HOTARARE privind aprobarea Planului local de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

Transcription

1 CNSILIUL LCAL AL MUNICIPIULUI CAMPINA JUDEJUL PRAHVA HTARARE privind aprobarea Planului local de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole Avand in vedere : expunerea de motive nr.59.48/22 ianuarie 214 a dlui ing.tiseanu Horia Lauren iu Primarul municipiului Campina, prin care propune aprobarea Planului local de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole; raportul de specialitate promovat de Serviciul administratie publica locala, agricol, relatii cu publicul; avizul secretarului municipiului Campina; rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al municipiului Campina, respectiv: Comisia buget, fmane, programe finantare europeana, administrarea domeniului public si privat $i agricultura; Comisia amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie si protectia mediului; Vazand adresa nr.8.247/17 octombrie 213 a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Directia Generala de Politici Agricole si Strategii(inregistrata la Primaria Municipiului Campina sub nr /25 noiembrie 213) si adresa cu nr.4.33/ 22 noiembrie 213 si nr.l76/22 noiembrie a Directiei Agricole Prahova si a ficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Prahova; Avand in vedere prevederile H.G.R. nr.964/13 octombrie 2 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole; In conformitate cu prevederile art.36, alin.(2), lit."b", alin.4, lit."e" $i art.ll5, alin.(l), lit."b" din Legea nr.215/21 privind administraia publica locala, republicata; In temeiul art.45, alin.(l) din Legea nr.215/21 privind administraia publica locala, republicata, Consiliul local al municipiului Campina adopta prezenta hotarare. Art.l. Aproba Planul local de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, conform ANEXEI care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2. Prezenta hotarare se comunica : Instituiei Prefectului jude{ului Prahova; Primarului municipiului Campina; Directiei Agricole Prahova; ficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Prahova Serviciului administrarea domeniului public si privat; Serviciului administratie publica locala, agricol, relatii cu publicul. Pre$edinte de $edim;a, >o*m*v Contrasemneaza, Consilier, ff/ V Secretar, dna Clinciu Monica yafeft57 A ir Moldoveanu Paul Campina, 3 i Nr.7 ts&y CodFP61,ver.l

2 MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVLTARII RURALE FICIUL DE STUDII PEDLGICE SI AGRCHIMICE PRAHVA ANEXA la H.C.L. nr.7/3 ianuarie 214 Presedinte de sedinta, dna PLANUL LCAL DE ACJHJNE pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole BiECTiV: PLANUL LCAL DE ACTIUNE pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitra{i din surse agricole BENEFiciAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI CAMPINA AMPLASAMENT.TEKnRIUL MUNICIPIULUI CAMPINA, JUDETUL PRAHVA DIRECTR, IN T C M I T, Ing. MARIAN MARCU Ing. NEGITA ALEXANDRU FICIUL DE STUDII PEDLGICE SI AGRCHIMICE PRAHVA Str. Anton Pann, Nr.7, Ploiesti, Prahova Tel ;Fax: ; ospaprahova@yahoo.com; Site :

3 PLANUL LCAL DE ACJIUNE pentru protec ia apelor tmpotriva poluarii cu nitra{i din surse agricole intocmit in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din DECIZIA nr /GC/ a CMISIEI PENTRU APLICAREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PRTECTIA APELR lmptriva PLUARII CU NITRATI DIN SURSE AGRICLE, Ministerul Agriculturii $i Dezvoltarii Rurale MUNICIPIUL Jude{ul Localitatea, ferma, exploatajia agricola, proprietar Coordonate geograflce Sediul administrativ Sediul fermei CAMPINA PRAHVA... 45"7'48" 25M4'24"... Primar Reprezentant al consiliului local SPA T1SEANU HRIALAURENTIU NEGITA ALEXANDRU FERMIER / ADMINISTRATR AL EXPLATATIEI AGRICLE

4 INTRDUCERE Municipiul: CAMPINA Jude ul: PRAHVA Populatia municipiului CAMPINA in anul 213: locuitori. rasul are re ea de alimentare cu apa potabila in lungime de 17 km, are sistem de canalizare a apelor uzate in lungime de 57 km. CNDITH NATURALE Relief Din punct de vedere al formei principale de relief localitatea CAMPINA se situeaza in Subcarpatii Prahovei, depresiunea ComarnicBreaza, la confluenta raurilor Prahova si Doftana. Clima Clima localitatii CAMPINA este caracteristica climatului temperat de tranzitie, subtipul dealurilor joase. Temperatura medie anuala este de 9,5"C. Amplitudinea medie anuala calculata ca diferenta intre cea mai mare si cea mai mica medie lunara, inregistreaza o valoare de aproximativ 22"C. temperatura medie iulie + 2"C temperatura medie ianuarie 2" C maxima absoluta a verii: +37,6C (septembrie 1946) minima absoluta a iernii: 26,6"C (ianuarie 1942) Mediile lunare pozitive incep odata cu luna martie (+C) si dureaza pana in noiembrie sau decembrie, ultima luna facand de obicei tranzitia catre mediile negative din timpul iernii. Precipitatiile medii anuale ajung la cca 75 mm, din care o treime revin intervalului pluviometric maiiunieiulie caracterizat prin instabilitate, averse, caderi de grindina si oraje. Numarul anual de zile senine: Viteza medie a vantului: 1,5 m/s. Valoarea coeficientului solar: Ks=,32. Hidrologie Resursele de apa de suprafaa (rauri/parauri/lacuri) de pe teritoriul localita ii CAMPINA sunt: Raul Lacul Prahova Doftana Campinita Curiacul Bisericii Fermei Vladoaia

5 Soluri Pe teritoriul municipiului CAMPINA, exista urmatoarele tipuri Tip de sol suprafa{a textura bservatii v,, ; Regosol Antrosol Aluviosol Eutricambos ol Preluvosol Alunecari active Ravene ,3 171, ,5 18,7 LA LL LN LL LL LL LA *sursa:" Studiupedologic SPA ", 1974 LL localizat pe versanti, poterial de spalare a azotului catre resursele de apa localizate pe vai, terase, au permeabilitate buna si potenial de levigare a azotului catre resursele de apa localizate pe terase, platou, campie, cu permeabilitate redusa s,i potenial mic de levigare a azotului catre resursele de apa localizate pe versanti, potenial ridicat de levigare a azotului catre resursele de apa fire de vale, potenial ridicat de levigare a azotului catre resursele de apa Din punct de vedere al claseior de calitate, terenul arabil al municipiului CAMPINA, se mcadreaza astfel: Clasa de calitate Suprafa{a (ha) I II III 46 IV 79 v *reaclualizare 2l4 dupa "Situatia calitatii solurilor SPA", 213 Potentialul de produc{ie al solurilor, utilizand o tehnologie medie in regim neirigat pentru principalele culturi agricole, se prezinta astfel: Cultura GRAU RZ PRUMB FLAREA SARELUI SIA MAZARE FASLE SFECLA DE ZAHAR CARTF RAPITA DE TAMNA IN ULEI IN FUIR Nota de bonitare* Producfia maxima (kg/ha)**

6 LUCERNA TRIFI PASUNI FANETE /c 925 p'; * Conform studiilor pedologice din baza de date a SPA PRAHVA (sa folosit media potef arabil) ** kg/ha = nota bonitare x kg produs pe punct de bonitare*** *** Sursa: 8tudiul privind deterininareu :onelor de potential, a zonelor geografice si a marjelor brute standard unitare pentru intocmirea proiec1elor din cadrul masurii 3.1 JnvesHtii in exploatatii agricole din PNDR 27213, Institutul de Cercetari pentru Pedologie sj Agrochimie ICPA Bucuresti si Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrara ICDEA, 23. Nivelul productiiilor realizate este in deplina concordana cu tehnologia aplicata. Prin tehnologii de cultura superioare, productiile realizate pot tnregistra cresteri insemnate. UTILIZAREA TERENULUI AGRICL Pe teritoriul municipiului CAMPINA, utilizarea terenului agricol, conform datelor furnizate prin raportarile statistice locale, se prezinta astfel: arabil: 125 vii: livezi: 119 pauni: 281 finee: 174 Suprafaa de teren intravilan a localitatii este de ha, din care 655 ha teren agricol. Suprafe ele cultivate sj produciile obpnute la principalele culturi agricole in anul 213 la nivelul municipiului CAMPINA: Cultura GRAU RZ PRUMB FLAREA SARELUI SIA MAZARE FASLE SFECLA DE ZAHAR CARTF RAPITA DE TAMNA IN ULEI IN FUIR LUCERNA TRIFI PASUNI FINETE Fructe Legume Suprafaa cultivata ha Total tone Productia Kg/ha

7 Snrsa: inregislrcirile siatistice AGR. l yi 2 din anul 213 STRUCTURA EFECTIVELR DE ANIMALE /< Specificare (categorii de animale pe specii) BVINE Vaci pentru lapte Vaci pentru lapte Juninci gestante Juninci de 1218 luni Viea de 612 luni Viel de pana la 6 luni Taura la 12 luni Taur adult PRCINE Scroafa Vier adult Pucel sugar de pana la 8 sapt. Purcel inarcat de 24 luni Grasun CABALINE Armasar Iapa $i cal castrat Manz de peste 2 ani Manz de l 2 ani Manz de 612 luni Manz de pana la 6 luni VINE aie mama, berbec, batal de 12 luni Miel de 35 luni Mioara la 12 luni Berbec $i batal PASARI Gaina outoare adulta Gaina adulta destinata sacrificarii Pui de carne Curcani adulti Curci adulte Ra{a adulta Gasca adulta Greutate corporala medie (Kg) ,8 3,2 1, ,5 6 Numarul de animale / pasa/1 y In gospodariile populaiei In ferme 111 TTAL

8 Sursa: inregistrarile s1alistice,. Miscarea efcc1ivelor de animale in $iregistreleagricoledinanul213 SITUATIA EXPLATATHLR AGRICLE Situaia exploatatiilor agricole care desfa$oara activitai de i cultivarea suprafeelor de teren agricol (utilizeaza ingraaminte organi in scopul productiei agricole) la nivelul localita ii va fi mtocmita dupa Tn anexa nr.l, aplicand coeficienii de conversie a efectivelor de animale in UVM prevazui in anexa nr.2.

9 PLANUL LCAL DE ACJIUNE Municipiul Campina _ S*/ rfe *rai i Planul local de actiune pentru protectia apelor tmpotriva din surse agricole este BLIGATRIU pentru autoritatile administratiei publice locale ale comunelor, oraselor si municipiilor si pentru detinatorii exploatatiilor agricole (ferme comerciale, ferme familiale si gospodarii individuale) ce desfasoara activitati de cultivare a terenului agricol si cresterea animalelor in scopul productiei. 1. Activitati principale obligatii ale autoritatii administratiei publice locale In scopul aplicarii Programului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, autoritatea administratiei publice locale a municipiului Campina realizeaza urmatoarele activitati: a) intocmeste lista exploatatiilor agricole care detin animale si care utilizeaza ingrasaminte organice in scopul productiei agricole la nivelul localitatii (anexa 1), cu obligatia revizuirii anuale a acesteia. Termen: incepdndcu l3 Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina; ficiul agricol. b) calculeaza efectivul de animale in echivalent UVM (anexa 2) si presiunea exercitata de azotul provenit din ingrasaminte organice la nivelul localitaii, pe exploatafii agricole (anexa 3), cu obligatia revizuirii anuale a acestora, sub indrumarea tehnica a SPA Prahova. Termen: incepdndcu Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina ficiul agricol; c) asigura informarea fermierilor (proprietari/administratori ai exploatatiilor agricole) cu privire la Codul de bunepractici agricole si Programul de actiunepentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si pune la dispozitia acestora orice mijloace de informare in acest scop (ghiduri, brosuri, pliante etc.). Termen: permanent Raspunde: ing.tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina ficiul agricol; Serviciul administrarea domeniuluipublic siprivat; d) aduce la cunostinta fermierilor (proprietari/administratori ai exploatatiilor agricole), prin orice mijloace de informare/comunicare, prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului: obligatia detinerii unui plan de actiune la nivel de ferma care asigura aplicarea celor mai bune practici pentru managementul dejectiilor animaliere provenite din ferma/gospodaria individuala; obligatia aplicarii masurilor din planul local de actiune de catre toti fermierii, persoane fizice sau juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice, detinatori de exploatatii agricole (ferme comerciale, ferme familiale, gospodarii individuale)

10 care desfasoara activitati de cresterea animalelor si cultivari agricole;. ' " '' i *"' "' **'"''' sistemul de colectare si stocare a gunoiului de grajd la nivelulio4ali(atif $ie face in platforme/depozite individuale, conform specificai anexa 4; Co obligatia detinatorilor de exploatatii agricole care, potrivit domeniul mediului, necesita acord/aviz de mediu cu privire la depozttarea si procesarea gunoiul de grajd conform conditiilor stabilite de autoritatea locala pentru mediu. Planul de management al gunoiului de grajd din exploataiile agricole se va elabora sub indrumarea tehnicd a SPA Prahova pe baza studiilor agrochimice elaborate periodic, la interval de 4 ani. Termen: incepdndcu s,ipermanent Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina; Serviciul administrarea domeniuluipublic siprivat; ficiulagricol. 2. Amplasarea si dimensionarea spa{iilor de depozitare a gunoiului de grajd Amplasarea sj dimensionarea spaiilor de depozitare a gunoiului de grajd (sisteme individuale) se face cu respectarea urmatoarelor norme specifice: a) NU se amplaseaza spaii pentru depozitarea gunoiului de grajd: in zone cu risc de inundaie; in zone cu apa freatica la mica adancime (mai puin de 2 m) in zone cu precipitaii excesive; in apropierea padurilor, (amoniacul degajat in atmosfera este toxic pentru arbori, in special pentru speciile rasjnoase); la o distana mai mica de 5 m faa de locuine $i resursele de apa potabila. (In cazul in care nu este posibila respectarea acestei distane, se va amplasa la cel mai departat punct in aval de sursa de apa); la o distan a mai mare de 1 m faa de zona de protecie a cursului de apa; b) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabile$te in funcie de cantitatea de gunoi, calculata conform anexei 5, avand in vedere urmatoarele condiii; grosime maxima depozitare de aproximativ l,52 m, ceea ce inseamna ca pentru fiecare m de gunoi trebuie prevazuta o suprafaa neta de,5,75 m; suprafa a totala pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie sa fie de l,52 ori mai mare decat suprafaa neta. Estimarea spaiului necesar de depozitare are in vedere numarul de animale, se utilizeaza urmatoarele valori privind producia zilnica de gunoi (inclusiv aternutul) pe cap de animal $i volumul gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal sj se calculeaza conform anexei 5. Termen: incepdndcu 31.l2.214/permanent Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina ficiul agricol; Serviciul administrarea domeniuluipublic siprivat; proprietarii/administratorii/reprezentan ii exploatajiiloragricole

11 3. Perioada de interdic$ie in aplicarea ingrasamintelor organice si/sau%nnerale m Perioada de interdicie in aplicarea ingrasamintelor organice si/sa tru'nerale; terenul agricol, pe tipuri de ingrasaminte si culturi, conform programul sunt prezentate in tabelul 1. wv Tabelul 1 Perioada de interdictie in aplicarea ingrasamintelor Tipul de ingrasamant Ingrasamant organic solid Ingrasaminte minerale si ingrasaminte organice lichide/ semilichide Tipul culturii si modul de utilizare a terenului (arabil, pasuni) Teren arabil si pasuni Culturi de toamna Alte culturi Pasuni Inceputul perioadei de interdictie 1 noiembrie 1 noiembrie 1 octombrie 1 octombrie Sfarsitul perioadei de interdictie 1 5 martie 1 martie 1 5 martie 15 martie * NU se aplica ingra$aminte organice si/sau minerale pe terenul agricol in perioadele de interdictie $i in perioadele cand riscul de percolare/scurgere la suprafaa este mare. * Se va respecta cu strictete CALENDARUL perioadelor de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor pe terenuri agricole (anexa 6). Termen: permanent Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina ficiul agricol; Serviciul administrarea domeniuluipublic siprivat; proprietarii/administratorii/reprezentanfii exploatafiilor agricole 4. Aplicarea ingrasamintelor organice ;i minerale pe terenul agricol Aplicarea ingra$amintelor organice $i minerale pe terenul agricol se realizeaza cu respectarea urmatoarelor RESTRICJII: a) pe terenuri in panta: NU SE APLICA INGRA$AMINTE, in mod deosebit dejec ii lichide cand sunt prognozate precipitaii abundente; ingraamintele aplicate se incorporeaza in sol imediat dupa aplicare (maxim 24 ore), la adancime mai mare (nu superficial); in funcie de panta terenului utilizat ca arabil, se recomanda menpnerea culturilor de toamna sau a culturilor acoperitoare pe suprafaa de: minim 2% din suprafaa, pe terenurile arabile cu panta de 28%, minim 25% din suprafaa, pe terenurile arabile cu panta de 815%, peste 3% din suprafa a, pe terenurile arabile cu panta peste 15%; lucrarile agricole se vor efectua conform tehnologiilor de utilizare a terenurilor in panta (intoarcerea brazdei in amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel etc.); b) pe terenuri saturate cu apa, inghe ate, acoperite cu zapada: NU SE APLICA ingra$aminte de natura animala;.it

12 aplicarea ingrasamintelor pe astfel de soluri se face numai cand la nivelul capacitatii de camp pentru apa (solul retine durabpadupa Se. umiditatea in exces a fost drenata); ' ' < ' ESTE INTERZISA depozitarea gunoiului in zonele inundabile; c) pe terenurile situate in vecinatatea cursurilor de apa sau a ca$tarilor potabila, unde sunt instituite zone de protectie in scopul asigurarii malurilor, construc{iilor hidrotehnice si imbunata irii regimului de curgere al apelor, conform art.4 si anexa 2 din Legea apelor nr.l7/1996 actualizata (tabelul 2). d) pe terenuri cu pajisti permanente (pasuni, fanete): cantitatea MAXIMA de azot care se poate aplica pe aceste terenuri este de 17 kg/ha/an sau in acord cu recomandarile din studiul agrochimic; aplicarea ingrasamintelor se face de regula primavara, in perioada permisa (chiar daca unele specii pornesc in vegetaie la temperaturi mai mici de 5 C); aplicarea ingrasamintelor se face dupa precipitaii abundente, la 35 zile dupa coasa sau pasunat. Termen: permanent Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina ficiul agricol proprietarii/administratorii/reprezentan ii exploata iilor agricole TabeIul 2 Zone de protectie sanitara si hidrogeologica Latimea cursului de apa (m) / alte specifica{ii A. Cursuri de apa regularizate: sub 1 15 peste 5 B. Cursuri de apa neregularizate: sub 1 15 peste 5 C. Alte situa{ii: Cursuri de apa indiguite Lacuri naturale Lacuri de acumulare Dea lungul digurilor Dea lungul canalelor de deriva ie de debite Baraje Borne microtriangulaie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate masura debite Foraje hidrogeologice de retea naionala D. Fa$ii de protec{ie: Latimea zonei de protectie (m) Distan a digmal (daca este mai mica de 5m 5 m, la care se adauga dupa caz alte zone de protecpe (sanitara, hidrologica, terapeutica etc.) Intre nivelul normal de retenie si cota coronamentului 4 (spre interior) 3 2 (in jurul lor) 1 1,5

13 Pentru terenuri in panta peste 1 2% (panta medie blocului fizic) Pentru terenuri in panta pana la 1 2% (panta medie a blocului fizic) 1 3 if', ') ' ' c i;;;;< If "; t,;,., li ' ' ;:.'".'. NTA: Zonele de protec ie se mdsoard astfel: a) la cursurile de apd, incepdnd de la limita albiei minore; b) la lacurile natura1e, de la nivelul mediu; c) la alte lucrdri hidrotehnice, de la limita zonei de construc ie. ' Zona de protec ie sanitara la instala(iile de alimentare cu apd se stabileste de autoritatea publicd centrala in domeniul sdndtd ii. ESTE INTERZISA utilizarea mgrd$dmintelor de orice fel in zonele de protec(ie institui1e in conditiile legii. 5. Aplicarea!ngra$amintelor cu AZT a) aplicarea ingra$amintelor minerale cu AZT $i a ingra$amintelor organice solide, lichide sau semilichide (gunoi de grajd, compost, alte ingra$aminte organice) pe terenul agricol (arabil, pa$uni, fane e) se face conform recomandarilor din studiile agrochimice, avand in vedere: doza recomandata, in acord cu starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive, cultura si specificul acesteia, producpa planificata, tipul de sol i caracteristicile acestuia; epoca optima de aplicare, in acord cu cerinele plantelor, perioada de semanat, perioadele de interdicie; metoda de aplicare, in acord cu tipul de ingrasamant, caracteristicele solului, utilizarea irigarii etc. b) pentru exploataiile agricole care practica agricultura in sistem irigat $i care necesita cantitai mai mari de azot decat limita maxima admisa 17 kg/ha/an provenit din ingra$aminte organice sj minerale, este BLIGATRIE intocmirea si respectarea planului de fertilizare (anexa 7). c) exploataiile agricole care nu detin un plan de fertilizare, pana la elaborarea acestuia, vor aplica ingra$aminte organice $i minerale in doze maxime conform standardelor stabilite in tabelele de mai jos: * pentru terenurile cu pante mai mici de 8% standardele privind cantitajile maxime de ingra$aminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt prezentate in tabelul de maijos. Grau KgN/ha/ an 12 Porumb boabe KgN/ha/ an 13 Alte cereale KgN/ha/ an 1 Floarea soarelui KgN/ha/ an 1 Cartofi KgN/ha/ an 14 Sfecla de zahar KgN/ha/ an 17 Legume KgN/ha/ an 16 Pauni KgN/ha/ an 1 pentru terenurile cu pante mai mari sau egale cu 8% standardele privind cantitaile maxime de ingra$aminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt prezentate in tabelul de maijos.

14 Grau KgN/ha/ an 9 Porumb boabe KgN/ha/ an 8 Alte cereale KgN/ha/ an 8 Floarea soarelui KgN/ha/ an 8 Cartofi KgN/ha/ an 9 Sfecla de zahar KgN/ha/ an 12 Legume/ an 1 f'i $L*&<.* fe; 7TT // Este INTERZISA curaarea utililajelor de administrare a ingra$amintelor de orice fel in sursa de apa de suprafaa sau in apropierea acestora. Termen: permanent Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina ficiul agricol; Serviciul administrarea domeniuluipublic siprivat; proprietarii/administratorii/reprezentanfii exploatafiilor 6. Reducerea pierderiior de azot din ingrasaminte A In vederea limitarii pierderiior de azot se recomanda $i urmatoarele masuri: utilizarea unor culturi cu cre$tere rapida, care consuma surplusul de azot Tn primavara $i se utilizeaza ca ingra$aminte verzi; introducerea in rota ia culturilor a celei dea doua cultura $i/sau culturi intercalate; amplasarea dupa culturi leguminoase a unor plante care valorifica mai bine azotul ramas in sol; evitarea meninerii solului,,ca ogor negru i curat de resturi vegetale", indiferent de perioada din an prin diverse masuri culturale (mulci vegetal, culturi de toamna, benzi inierbate pe terenurile in panta, amplasarea oricaror culturi in scopul menpnerii solului acoperit cu vegetape); limitarea la strictul necesar a lucrarilor mecanice ale solului. 7. Documente de evidenfa gestiunea nutrientiior Documentele de evidena la nivel de localitate/exploatape agricola (anexa 8) trebuie sa cuprinda: a) suprafa a localitatii/exploatatiei; b) registrul nutrientiior la nivel de localitate/exploata ie; c) presiunea manifestata de ingra$amintele organice de origine animala la nivelul exploatajiei agricole calculata conform coeficientilor de excretie; d) $eptelul localita ii/exploata iei, pe specii $i categorii de producie, identificarea $i inregistrarea acestuia, registrele de evidena a efectivelor, precum $i perioada de timp in care animalele sunt meninute in ferma; e) pentru fiecare teren cuprins in cadrul exploatatiei: tipul $i cantitatea oricarui ingraamant chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot coninuta i data aplicarii; tipul si cantitatea oricarui ingra$amant organic aplicat pe teren (altul decat cel lasat de animale insa$i) $i data aplicarii; pentru fiecare tip de ingra$amant organic aplicat, altul decat cel lasat de animale!nsasi, se va preciza natura acestuia (gunoi de grajd, urina, must de gunoi de grajd, dejecii lichide, dejec ii semifluide pastoase, ingra$aminte organice lichide, namol de canalizare) i in special animale de la care provine;

15 tipul oricarei culturi, data la care a fost semanata sj data recoltarii; f) cantitatea oricarui tip de ingra$amant de origine animala sj n (gunoi de grajd, urina, must de gunoi de grajd, dejecii lichide, dejec$f pastoase, ingra$aminte organice lichide, namol de canalizare/epuraje,, livrat/expediat din exploata ie, data efectuarii livrarii precum $i nuni'6le $i beneficiarului (anexa 9); g) standardele privind cantita ile maxime de ingrasaminte cu azot (mfhl organice) care pot fi aplicate pe teren Termen: permanent Raspunde: ing.tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina; ficiul agricol; Mihart Catalin, Nutd T. Nicolae, Goaga Gheorghe, Preda Miron, Preda Alin Ionut, Stanciu G. Stelica, Visoiu Ghe. Manuel, Sima Daniel, Hasegan P. Petru, Boeru V. Alexandru, Radu Gheorghe, Goaaa Ghe.Ionela Maria, Cord vidiu, ALBRAD ZFERM SRL proprietar. 8. In exploata{iile: Mihart Catalin Nuta T. Nicolae Goaga Gheorghe Preda Miron Preda Alin Ionut Stanciu G. Stelica Visoiu Ghe. Manuel Sima Daniel Hasegan P. Petru Boeru V. Alexandru Radu Gheorghe Goaga Ghe.Ionela Maria Cord vidiu ALBRAD ZFERM SRL Beius nr.4 Bobalna nr Trandafirilor nr.!4 Ecaterina Teodoroiu nr.41a Ecaterina Teodoroiu nr.43 C.D. Ghereanr.ll I.H. Radulescu nr. 121 Pacuri nr.2 Luminii nr. 1 7 Gheorghe doja nr.25 Voila nr.89 Dimitrie Bolintineanu nr.9 14 Voila nr.98 productia de nutrieni este mai mare de 17 kg azot/ha/an se vor lua masuri de distribuire a surplusului de gunoi catre exploataii agricole (profil zootehnic/vegetal/mixt) ce permit un import de nutrieni din ingra$aminte organice. Termen: permanent Raspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina; ficiul agricol; Mihart Catalin, Nutd T. Nicolae, Goaga Gheorghe, Preda Miron, Preda Alin Ionut, Stanciu G. Stelica, Visoiu Ghe. Manuel, Sima Daniel, Hasegan P. Petru, Boeru V. Alexandru, Radu Gheorghe, Goaga Ghe.Ionela Maria, Cord vidiu, ALBRADZFERMSRL proprietar. exportatorgunoi

16 importator gunoi 9. EfluentulprovenitdinsiIozuri (/! In cazul fermelor care produc si utilizeaza siloz pentru hrhna animakfup&> efluentul provenit de la culturile insilozate este unul din cei mai concentratj <si R '' poluani din ferma. Masurile care trebuiesc respectate in spaiile de insilozare a furajelor verzi sunt: a) siiozul $i tancul (bazinul) de stocare a efluentului trebuie amplasate la o distana de minim 1 m de cursurile de apa, pentru a preveni o poluare accidentala; b) captu$irea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbpa efluenilor formai si insilozarea furajelor la un coninut de materie uscata de peste 25%; c) silozurile vor fi acoperite pentru a nu patrunde apa de precipitapi; d) podeaua compartimentului de insilozare va fi impermeabila, u$or inclinata (panta de 2%) pentru a asigura scurgerea efluen ilor de siloz Tn tancuri (bazine) de stocare, de capacitate' corespunzatoare sj rezistente la coroziune acida; e) inainte de a proceda la o noua Tnsilozare, trebuie executate lucrari de intreinere pentru a asigura etan$eitatea silozului; f) alte obliga ii ale fermierilor cu privire la gestiunea efluenilor de siloz: sa nu supraincarce silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, aparand crapaturi prin care efluentul de siloz sa se scurga necontrolat; cand este nevoie sa pompeze efluentul colectat in bazinul subteran intrun bazin suprateran de capacitate mai mare in care sa fie stocat efluentul singur sau in amestec cu tulbureala colectata de la animale. Cat timp furajele raman insilozate, efluenii si apa de precipita ii de pe acoperi$ul silozului trebuie colectate i depozitate corespunzator; este BLIGATRIU sa se monitorizeze cu atenpe (zilnic in prima perioada de la insilozare) nivelul efluentului din tanc sj sa goleasca tancul la intervale de timp regulate. g) in cazul insilozarii furajelor verzi in balo i inchii ermetic, se respecta urmatoarele norme: sa baloteze furajele la un com;inut de substana uscata de peste 25%; sa depoziteze si sa manipuleze (sa deschida/indeparteze inveli$ul baloilor) baloii la cel puin 1 m faa de cursurile de apa; sa colecteze scurgerile de eflueni care provin de la baloii depozitai pe suprafaa fermei; sa verifice ca scurgerile de eflueni din baloi, dupa indepartarea inveli$ului acestora, sa nu ajunga in sisteme de drenaj sau cursuri de apa. 1. Pa$unatul liber i meninerea animalelor pe pa$une In cazul paunatului liber $i meninerea animalelor (inclusiv ovinelor) pe pa$une pe timpul noptii, locul de innoptare (tarla) va avea suprafaa de Pentru silozurile cu o capacitate mai mica de 1.5 m tancul de stocare a efluentului trebuie sa aiba o capacitate minima de 3 m* lafiecare 15 m* din capacitatea silozului. Pentru silozurile cu o capacitate mai mare de 1.5 m tancul de stocare trebuie sa aiba o capacitate minima de 3 m plus l m pentrufiecare 15 m' din capacitatea de insilozare;

17 , cca. 2 irt/pentru fiecare animal iar timpul de staponare a tarlei pe acelajji loc este de 45 nop1,i. v : A Termen: permanent pe perioada pd$unatului $i menjinerii pe pd$une ff' ammaldorpetimpulnoplii., /,t Rdspunde: ing. Tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiuluji Cdmpina; ficiulagricol;... ;' proprietarii/administratorii/reprezentanii exploatajiilor. ll.pastrarea documentelor de evidenta ale autoritatii publice locaie/exploatatiei rice document de eviden a a UAT/exploatatiei se pastreaza BLIGATRIU pe o perioada de 5 ani de la ultima Tnregistrare efectuata in document. Termen: permanent Raspunde: ing.tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina; ficiul agricol; Mihart Cdtdlin, Nutd T. Nicolae, Goagd Gheorghe, Preda Miron, Preda Alin Ionut, Stanciu G. Stelicd, Visoiu Ghe. Manuel, Sima Daniel, Hasegan P. Petru, Boeru V. Alexandru, Radu Gheorghe, Goagd Ghe.lonela Maria, Cord vidiu, ALBRADZFERMSRL proprietar. exportator gunoi; importator gunoi. 12. BiIantuI de azot Ia nivelul municipiului Campina La sfar$itul anului agricol se va realiza BILANJUL DE AZT la nivelul localitatii si a exploatafiilor agricole ce fac obiectul planului de acpune. Bilanul azotului se va realiza impreuna cu SPA Prahova, pe baza datelor inregistrate la primarie $i exploataii agricole. Bilantul azotului, defmit ca diferenja intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de ingra$aminte organice si cea extrasa din sol prin producia principala si secundara a culturilor agricole, este conform anexei unitare de calcul pe care o deine SPA. Calculul bilanului de azot se efectueaza la nivelul zonei critice/exploataiei agricole. Termen: permanent Rdspunde: ing.tiseanu Horia Laurentiu primarul municipiului Cdmpina; ficiul agricol; proprietarii/administratorii/reprezentan iiexploata iilor 13. Revizuirea Planului local de ac{iune Planul local de aciune va fi actualizat ANUAL sau ori de cate ori vor fi inregistrate modificari privind efectivele de animale, suprafeele de teren pe care se va aplica gunoiul de grajd sau orice alte reziduuri organice cu potenial de fertilizant pe terenuri agricole, alte modificari care impun masuri s termene cuprinse in planul local de aciune pentru protecjia apelor impotriva poluarii cu nitrai din surse agricole.

18 14. Transmiterea documentelor Toate documentele initiale sau actualizate se vor transmite ANUAL4a ' V, "i*>* x pentru Agricultura Judeteana (DAJ) si la ficiul de Studii Pedologice si (SPA). 15. Anexele tehnice l9 constituie instrumente de lucru pentru implementarea Programului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole la nivel local si fac parte integranta din prezentul plan de actiune. Planul local de actiune asigura punerea in aplicare a masurilor prevazute in Programul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Decizia nr /GC/ a Comisiei pentru reglementarea nitratilor in Romania, in temeiul art. 6 alin. (1) din anexa la H.G.R. nr.964/2, la nivel de unitate administrativteritoriala/exploatatie agricola.

19 Anexa 1 SITUAJIA EXPLATATIILR AGRICLE (proprietar/suprafete de tereri/animale) Comuna/rasul CAMPINA, jude ul PRAHVA comorm aaieior ain regisirui agricoi, anui zu i j) ta n$pkr* WnJm* Vfcsfe$> ffw!/mghv<4 /.L_.//;t.u.'. :'i. i.. <i V>3v *== 'S3r A XvT *7:: itv J Nr. crt. Denumire exploatatie agricola/proprietar (ferma/gospodarie) Curti/ constr (optional) Suprafa{a de teren agricol din exploatatie/gospodarie (ha) arabil pa$uni fanete vii livezi total Efectivul de animale din exploatatie/gospodarie(capete) adulte bovine tineret ovine si caprine porcine cabaline pasari UVM** Date contact report* 1 Mihart Catalin 87,5 87, ,3 Beius nr.4 2 Nuta T. Nicolae 4 4 Bobalna nr Goaga Gheorghe 8 8 Trandafirilor nr.14 4 Preda Miron 8 8 Ecaterina Teodoroiu nr.41a 5 Preda Alin lonut 4 4 Ecaterina Teodoroiu nr Stanciu G. Stelica Visoiu Ghe. Manuel C.D. Gherea nr.11 I.H.Radulescu nr Sima Daniel 4 4 Pacuri nr.2 9 Hasegan P. Petru Luminii nr.17 1 Boeru V. Alexandru 3 3 Gheorghe doja nr Radu Gheorghe 4 4 Voila nr Goaga Ghe.lonela Maria Cord vidiu 6 9 Dimitrie Bolintineanu nr.9 14 ALBRAD ZFERM SRL ,7 Voila nr Gospodarii individuale/primarie , , ,992 Total localitate * total pagina anterioara (dupa caz) ** se utilizeaza coeficientii de conversie a efectivelor de animale Tn UVM, prevazuti Tn anexa 2.

20 Conversia efectivelor de animale Tn UVM, total localitate agricole si gospodariile proprii Categoria de animale/pasari Greutatea corporala medie (kg) Coeficientul de conversie TnUVM Efectivul de animale/pasari (capete)* YX Echivafe*tf uvwr BVINE Vaci pentru lapte Vaci pentru lapte Juninca gestanta Juninca de 1218 luni Vitea612 luni Vi{el la 6 luni Taura$ la 12 luni Taur adult ,2,9,7,5,2,8 1, , PRCINE Scroafa Vier adult Pucel sugar de pana la 8 saptamani Purcel m{arcat de 24 luni Grasun ,35,4,2,7, ,5 2,35 9,8 CABALINE Armasar lapa si cal castrat Manz de peste 2 ani Manz de peste 1 an ,2 1,2 1, ,4 12 Manzde612 luni Manz de pana la 6 luni 3 15,6,3 VINE aie mama, berbec, batal de 12 luni Miel de 35 luni Mioara la 12 luni Berbec si batal ,15,5,1, , ,8 14,2 PASARi Gaina outoare adulta Gaina adulta destinata sacrificarii Pui de carne Curci adulte *Curcan *Curca Ra{a adulta Gasca adulta 1,8 3,2 1, ,5 6,36,64,32,26,14,7, ,5852 * se introduc datele privind efectivul de animale din exploatatie, pe categorii (calculul se realizeaza automat) ,12,952,384

21 Localitatea CAMPINA Nume, prenume primar Tiseanu Horia Laurentiu Exploatatia agricola: TTAL RAS Nume, prenume administrator exploatatie agricola, fermier Anexa 3 lecsj d$ ANUL: DATA: REGISTRUL NUTRIENTILR LA NIVEL DE LCALITATE/EXPLATATIE AGRICLA 1. CANTITATEA DE AZT APLICABILA PE TERENUL AGRICL A. Categoria de animale / pasari Vaci de lapte Vaci de lapte Bivolite lapte Juninci Bovine masculi Bovine masculi Bovine masculi Porci sub 2 kg Porci 25 kg Porci 25 kg Scroafe cu purcei Scroafe cu purcei Porci la Tngrasat Porci la Tngrasat vine Caprine Cai CANTITATEA (PRDUCTIA) DE AZT (TTALA, NETA $l APLICABILA) PRVENITA DIN EXPLATATIA AGRICLA kg N pe zi $i total perioada Tn care animalele/pasarile produc dejectii Sistemul de crestere, varsta, greutate, alte menjiuni sistem gospodare; sistem intensiv peste 2 ani 12ani sub 1 an sistem gospodaresc sistem intensiv sistem gospodare; sisten intensiv sistem gospodare: sistem intensiv Efectivul de animale/ pasari* (capete) Numarul de zile Tn care se produc dejectii Cantitatea TTAI_A de azot din dejectii zilnica kg/ha/zi,24,175,16,1645,175,165,96,68,58,49,85,735,127,117,45,512,15 TTALA kg/ha/an ** 922,8,, 1921,36, 62,25, 12,41,, 88,15, 347,66, 36644,18, 1478,25 Cantitatea NETA de azot din gunoiul solid zilnica kg/ha/zi,1775,1322,1219,1146,1216,115,689,63,43,45,742,753,14,18,382,435,1275 TTALA kg/ha/an 6673,11,, 1338,53, 419,75, 11,5,, 81,25, 284,7, 3116,83, 1256,51 Cantitatea NETA de azot din gunoiul lichid zilnica kg/ha/zi,1975,1474,1357,1275,1356,1256,553,7,48,5,825,838,115,119 TTALA kg/ha/an 7425,1,, 1489,2, 458,44, 12,78,, 9,34, 314,81, Cantitatea de azot din gunoiul solid aplicat pe teren zilnica kg/ha/zi,1258,998,922,817,866,82,497,5,37,36,643,62,88,86,382,435,1275 TTALA kg/ha/an 4729,45,, 954,26, 299,3, 9,13,, 7,41, 24,9, 3116,83, 1256,51 Cantitatea de azot din gunoiul lichid aplicat pe teren zilnica kg/ha/zi,14,111,13,91,97,89,4,4,3,4,72,69,1,1 TTALA kg/ha/an 5259,54,, 161,71, 326,31, 7,3, 4,38, 1886,14, 7817,42 *

22 Pui de carne Pui de carne Gaini ouatoare Gaini ouatoare Alte gaini/cocosi/pui Alte gaini/cocosi/pui Curcani Ra{e Gaste sistem intensiv sisten gosodaresc sistem intensiv sisten gosodaresc sistem intensiv sisten gosodaresc TTAL AZT ,1,3,17,18,21,14,35,3,49,,, 1384,3,, 12,2 148,92 57, ,1,1,9,8,1,7,16,13,22,,, 615,24,, 46,72 64,53 25, ,1,1,9,8,1,7,16,13,22,,, 615,24,, 46,72 64,53 25, /o/" F7 r* l J Vfc*v i e>v W>':i Vi *$K 1* NLo"'*'JVr" mil ' se introduc datele privind efectivul de animale din exploatatie (calculul se realizeaza automat) TTAL AZT DIN GUNIUL SLID si LICHID APLICABIL PE TERENUL AGRICL (kg) *sau pe perioada Tn care se produce azot B. TRANSFER DE AZT DINSPRE SI CATRE LCALITATE (EXPLATAJIE AGRICLA) Azot provenit din gunoi de grajd importat din alta localitate (exploatatie agricola) Azot provenit din gunoi de grajd exportat catre alta localitate (exploatatie agricola) Cantitatea de azot aplicabila pe terenuri agricole Tn localitate (exploatatie agricola) (A+B kgn kgn CALCULUL PRESIUNII MEDII A AZTULUI LA NIVEL DE LCALITATE / EXPLATATIE AGRICLA A. SUPRFATA CMUNEI / EXPLATATIEI AGRICLE Suprafata TTALA $i pe FLSINJE AGRICLE a loca!itatii sau exploatatiei agricole AGRICL, din care: ARABIL, din care: GRADINI DE LEGUME (inclusiv culturi de legume protejate) PA$UNI FANETE Vll LIVEZI Suprafata critica pe care se aplica cel mai frecvent gunoi de /semilichid* *suprafaja de teren agricol intravilan si extravilan (cca 2,5 3 km Tn jurul localitatii), considerata a fi cea mai economica pentru transportul si aplicarea gunoiului de grajd HA

23 B. PRESIUNEA MEDIE A CANTITATM DE AZT, NETA Sl APLICABILA PE TERENUL AGRICL Pe total AGRICL, din care: Pe teren ARABIL, din care: Pe teren folosit ca GRADINI DE LEGUME** Pe PA$UNI Pe FANETE Pe terenuricu Vll Pe terenuri cu LIVEZI Pe Suprafata critica pe care se aplica cel mai frecvent gunoi de /semilichid* inclusiv culturi de legume Tn spa{ii protejete in general dejectii semilichide kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha Cant NETA de N din gunoi solid 59,98 335,39 524,5 149,2 24,94. 24,94 3,96 din gunoi lichid*** 14,1 78, ,82 34,84 56,27. 56,27 7,23 Cant APLICABlld8d din gunoi solid 56,39 315, ,37 14,28 226,55 226,55 29,11 difiwv lichicr*"" 79,8 446, ,72 198,51 32,58. 32,58 41,2

24 DEPZITAREA GUNIULUI DE GRAJD IN EXPLATATN AGRICLE INDIVI Locatia Locatia potrivita trebuie sa respecte Distanta fata de grajd locuinta Aspecte legate de locatie transport gestionare confort CNDITII BLIGATRII DE DEPZITARE dejectiile animalelor, depozitarea si procesarea acestora se face Tn platforme individuale sau platforme comunale, conform dispozitiei autorita{ii publice locale; spajiul de stacare a dejectiilor trebuie sa aiba capacitatea de stocare mai mare cu 1 luna fa{a de perioada de interdictie, respective 5,5 luni pentru dejectii solide si 6,5 luni pentru dejectii lichide semilichide _ In zone cu risc de inundatji; In zone cu apa freatica la adacmime mai mica de 2 m; In zone cu precipitajii excesive; In apropierea padurilor; La distan{a mai mica de 5 m fata de locuin{e si sursele de apa potabila; La mai pu{in de 1 m fa{a de zona de protectie a cursurilor de apa. Spatiul de depozitare Spatiul de depozitare optim suprafata orizontala, cvasiorizontala, joasa departe de rauri, iazuri, alte corpuri de apa distanta fata de fantani este de minim 3 m si in aval de aceasta Aspecte care intervin in alte conditii Conditia Masuri care se impun Baza unei pante devierea apei care se scurge de pe panta Spatiu acoperit gunoiul nu trebuie depozitat in calea apelor din santuri, burlane etc apa trebuie directionata departe de gunoiul de grajd Sol nisipos sau impermeabilizarea solului cu argila sau sol argilos, permeabil compactate Depozitarea ideala impune o baza din material impermeabil placa de beton sau pat impermeabil din polietilena cu densitate mare Mustul rezultat din gunoi in timpul depozitarii trebuie colectat si reintroduse Tn gramada. Locatia destinata depozitarii gunoiului va fi imprejmuita permanent pe cel putin 2 sau 3 metri latjme, cu vegeta{ie pentru captarea si absorbtia lichidelor scurse din zona de depozitare. In jurul spatjului de depozitare se pot planta tufisuri si arbusti Tn scop decorativ, dar si pentru a produce umbra si protec{ie Tmpotriva vantului (uscare excesiva). Masuri generale de prevenire a pierderilor de nutrienfi m aer, sol si apa Depozitarea pe un pat impermeabil sau pe un strat absorbant suficient de gros alcatuit din sol, paie, rumegus, fragmente de lemn sau scoarja de copac. Protec{ie Tmpotriva razelor directe ale soarelui. Protectie Tmpotriva excesului de umezeala din precipita{ii sau scurgere la suprafa{a. captarea si colectarea lichidelor drenate din gunoiul de grajd, Tn special Tn timpul precipita{iilor abundente (pentru 1 tona de material stocat = capacitate de 5 de litri). lgiena: mirosul neplacut si insectele adaugarea de compost maturat peste fiecare noua Tncarcatura de material proaspat Tntro proportie de circa 1 la 4; amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucatarie, iarba, fragmente de lemn); Tmpiedicarea mustele sa depuna oua; aerarea suficienta a gramezii (asezarea la baza a unui strat de crengu{e sau alte materiale lemnoase); colectarea scurgerilor si reintroducerea lor in gramada sau aplicarea pe terenurile Tnvecinate.

25 Depozitarea fn camp 7 Depozitarea Tn camp deschis a gunoiului de grajd si a compostului trebuie evitata ln unele cazuri este necesara depozitarea temporara pe camp (cazuri impuse de transport, depozitare in gospodaria proprie, perioada de interdictie) RISCURI: pierderea materiei organice si a nutrientilor prin scurgere infiltrare si volatilizare deprecierea calita{ilor de fertilitate risc de poluare MASURIDELUAT: gunoiul se depoziteaza NUMAI PE TERENUL AGRICL PE CARE SE APLICA perioada de depozitare sa fie cat mai scurta (maxim 1 an); gramada de gunoi de grajd sau compost sa fie asezata pe o suprafa{a dreapta, departe de apa ce se scurge la suprafa{a; la baza depozitului de gunoi se va folie impermeabila peste care se instaleaza un pat de paie sau alte materiale organice (in mod deosebit daca gunoiul de grajd prezinta un grad ridicat de umiditate); distan{a minima fa{a de orice corp de apa trebuie sa fie de 1m; este interzisa depozitarea balegarului Tn locuri susceptibile la inundatji; este interzisa utilizarea de doua ori a aceluiasi loc de depozitare temporara. cantitatea de gunoi depozitata nu va depasi cantitatea maxima de gunoi care se poate aplica pe suprafata fn cauza depozitele temporare de qunoi de pasari se vor acoperi Tn maxim 24 ore cu folie impermeabila bine ancorata de sol sau strat de paie/coceni de,4,5 m grosime Tipuri de sisteme de depozitare si compostare Cerinfe generale biective materiale toate sistemele trebuie sa protejeze solul, apa subterana si apa de suprafata Tmpotriva infiltra{iilor nutrientilor si Tmpotriva scurgerilor de efluen{i; evitarea uscarii excesiva a gramezii prin protejarea materialelor Tmpotriva razelor directe ale soarelui; asigurarea spatiului necesar pentru a permite rasturnarea materialelor la intervale regulate instalarea depozitului trebuie sa fie departe de apele de suprafata, fantani si alte zone sensibile, distan{a minima depinde de tipul de sistem de depozitare; echiparea oricarui system adoptat cu bazin de colectare a materialelor lichide; este de preferat ca spa{iile de depozitare sa fie dotate cu acoperis pentru a evita spalarea materialelor de precipitatii. gramada de material de compostat trebuie sa fie de cel pu{in 1 metru Tnaltime si nu trebuie sa depaseasca 1,5 m. prevenirea poluarii apelor si solului pentru Tnlesnirea proceselor de compostare evitarea pierderii materiei organice si a nutrientilor prin scurgere prevenirea infiltrari si volatilizari prevenirea deprecieri calita{ilor de fertilitate atingerea temperaturi de compostare suficient de mare pentru a distruge parazp, bacteriile si semintele de buruieni mentjnerea unei bune aerajie Materiale posibile de utilizat sunt: lemnul, plasa de sarma, betonul plasticul, combina{ii dintre acestea Criterii de selectje pentru fermier sunt: eficienta, disponibilitatea, costul, durabilitatea confortul de lucru oferit pfiunea 1: Gramezi de compost neacoperite, cu pat de paie sau intaritura de pamant Descriere Argumente pro si contra Condifii specifice cea mai simpla si ieftina metoda de depozitare temporara cel mai scazut grad de protec{ie cel mai scazut confort de lucru condi{ia obligatorie pentru gramezile instalate pe soluri permeabile este patul gros de forma si marimea ce corespund cel mai bine nevoilor fermierului Tn principiu pot fi instalate Tn locatia cea mai convenabila pentru cantitati mai mari, gramezile neacoperite devin dificil de manevrat nu necesita investitii speciale pierderile prin infiltratii si localizarii gramezilor departe de fluxurile de apa si la o distanja suficienta fa{a de corpurile de apa de suprafaa si fantani Gramezile trebuie asezate la nivelul solului sau pe o suprafa{a pu{in Tnalta pentru a se evita acumularea apei la baza gramezii Gramezile neacoperite sunt

26 paie sau stratul de sol argilos compactat de cel putin 3 cm grosime conditia obligatorie pentru gramezile instalate pe soluri argiloase este compactarea partii superioare efluentj sunt mai dificil de controlat este necesara prevederea unei benzi tampon de iarba Tn jurul gramezii pentru absorbtja oricaror pierderi accidentale de lichide potrivite numai pentrux&rrvje' uscate de gunoi de gjrajp/ccec5x provenit de la gaini dpu bar$gar cu contjnut mare de )ai) sajj, : alte materiale v, Vv j AJ,'; //'4o locatia gramezilor treujvtl" schimbata anual ''i;v's''jv Metoda gramezilor neacoperite trebuie aplicata numai pentru perioade scurte de depozitare si va fi urmata de un sistem mai sigur. 1 1: $t pfiunea 2: Gramezi de compost neacoperite, pe folii de plastic Descriere riscul de scurgere a nutrien{ilor poate fi redus considerabil manevrarea gunoiului de grajd este Tmbunata{ita foliile de plastic sunt fragile foliile de calitate buna, sunt relativ costisitoare Argumente pro si contra foliile de plastic sunt relativ ieftine ofera protectje adecvata Tmpotriva scurgerilor de nutrientj marimea gramezii este limitata la latimea foliei nu toate tipurile de folii sunt potrivite pentru depozitarea balegarului durata de via{a a foliei depinde mult de proprietatjle materialului foliile pot fi afectate de uneltele utilizate m timpul manevrarii balegarului sau compostului distrugerea foliei poate trece neobservate, anulanduse astfel efectul protectiv al acesteia ofera posibilitatea realizarii de rezervoare separate pentru colectarea lichidelor drenate din masa de compost Conditii specifice nu se recomandata crearea unei cavitati in sol si acoperirea fundului si peretilor acesteia cu plastic, deoarece acest lucru va cauza stagnarea apei si condi{ii anaerobe permanente, nefavorabile procesului de compostare. starea foliilor trebuie controlata de fiecare data cand gramada este rasturnata sau indepartata Depozitarea pe folii de plastic trebuie considerata solutie temporara, sau pentru fermele unde nici o alta metoda nu se justifica din motive economice si tehnice pfiunea 3: Adaposturi de lemn Descriere Argumente pro si contra Condifii specifice pot fi construite din lemn natural sau din cherestea constructia este modulara; dimensiunea si numarul compartimentelor pot fi modificate Tn functje de nevoi. fiecare compartiment al adapostului are trei pere{i ficsi. Peretele din fa{a poate fi Tndepartat sau lasat in jos pentru facilitarea accesului. SpaJiile dintre scandurile peretilor permit circulatia aerului. trei compartimente permit umplerea primului compartiment cu materiale proaspete, apoi al doilea si al treilea La timpul cand ultimul compartiment este Tncarcat, continutul primului este descompus suficient pentru a fi utilizat Tn gradina sau pe camp Pentru accelerarea compostarii, continutul unui compartiment poate fi rasturnat Tn altul apoi Tn al treilea Cand este necesara o capacitate mai mare, pot fi construite adaposturi mai mari Riscul de scurgere a nutrien{ilor si spalare Tn timpul precipitatiilor este redus, Tn special cand exista acoperis si/sau exista un strat impermeabil de sol argilos, plastic sau beton; poate fi folosit lemnul disponibil pe plan local sau tipuri de material lemnos recuperat si nu sunt necesare abilita{i speciale. tipurile de lemn usor si putjn rezistent ca pinul sau mesteacanul vor fi rapid atacate de ciuperci si insecte Tn cazul expunerii permanente la umiditate si caldura. lemnul tratat poate contjne substanje periculoase; incheieturile de metal trebuie sa fie inoxidabile, galvanizate sau Tmbracate Tn plastic pentru diminuarea coroziunii. pentru aceeasi capacitate, compartimentele de lemn necesita o suprafaja mai mica daca materialele pot fi stocate pe o Tnaltime mai mare. Este u$urata manevrarea, Tn special daca podeaua este din beton sau alt material dur. fluxul de apa din precipitatii poate fi deviat mai usor decat Tn cazul gramezilor neacoperite. acest tip de structura este mult mai placut la vedere decat gramezile descoperite, Tn special cand sunt plantate Tmprejur copaci si tufisuri. manevrarea este usurata, Tn special daca podeaua este din beton sau alt material dur. daca zona este predispusa la furtuni, o banda de iarba sau alta vegetatie deasa trebuie plantata Tnjurul perimetrului.