Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015

Transcription

1 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015 ROLUL AUDITULUI SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA IN ATINGEREA STRATEGIEI Dragmir Petru Cnducatr stiintific: Cnf.dr.ing. Stefan P. Funar Lucrare ce urmeaza are ca scp prezentarea legaturii dintre auditarea Sanatatii si Securitatii in munca si implicatiile acesteia in antingerea strategiei unei rganizatii prin prezentarea unr metde nestandardizate de auditare. Pentru furnizare de infrmatii specifice si reale, bservatiile, parerile si cncluziile au fst fcalizate pe scietatea Timken Rmania. Scietatea este aliniata la strategiile si viziunile crpratiei, una din acestea fiind luarea angajamentului de a imbunatati in md cnstant perfrmana in dmeniul prtectiei mediului, al securitatii si sanatatii în munca. 1 INTRODUCERE Valrile de baza ce ne caluzesc in md permanent sunt etica si integritate,calitatea, invatia si independenta. Cnstruita pe acest fundament puternic, plitica glbala a firmei prevede acţiuni sigure si respnsabile in scpul prtejarii angajatilr, furnizrilr si clientilr nstri, a cmunitătilr unde ne desfasuram activitatea si a mediului incnjuratr. Luarea angajamentului de a imbunatati in md cnstant perfrmanta nastra in dmeniul prtectiei mediului, al securitatii si sanatatii în munca. In acest md, putem reusi sa cream un mediu de lucru sigur si sanats, sa ingrijim in md respnsabil resursele naturale si sa dezvltam tehnlgii şi practici de afaceri durabile, care sa cntribuie la prgresul ecnmic si la prsperitatea glbala. Fiecare angajat este respnsabil pentru intelegerea si sprijinirea acestei plitici şi a urmatarelr biective: Sa se cnfrmeze cu legile, directivele, pliticile si standardele cmpaniei in dmeniul SSM si sa impuna acelasi lucru si furnizrilr nstri. Sa cnsidere perfrmanta SSM priritate la nivelul planificarii afacerilr si peratiunilr cmpaniei si la nivelul luarii deciziilr.valrile fundamentale cu privire la etica si integritate ne ajuta sa facem ceea ce este crect. Sa se astepte de la angajati si cntractri sa isi desfasare activitatile mereu in siguranta si in md respnsabil. Pentru indeplinirea acestr sarcini, trebuie sa le ferim suprt prin educatie si instruire. Sa depuna efrturi in identificarea si evaluarea riscurilr si a ptentialelr pericle, care pt afecta perfrmanta nastra in dmeniul prtectiei mediului, al securitatii si sanatatii în munca si sa intreprinda rapid masuri crective. 1 Sa sprijine prtejarea durabila a mediului prin prevenirea pluarii, managementul deseurilr, reciclare, cnservarea energiei si prin crearea de prduse care ajuta la ecnmisirea energiei în managementul frictiunii si al transmisiei de putere. Sa masare si sa evalueze prgresul nstru in atingerea biectivelr SSM si sa infrmeze in md regulat actinarii interesati. Se astepta ca managerii sa asigure cnducerea necesara atingerii biectivelr nastre SSM. De asemenea, se astepta ca fiecare angajat sa cntribuie la realizarea acestr biective prin decizii si actiuni cnsecvente biectivelr stabilite. Aceste valri sunt valabile pentru activitatile, fabricile si filialele la nivel glbal. Aceste valri si biective pt fi atinse prin flsirea tiplgiilr existente de auditare a SSM: Audit al sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca; Audit de cnfrmitate cu prevederile legislatiei in dmeniul sanatatii si securitatiii in munca; Audit in funtie de dmeniu: audit rizntal, vertical sau aleatr; Auditare in funtie de scpul acestuia:audit intern sau extern; Auditare in funtie de sistemul de ntare flsit: audituri care urmaresc evaluare calitativa sau cantitativa. Aceasta lucrare urmareste flsirea altr metde de auditare, implementare si imbunatatire a SSM-ului dintr- rganizatie. Incrprarea Sanatatii si Securitatii in Munca in sistemul de prductie LEAN sau Siguranta bazata pe precautie. Acestea vr fi analizate in randurile ce urmeaza.

2 ROLUL AUDITULUI SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA IN ATINGEREA STRATEGIEI 2 STADIUL ACTUAL Siguranta muncii si prtectia mediului este parte integrata a sitemului de prductie LEAN, acestea cnfrmadu-se cu ideile si practicile sistemului. Siguranta prin viziunea LEAN reprezinta atitudine clectiva, pinii, perceptii si valri ale angajatilr privind siguranta. Cnditia de a fi in siguranta este lipsa periclelr, a riscurilr si a ranirilr. Aceasta include evitarea accidentelr cat si a traumelr musculare si ale scheletului. In viziunea Lean siguranta este mdalitate sistematica de structurare a prceselr pentru a asigura lcuri de munca sigure si cultura a sigurantei in intreaga rganizatie. Cerintele pentru a asigura cultura a sigurantei prin aceasta abrdare sunt: Increderea ca realizarea ZERO evenimente si avarii este psibila si bligatrie. Angajamentul si respnsabilitatea cnducerii si a managementului. Siguranta este mai mult decat un indicatr, este cnditie a muncii. Siguranta este prevazuta prin priectare, prcese fara riscuri si efrturi. Prcedurile de siguranta incluse in activitatea standard, intelese si implementate. Imbunatatirea cntinua realizata prin bservare directa. 5S si managementul vizual reprezinta fundamentele sigurantei. Rezlvarea prblemelr pentru a descperi cauza radacina şi crectarea exceptiilr. Echipele respnsabile cu siguranta, alcatuite din cei care cunsc cel mai bine activitatea, au influenta. Invatarea este vizibila, parte activa, principala a sigurantei. Unul dintre principiile de baza a sigurantei LEAN dar si a sigurantei bazata pe prevenire este P REVENIREA ESTE CEA MAI BUNA PRECAUTIE. Oamenii trebuie sa fie capabili sa lucreze la ptentialul lr maxim. Oamenii nu pt face aceasta daca atentia le este distrasa de riscuri de raniri si prbleme musculare si ale scheletului. Tratamentul accidentelr este cstisitr, munca nesigura este dificila. Fig.1 Siguranta LEAN Acest lucru pate fi realizat prin: dezvltarea unei activitati sigure, auditul sigurantei si imbunatatirea sigurantei. IMBUNATATIRE PROIECTAREA ACTIVITATII SIGURE ACTIVITATE SIGURA Zer riscuri Fig.2 Activitate sigura AUDIT Dezvltarea (Priectarea activitatii sigure) pate fi realizata prin 5S-ului, managementului vizual, verificari ale utilajelr- prtectii, riscuri in functinare, activitate standardizata si respectarea principiilr ergnmice. Znele de lucru sigure sunt rganizate (5S) cu pdele curate si uscate, rdnate. Practicile de lucru sigure urmaresc implicare din partea persnalului in managemntul vizual, cerintele SSM sunt clare si cncise, echipamentele si utilajele sunt flsite crect iar miscarile si pzitiile amenilr sunt sigure. Obiectivele znelr de lucru sigure sunt eliminarea alunecarilr, cazaturilr sau impiedicarilr generate de ptetiale surse, znele de lucru sunt rganizate pentru a elimina riscurilr asciate cu acestea, riscurile si anmaliile sunt vizibile, flsirea instrumentelr Lean. 2

3 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015 si statiile de lucru reprezinta biectivul principal pentru a elimina riscurile de ranire si alte afectiuni. Fig.3 Dureri induse de pzitii si miscari nefiresti, Ajutare vizuale. O buna metda de infrma daca zna este sigura reprezinta flsirea Managementului vizual. Acesta face vizibile cerintele de functinare in siguranta, face prblemele usr de detectat, implica amenii spre mentalitate si cmprtament rientate spre siguranta. Marcajele sunt dar parte din campania de marketing, acestea sunt farte rapid ignrate, ele trebuie sa fie actualizate si relevante, managementul vizual trebuie sa implice asciatii in siguranta. Angajatii semnalizeaza starea lr de siguranta in fiecare zi.incidentele evitate in ultimul mment (near miss) si accidentele impun cmpletarea unei fise de catre angajati si echipa respnsabila cu siguranta si pstarea acesteia la un panu PDCA a prblemelr de siguranta. Rezlvarea prblemelr de siguranta se prduce in cnfrmitate cu metda standard. Fig.4 Cntrl Znal Activitatea standard reprezinta calea cea mai eficienta, sigura si de calitate inalta cunscuta pentru a executa un anumit prces sau sarcina. Aceasta trebuie sa fie cnfrma cu standardele reglementate si cele specifice scietatii. Activitatea 3 Fig.5 Definirea activitatii standardizate Cnducatrii lcurilr de munca dar si membrii din cnducere auditeaza prin verificarea sigurantei, Gemba Walk, 5S si verificari ale activitatilr standard, discutii cu asciatii pentru identificarea prtunitatilr de imbunatatire a sigurantei. Auditul de siguranta cnsta in elabrarea unei liste de verificare a sigurantei, flsind dcumentatia pentru activitatea standard. Aceasta include: prtectia echipamentelr, 5S, management vizual, extinctare, verificarea riscurilr ergnmice. Operatrii trebuie incurajati sa se implice, sa discute riscurile si znele ptentiale pentru imbunatatire. Gemba Walk (gemba inseamna acl unde se intampla in japneza) este un md de parcurgere standard a prcesului destinat bservarii sistematice a punctelr critice in care prcesul trebuie cntrlat pentru a mentine stabilitatea. Aplicarea acestuia in siguranta se cncentreaza pe punctele critice pentru a asigura faptul ca fiecare persana si statie de lucru este pregatita sa lucreze in siguranta, aceasta trebuie inclusa in munca standard a liderilr. Stabilirea si implementarea punctelr critice: Identificare punctelr critice: se face prin utilizare unei harti pentru a stabili lcul in care se vizualizeaza cel mai bine daca standardele de siguranta sunt respectate; punctele critice trebuie sa identifice regulile de siguranta pentru 5S, cntrl vizual, statii de lucru si cmprtament la lcul de munca. Stabilirea asteptarilr clare: care sunt situatiile nrmale si necrespunzatare pentru fiecare punct, ce intrebari trebuie puse; care sunt aspectele vizuale in lcatie pentru a putea distinge intre nrmal si

4 ROLUL AUDITULUI SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA IN ATINGEREA STRATEGIEI necrespunzatr, care sunt nile aspecte vizuale necesare. Stabiliti traseul Gemba: intervale pentru identificarea eficienta a punctelr Gemba critice, cine trebuie sa fie prezent. Stabilirea planului de actiune: actiuni planificate care trebuie aplicate in mmentul in care apar anmalii care ar putea afecta sanatatea persnalului. 9. Realizarea unei analize a cauzei radacina pentru fiecare pericl. 10. Se identifica cntramasurile. 11. De dezvlta un plan de actiuni, se implementeaza si se urmareste. 12. Se cmpleteaza ultimele dua clane ale frmularului de evaluare a riscurilr JSA. Revizuirea activitatii standard. Imbunatatirea se face prin analiza sigurantei muncii, trasee de bservare a riscurilr de siguranta si prin discutii, raprtarea accidentelr evitate in ultimul mment, cercetarea accidentelr. Imbunatatirea sigurantei se face printr- analiza a riscurilr, aceasta este parcurgere detaliata a etapelr prcedurilr de siguranta referitare la anumita sarcina de lucru. Sarcinile sunt evaluate pentru pericle, reducerea riscurilr si imbunatatirea activitatii sigure. Cncluziile sunt dcumentate intr-un frmular standard. Incidentele evitate in ultimul mment reprezinta un incident care ar fi cauzat ranire in alte circumstante, dar in acest caz a fst evitat. Cercetarea accidentelr reprezinta revizuire structurata a unei raniri cu biectivul de a intelege cauza principala, elabrarea si implementarea cntramasurilr. Cea mai imprtanta parte a imbunatatirii activitatilr pentru asigurarea sigurantei il reprezinta evaluarea riscurilr, aceasta fiind specifica raganizatiei prezentate. Realizarea unei evaluari a riscurilr cuprinde urmatrii pasi: 1. Utilizare activitatii standard curente pentru sarcina selectata, precum si 5S pentru zna de lucru. 2. Selectarea unei echipe mici (2-3) pentru a lucra cu respnsabilul. Includeti persana pentru a efectua sarcina in md bisnuit, un membru al echipei repnsabile cu siguranta, precum si un lider de echipa, un crdnatr sau un manager pentru a asista la implementarea imbunatatirilr. 3. Filmarea sarcinii respective. 4. Cnfrmitatea auditului cu cei 5S si cu activitatea standard pentru sarcina respectiva. Se nteaza anmaliile. 5. Se bserva 10 cicluri ale activitatii. Se nteaza anmaliile, riscurile de accidente/traume, riscurile ergnmice. 6. Revizinarea filmarilr. 7. Se cmpleteaza primele 3 clane din JSA (Jb Safety Assessment). 8. Se srteza si priritizeaza periclele identificate. Fig.6 JSA Imbunatatirea cntinua a prceselr are implicatii si asupra rezlvarii prbleme de sanatate securitate si mediu. Fig.7 Imbunatatire cntinua Respnsabilitatile echipei de siguranta sunt impartite in activitati, cum ar fi: Invatare: Structurarea si cnducerea sesiunilr de invatare-lectii cu un singur biectiv, actualizari privind siguranta, pinii privind imbunatatirea. Stabilirea cerintelr de instruire, a trainingurilr, verificari ale starii treiningurilr. Prmvarea rapartelr privind incidentele evitate in ultimul mment. Cercetarea accidentelr 4

5 Sesiunea Ştiinţifică Studenţească, mai 2015 Implicare: Desfasurarea auditurilr privind siguranta si gemba walk. Clectarea infrmatiilr de la angajati si managementul imbunatatirilr si al riscurilr. Imbunatatire: Identificarea prtunitatilr de imbunatatire in baza masurilr si interactiunilr. Verificari peridice ale sanatatii prcesului de siguranta rezultate si cultura. Asigurati evenimente de dezbatere si structuri de rezlvare a prblemelr. Planificare: Dezvltarea hartii privind imbunatatirea sigurantei si a priritatilr pentru lcatie si fiecare departament znal znal Dep. Asistenta Liderul echipei de siguranta a znei Dep. Asistenta Fig.8 Echipa repnsabila cu siguranta znei Manager znal Siguranta Lean reprezinta cale sistematica de structurare a prceselr pentru a feri lcuri de munca sigure si cultura a sigurantei intr rganizatie. Cultura sigurantei Lean presupune angajamentul si repnsabilitatea cnducerii si a angajatilr. Instrumentele Lean structureaza activitatea sigura 5S, managementul vizual, avtivitatea standard, rezlvarea prblemelr, munca standard a liderului, gemba walk, reactie rapida, stp and fix. Activitatea standard include practici pentru a elimina atat accidentele cat si afectiunile musculare si ale scheletului. Echipele respnsabile cu siguranta si munca standard a liderului sunt esentiale pentru cultura sigurantei. Siguranta bazata pe precautiune se fcuseza pe spiritul de bservatie al asciatilr, lucru ce nu este inttdeauna natural. Una din regulile de baza a acestei abrdari este bservarea amenilr in timp ce fac activitate fizica. Daca bservam amenii in timp ce stau sau in timpul unei activitati statinare in md nrmal nu vm vedea un risc. De ce este sunt imprtante bservatiile? In primul rand aceasta abrdarea este menita a fi interactiune prietenasa si pzitiva (este respnsabilitatea managementului sa impuna reguli cu privire la SSM). SBP este un prgram destinat sa schimbe gradual cmprtamentele si cultura cu risc ridicat, ttdata este imprtant sa tinem asciatii in siguranta fata de accidentele imediate. Daca se bserva incalcarea unei reguli de siguranta in primul rand este atentinat asciatul, se preste bservatia SBP, i se cmunica asciatului ca aceasta nu se va inregistra si raprtul nu este nminal. Incidentul nu se inregistreaza in raprtul SBP. Stilul utilizat pentru text este: Bdy Text Indent, Fnt: Times New Rman, 11 puncte, Nrmal, Justificat. O greseala des intalnita a bservatrilr este ntarea cnditiilr nu a cmprtamentului. Dar cmprtamentele ar trebuii ntate pentru precautiuni. Aceasta abrdare se bazeaza pe cmprtament. Cnditiile trebuie adresate prin alte metde Acesta abrdare este bazata pe interactiune, asta arata ca: Ne pasa! Drim sa vedem prblema din perspectiva persanei implicate: Sunt de acrd ca pate fi un risc? Care cred ca pate fi slutia? Vrem sa ii facem sa perceapa eventuale riscuri in viitr. Daca interactinam crect (in timpul si dupa terminarea bservatiilr) cladim incredere. Reglile abrdarii: Observati amenii in timp ce fac activitati fizice. Familiarizati-va catre ce precautiuni sa va indreptati atentia. Ntati dar precautiuni care se aplica in timpul bservatiilr. Observati cmprtamente nu cnditii. Intrebati DE CE! Observati actiuni care sunt cmprtamente riscante. 5

6 ROLUL AUDITULUI SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA IN ATINGEREA STRATEGIEI 3 CONCLUZII Imprtanta auditarii sistemului SSM dintr- rganizatie are implicatii farte mari in atingerea viziunilr si strategiilr acesteia. Auditarea este piatra de temelie a endurantei unei cmpanii la nivel glbal, fiind una din putinele mdalitati de a asigura prtectia asciatilr intr-un mediu de prductie, de cele mai multe ri stil prin natura echipamantelr si a prceselr. O rganizatie cu un istric precar din acest punct de vedere este privita si primita cu reticenta de actinari (ricare ar fi acestia). Intr- rganizatie cnducerea ce se cupa de directiile din punct de vedere al SSM aduc valare acesteia prin adresarea unr factri care pt influenta pzitiv sau negativ perceptia asupra rganizatiei, factri cum ar fi: Oamenii imbunatatirea calitatii vietii: Imbunatatirea calitatii vietii. Priectarea de echipamente sau prcese pentru a prteja bunastarea peratrilr. Retinerea persnalului experimentat si cu rezultate ridicate. Reputatia imbunatatirea relatiilr cu investitrii, clientii, recrutrii si cmunitatea: Dvedirea catre actinari ca ne pasa de ameni si de mediu atrage investitri, clienti, asciati calificati si suprtul cmunitatii. Imbunatatirea relatiilr cu clientii (ex: furnizare de slutii pentru a ajuta clientii sa reduca csturile cu ambalarea/ deseurile sau pentru a furniza prduse eficiente din punct de vedere energetic. Expedierea de permise de mediu pentru cnstructii ni, mdificari sau extinderi. Mediul reducerea amprentei si sistinerea mediului: Reducerea amprentei asupra mediului asciata cu prductia sau flsirea prduselr sustinerea mediului. Cnservarea resurselr naturale. Deseuri minime. Prfitabilitatea- marirea prductivitatii, flsire mai buna a resurselr. Marirea prductivitatii prin reducerea accidentelr sldate cu zile nelucrate datrate evenimentelr SSM. Imbunatatirea eficientei printr- utilizare mai buna a resurselr incluzand frta de munca (mai putin timp pentru a raspunde la incidente, mai mult timp pentru a lua initiativa) si materialele (energie si chimicale) a face multe cu putin. Extinderea in piete ni. Micsrarea despagubirilr, legale, asigurari, csturi cu remedierile- aceste csturi pt fi alcate catre investitii. 4 BIBLIOGRAFIE Evitarea penalizarilr legale. [1]. James P. Wmack, Daniel T. Jnes - Lean Thinking: Banish Waste and Create Wealth in Yur Crpratin [2].James P. Wmack, Daniel T. Jnes and Daniel Rs - The Machine That Changed the Wrld: The Stry f Lean Prductin [3] ; 6