al do.ilea razboi mondial. Prin urmare, folo ind termenii planifi~rii - ceea ce nu ar fi chiar gre~t-, ar fi b:ebuit sa atenulim a.ceste,disproporpi, in struetm a demografici a popula.fiei 1 prjn a doptaren unor 10 Un bun lnccpul L ofer:'l. studiullng..measnlcov, Asptcle ate modi(ie(trii structurii popa lclfiei o~or din Romttnla tn puioada lorig-fjgo, n,.re\'lsla de statlsllca", nr. 9, 1070.

12 fmbatrtnlbza. DEMOGR'\PlCA A POPULA.*'fE 187 Birbafl Virsfa Feme! (4ni) 1Q[J; ~: LE6ENDA: oso = fxcdcnl t=8s:' ~r'v~.\=~ 75~ ~!::= 70~~ 'S 0 't5 to s 0 zs s 0,?a t/0 100!JO GO SO 'to 3D 20 /0 Q '10 50 QO QO 1TO 120 Graficul. 4. Pinunida Vil'Stclor popnla!ici R~;~ml\nici Ja 21 februarie 1956 ( = = ). regimuxi,convenabile" de fertilitate ~ i de mortajitate: mcn~inlnd fertilitatoo.la nn nivel reja,tiv ridicat ~i ao~ontnd in directaa redncerii sist~tice a. mortalim.yn ~i a cre~terti duratei medii de via~~. Dacli. am fi avo.t nn 1 ltm mediu annal de cre~tere a poplllat;iei de o, 7% ~ o s_peranta de,;ata 1a na.~tere de 61,48 ani J>entru popula~i~ rnascul.iru'1 p 64,99 ani pentru popula.pa feminina., popula~ Roroa.niei ar fi ajuns s~ aim. structurn pe mre o indicit graficul5, en popula.~ia stabila constrnita in aceste condit;ii 11!n r~litate, populapa, sub efectul mi~cirii naturale, a evoluat altfel. Din 1957 am asietat la o foarte accentnata scidei e a ferblit.a~ii, in ma.1 e parte legat:l. de liberaliza.re.a avorturilor. Ca urmare a denatalitatfi din perioadtt 19u7-196&, s-a creat Qn nou intrlnd, similar cu ce~ ce reprezinta dt>ficitul de na~teri din timpul celor doua 1 azboaie mondiale, dar mtr-o propor~e mai umre ohia.r. Graficul 6 nrata clar acest lucru: 1a. recens~mintul din 1966 disproporpilor existente in 1956 ~i care nu au rost inca lichidate li se adauga acea.sta nouj~ disproporp.e. Popula~a atabila din 1956 (dtm do 0,7% anual ~i dnrata medie de viatit de 61.,4 ani, ll Ritmtal este oei real diuperioadn, sclideril uatrtlit..i Ul, ar durata medie de viatll este cea din lnbela de 1110l'laiitale pe 1956.

13 188 VLADl.MR TREBTCl Birbafi - J(- 10 s Q 100!JO SO SO lfo '!0 3D lfb SO GJ f/ JOC GraneuJ 5. 'Popula.\:ia stabiia a Roroanle.i tu 1956 (fo mu~u11n... &1,-t& ani: e 0 tcm1n1n = 64:,99 ani ; r = 0,007; populaua totalll = ). ~Rpectiv M,99 ani), t~sata pe grafic, arati clistanta dintre popuiatin. real& :i cea. ipoteticlt, distlulf,ij, importanta.. A.nul l9g7 31 fost anul nnei neobi~uuite redresari a natalitittii, rool:izindu-se tm indice de 27,4 n~scnyi vii la de locuitori. ln con.tinwu e in.si Tal01 ile indic&.hri ~cad: 26,7 1n. 196~, 23,3 in 1969, 21,1 in 1970, cu tendin}~ de diminnare, dqtl' in ritm tot ma.i lent, e,rt.i.mtndu~se o aial)ili: zare in jurul nivelului de nascntj vii la 1000 do locuitori. tn COhditille in care ritmul de cre~tere a.l populaviei a1' fi fost de 1,1 % a.nlln.l, iar B'peran(;a de via'(ii ar fi fost cea. din ta.bela de mo:rtalitate pe a.nii , popula,fi~ l!t..'l>bilit ne-ar fi ofe:rit structm a din graficul 7. Pnrllc.ulari ~tile ei, a~a cum se pot desprind.e din lootura. libera., sint ru mato:11:~e. : o proporyie maj. mare ~ POJ?ulaViei tinere decit in l'nodelnl stabil anterior, en jlosibilitayr 111aJ bune pentrtj rep:t oducyie. Su~rapull1b.d acest model pe piralliidar -va'stelor poptila(;:iei a. l ianua.rie 1970, estiruatit en sufic1enta exn.ctita,te, se constata o 1lldep~rtare maj mare a popula,t.iei rmle de modelul sta.bil ( vezi graficul 8). Se contmeazit hl patruloo mtrmd, eel nl scaderii natalita.tii in anii Prin u.rmarq 1 disproportiile ~ accentu.e.aza, jar con ecm{tele-~ implieaf.ille TOr fi pr~nte Jle numeroase planuri.

14 Birba/1 'Virsf.l (ani) Fl!Jb 95 F~mel LEGeNM ll2l222l Exc~tiM f'opvlafla sl3/;ll.i 19SG l19lg;ma / L JS (J J 0 70 GfJ SO 'to 'to $0 GO 'N Grallcul 6. Piramtdn V.lrstetor popu}at)el Romhllel a l-5 martie 1966 ( = == ). ru:linte de a. exumina. populafi.:t ill perioada de perspectiva, Ri. ne opri.m. la, cele doun. modele de popula.tie stabila ~i c~1 e ne ofera pr.ilejul unor constatltl'i. 1n primulrlud 1 faptul ca. scaderea mo1 talitapti ~i, i:mpliciij, cre~terea. duratei medii de visifa influen~az~ in masura redusa hnbatrlnirea ]>Opulat;ieiSe]>Oatevedea. dill exemplul a dona populatii.sta~ionareu, J)rezentate in ta.helul de mortalitate pe anti 1956 ~i (vezi tabelnl m. 6). Tabelul nr. <J (ambd~ sex~) PoputatiA stationarll Crupi de vtrstd 1956 l Diferenle (e 0 = 63,1 abi) (c 0 = 68,51 nni) TOTAL 100,0 100,0-0-H lull 21, , de anl 59,9 59,2-0,7 60 de ani ~ peste... 18,7 ~. i!i 20,1.J + 1,4 \ Jil Poputaua stapottat'il este lln caz particular aj ~puja~lel

15 VLADlMR TREBlC Barbafl Ft:me1 60 r s ~0 rio 7bo itj 80 io &0 SO ~b JO io ;o to SO GO 7() TOO /10 12(1, Graficul 7. Popula!la ~tabili\ a RomAnfei l (e 0 Jl.UlscuJln = 66,45 ani; e 0 renllnin = 70,51 ani; r = 0,011; populatla totala = ). Treccrea de la o durata de via'(;a de 63,1 ani la. una. de 68,51 ani ' 1ete1 1lli.Ui. o cre~tere a populapei virstnioo en 1,4 %, adica o imb~trinire ne,:;e:mnifi~tiva. Diferent;a dinti'o popuj.a,~ia st~bila pe anti 1956 i este :u atatib in tabclnl nr. 7. Tabelut nr. 1 Grupe de v.lrstii 1956 DUerenta 'l'otal 0-14 anl de an1 60 de ani ~i pe$lc 100,0 25, :2 100,0 28,2 58,6 13,2 +2,6-0,6-2,0 () trecere de la, un ritm ll'l.ai scitzl.lt (0,7 %> la \mul mai mare (1,1 %), o data cu or~terea duratei medii de via "(:A, determtn.a. un proces de lnti.rumre a popo1"t~iei, antrenincl alte consecinto demografice, ~o<:iale ~i economice.

16 tmbatrnrea DEMOGRAFlCA A POPULATlE 19l. Birb;;jt Virst;; (~f!!t,fvv ss FsU j,i ~.5' ft. ~! 7S:.., ~~ F=f-' Femei LEGENbi.: rz=excetlent 8, '! Liiffi '5 E~~GG 3 2S S Q s u \ \ Graficut 8. Pi:ramida vtrsl~jor pop\jatiei Romflniei Ja 1 ianuarie 1970 ( = = ), "Piran1ida vtrstelor popula~iei din 1980 arata prezen1ia celor pa.tru intrinduri (vezi grafioul 9), cu un inceput de stabilizare. DiRproportiile in structura. pe virsta ~ i pe sexe, ca i tendin-t;a de sta.bilizare, apru: mai expresi v in piramida v:irstelor populatiei din anul2000 (vezi g:raficul 1.0). mplica~iile l}i consecintele schimba rii structurii pe virste a. popuja~iei sint multiple. tu primlll l'lnd, elo sint demografice : o popula~ie,tln1 ra, a:l'e alto pm:spective 1n ce prive~te nup{iialitatea ~i t'ept oducerea dectt - ceteris paribus - o popula{iie,,blttrlnll>". Sub t aport teritorial, deca.hjele exisiente vor determin~ fluxuri m,i,grotot ti pentru asigu.rarea. fort;ei de mnnca necesare. De asemenea schimbarea structnrii popula;t;iei modifici 1 aportnj dintre investitjile demogra.fice ~i cele economice. De deoseuit~ importanta este modi:ficarea rapot tu.luj de dependenta, ocl.m.a cu RChimbat ea. structnrl.i populatiei. Ott excep~a anulni 1930, eind ponde.j'm foal'te l'idicata a. popu.l'ttiei tinere a determinat nn raport ~

17 "1.92 ' f!ijj_-1918 G~n~rafti 8" ar 681. ' (ffd;. ~~ ' Fsf: \ fso ~~ fa5 fbo ~ ~~ U6!NOA -Excl'fknl flii:l-19'1s... ts: a 557 SG& ~ 1j- - s q? -~ o" m ~ ~~~sw uw oom wr~mm~ wm Gl'Bficul 9. Ptrilmida vtrstelor populatici Romfluiei la 1 i1uluar!e 198(1 (22. < = = ). dependenta foarte ridicat pe seama acestei popula.~ii, in anii 1956, 1966 ~i ]>ina in 2000 v::tloarea 'aportului cre~e pe seama popuj.a~ei Tirstnice (vezi tabelul m. 8). T«J..tllul nr, 8 llupnrful de cltpendellll\ lu ruill 1930, 195G, 100G, 1670, louo ~i!!000 (POJiula!Je in ' in;ta cle 6 - l<i nul ~l de GO do ant ljj veste Ju cte 11ersoone 1n, trstll de ;;- uu :S6 TOTAL $8 dln care: PopulsUn,.,ttnar~" Pop~f}~,vtrst.nieA" 125 1~8 n o 'fotal 100,0 100,0 din. care:.pilputntta,.ttnilr<l" 82.0 N... O Populn}!a, \1tslnldl!' 18,0 26"" tq~ ,0 100,0 68,0 66,0 82,0 34, L -log ,0 1()9,0 67,0 57,~ 33,0 4.1,0

18 193 Birbajl C.ms-1916 {!&-1.9~5 E~-1.96"6' GO SO lfq tJ 30 H1 50. flo /DO, GraUcUl 10. PiramJda v:lrstelor popujatiel Romilniei la 1 ianuarie 2000 ( = ). De xemarcat ca.raportul de dependen~a este mult mai mare in medial ruraj deoit in eel urban : cu 43% in 1956 ~i cu. 49% tn Mai mult, existlli o mare disparitate pe jude~e : tn tim.p ce raportul de dependen~ 1n 1968 era de 635 pe 1ntreaga ~ara., judet,ele mai pu D dezv-oltate ~i cu lla!ta.litata ridicata a.veau o valoare mult ma.i ll.are a raportului, iar jude-t.ele dezvoltate industrial tweau o valoare mai saazuta (Vaslui 815 Efi Hunedoara 526). Aceasta,sarcinl1." pe care o reprezinta popu.a1tia ttniri ~i cea virstnica :pentru populapa adulta eate inegal repa:rtizati, ceea ce nu poate si nu J'etini atentia. intr-un model de popula.tie stabili tn care rltmul de cre!ji;ere a.l popula~ei este mai mare decit tntr-un alt model { cazul nostru : 1956 ~ i }, tnt:inerirea are dxept efect semerea raportului de dependen~, de~i cre~te sarcina exercitat& de popula~ tini'i.ri. Este u~or de imaginat ci rapo'tul de dependent& poate fi,optimizat" - tncerciri e:rista, pe bam formulei lui J. Bourgeois-Pichat - ~d seama. de o anu:mita structurn dorit ; ~i de o anumit~ valoare ~ indicelui reproduct;iei..:edsta o aerie de ~te consecin~ ~i implicatu ale sohimbarii atructurii pe virste. Mentiodm schimba.rea produo~1ei -venitului na~ional in ftmope

19 de virsta, a consumulni, a productivitari muneii, a popula ei }COlare. in societatea moderni, foarte important este cre~tere.a efortnlui pentru asiaten~ medicala, asigurirlle soclaje, prevederi, pentru adaptarea bitrlnilor la. o vi&f& aotivl Pentrn a evajua. toa.te a.ceste implica,~ii ~ oon.secinte sint necesare clteva. in.strumente perlec1;ionate ;, 1) modele de popula~ie stabile pentru 1fa,ra. noastrll., in diferite variante, in genul eel or elaborate de A. C. Coale ~i P. Demeny 18 ; 2) tabele de activitate, in op~ proba.j>ilisti u ; 3) tabele de mortaj.itate ~tru toate judef.ele ~ii ; 4) determ.inarea. uno:t" bincpi de produ$e a venitulni na~onal ~ de consum, ~nind seams. de virsu.; 5} tabele de via~fi. ~oolari, in opti~ probabilista; 6) modele migrationale pentru tltlxll.r.ile migratorii intre jude~; 7} determinarea. in-vestitiilor demogmfice; 8) proieotiri demogra.fioo pe o perioadi de l.oo de ani, m mai multe variante. Simularea unor procese cu ~odelul popula~iei stabile ~ cu proiectarea. popula~iei in m..a.i multe -va.riante-.ar da posibilitatea evaluim.i oonsecinv&lor 1n diverse ipoteze. Nu este nici o indoial.l in ce J>ri:te~ folosul analizei acestui proces important en. ajntorul in.strnmentelor ment;ionate. 0 :tncercare 1n a.cest sen.s va. fj fleum ourind1 - a~. C. Coale ~ P. Dell)eny. R.euional Model LL(e Tablu and StabU PopuJalion, Princeton, 1965.,.. tn genu) ce.lor preco~t& sn Mtthodu d anatg~ du tktiditll iconorniqua de ta population a parlir dt.s rt~n&emd!u, Niw York, NatloDJ Un}el~ 1969.