Managementul transnational integrat al resurselor de apa in agricultura pentru controlul european de urgenta al apei EU WATER

Transcription

1 Managementul transnational integrat al resurselor de apa in agricultura pentru controlul european de urgenta al apei EU WATER 1

2 CUPRINS CUVANT INAINTE... 3 Directorul de proiect Marco Meggiolaro... 3 ABSTRACT... 4 INTRODUCERE Descrierea zonei pilot Vulnerabilitatea solurilor la pierderile de azot in bazinul Arges Vedea Set comun de recomandari care sprijina beneficiile ecologice si de mediu Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati Metode de irigare si managementul apei Metode de reducere a pierderilor de apa si de conservare a apei in camp Solutii de valorificare eficienta a apei din precipitatii in vederea asigurarii necesarului de apa al culturilor agricole Lista tarilor si institutiilor participante la proiect Concluzii

3 CUVANT INAINTE Directorul de proiect Marco Meggiolaro Dragi cititori, Imi face placere sa va pot prezenta seria de documente regionale ale proiectului EU. WATER. Proiectul EU. WATER a fost aprobat in martie 2009 dar a fost conceput cu mult inainte de aceasta data, in prima parte a anului 2007, cand primele propuneri concrete au inceput sa circule in intreaga arie de referinta a programului Europa de Sud Est si un numar tot mai mare de oameni si de institutii de profil au decis sa faca eforturi comune pentru a-si pune in practica ideile. Proiectul a luat nastere pe baza a doua ipoteze simple: agricultura reprezinta cel mai mare consumator utilizator de apa din lume si in acelasi timp - este cea mai importanta amenintare la adresa resurselor de apa datorita practicilor agrotehnice intensive dar cu eficienta scazuta de utilizare a apei si de asemenea din cauza poluarii panzei freatice cu substante provenite de la ingrasamintele folosite pe terenurile agricole. In acest sens trebuie facute eforturi sustinute in vederea gestionarii cat mai eficiente a apei in activitatile agricole. Proiectul EU. WATER are ca obiective planificarea activitatilor specifice la nivel regional si realizarea unor strategii in domeniul gospodaririi apei care sa fie in perfecta concordanta cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa si ale Directivei Nitratilor. Proiectul deschide calea adoptarii unor bune practici agricole, pentru conservarea resurselor naturale si pentru optimizarea tehnicilor de fertilizare pe baza de azot. Toate acestea reprezinta provocari pe care partenerii EU. WATER au decis sa le faca fata impreuna intr-un spirit de colaborare si prietenie. DEAR READERS, I am glad to present you the regional collection of materials of EU.WATER project. EU.WATER, approved in March 2009, but it was born much before when at the early 2007 the first ideas and proposals were circulating all over the South East Europe programme area and an always increasing number of people and institutions have come together to realize their ideas. The project was born from two simple assumptions: agriculture is the largest consumptive user of water throughout the world and at the same time it represents the main threat for water resources, due to a massive and low efficient use of water for intensive tilling-ground water pollution from fertilizers. Efforts have to be made to manage agricultural water in the most efficient possible way. EU.WATER addresses regional planning and water managing strategies in line with the central priorities of the EU Water and Nitrate Directives. The project paves the way towards good farming practice, natural resource saving and optimization of nitrogen fertilization saving water and optimise nitrogen fertilisation. One big challenge that EU.WATER partners have decided to tackle all together, supporting each other to overcome difficulties, in a friendly spirit of cooperation. Marco Meggiolaro 3

4 ABSTRACT The EU.WATER project has represented a model of positive co-operation between different South- East European countries and institutions in view of the goal of achieving a common strategy capable of ensuring implementation of both the Water Frame Directive and of the Nitrates Directive. The chapter dedicated to the pilot area comprises technical aspects which are particular to the Argeş-Vedea river basin area where the WP5 Pilot Action Romania unfolded. The chapter which refers to the vulnerability of soils towards nitrogen losses includes for the territory of Argeş-Vedea river basin the scientifically devised water and nitrates losses through both surface run-off and percolation. In regard to the aquifer flow vulnerability to losses of nitrates, maximum rates of this substance which can be lost through leaching are given. The chapter on the common set of recommendations supporting the eco-environment benefits includes the recommendations outlining the recommended periods and techniques for nitrogen fertilization which are suitable for a rather wide variety of crops. The chapter on the action plan for the nitrates vulnerable zones details the mandatory measures and the educational programmes needed to be enforced within these NVZ designated areas. The chapter which refers to the irrigating methods and to the efficient water management includes several methods applied within the pilot area and the applicable legislation on ways to reduce nitrates pollution coming from agricultural sources. In the chapter dealing with ways to achieve water savings and field rainfall water conservation, one describes the agri-practices that are able to serve these purposes. In respect of the solutions aimed at capitalizing on the water accumulated in the soil from precipitations, one presents different soil modeling techniques, the covering of agricultural soil with mulching materials, the employment of irrigation water application at low pressure values, instatement (-reinstatement) of windbreaks, execution of collector micro-ditches, sowing of crops in strips situated on contour furrows, application of combined tillage systems, etc. The Romanian EU.WATER project team. 4

5 INTRODUCERE Responsabilul de proiect INCDIF-ISPIF Danut MARIA In ultimii ani, Europa, dar mai ales estul si sudul acesteia se confrunta cu o reducere a resurselor de apa. Aceasta situatie a aparut datorita unui complex de cauze, cum ar fi eficienta scazuta a folosirii acesteia, poluarea si lipsa unui circuit integrat al utilizarii apei in agricultura, industrie si sectorul civil. Pe langa acestea, schimbarile climatice si modificarile regimului de precipitatii inrautatesc situatia resurselor de apa. In sud-estul Europei, asa cum este evidentiat in Program s Strategic Environment Assessment, unele din principalele provocari constau in aspecte legate de apa, in special cele legate de impactul agriculturii asupra poluarii apelor. Pe de o parte, agricultura reprezinta una din principalele componente ale economiilor tarilor din Sud-Estul-Europei- SEE, iar pe de alta parte, una din principalele amenintari pentru apele din UE; motivele includ: utilizarea masiva si ineficienta a apelor pentru culturile agricole si poluarea apelor subterane cu fertilizanti. Al treilea raport privind punerea in aplicare a Directivei UE privind nitratii confirma contributia semnificativa a agriculturii la poluarea cu nitrati a apelor subterane si de suprafata precum si eutrofizarea celor de suprafata, subliniind faptul ca tarile Sud-Est-Europene sunt in intarziere in aplicarea prevederilor Directivei Nitratilor. Proiectul Managementul transnational integrat al resurselor de apa in agricultura pentru controlul european de urgenta al apei EU.WATER, are la baza recunoasterea faptului ca numai printr-o abordare comuna la scara larga, printr-o gestionare rationala a resurselor de apa, va fi posibila o protectie pe termen lung a resurselor de apa. EU.WATER a fost implementat de 12 parteneri din 8 tari membre sau ne-membre UE si co-finantat de Programul de Cooperare Transnationala din Sud Estul Europei, SEE. Proiectul a fost coordonat de catre Provincia Ferrara in Italia. EU.WATER s-a desfasurat in 8 zone rurale de studiu din 8 tari din SEE si a abordat urgentele referitoare la consumul de apa si poluarea acesteia in Europa avand ca scop implementarea, la nivel transnational a managamentului integrat a resurselor de apa in agricultura, bazat pe optimizarea consumului de apa si stoparea poluarii apelor subterane. Printr-o strategie comuna si transpunerea sa catre toti partenerii proiectului, EU.WATER (care incepe din capitalizarea rezultatelor proiectelor anterioare) s-a indreaptat catre aplicarea directivelor UE pentru apa si nitrati in tarile din SEE si dezvoltarea practicilor de adaptare-invatare si aplicare a unor solutii inovatoare pentru a contribui la tranzitia agriculturii locale catre masuri inovatoare si ecologice, stimulente pentru fermieri. EU.WATER, prin sprijinirea reformelor in curs de desfasurare in domeniul rural si agricol in cele mai multe din tarile din SEE (unele dintre ele aproape de aderarea la UE), are capacitatea de a influenta in mod pozitiv procesul de alegere a practicilor de management agricol la scara mica, caz in care aplicarea masurilor de protectie a mediului va duce la: protectia resurselor naturale si generarea de beneficii in ceea ce priveste productivitatea culturilor agricole. EU.WATER s-a desfasurat din martie 2009 pana in aprilie Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea de metodologii comune cu punerea in aplicare a unor interventii demonstrative si inovatoare pentru managementul integrat al resurselor de apa in zonele rurale, si orientarea spre modele de dezvoltare durabila in conformitate cu legislatia UE. Principalele scopuri ale proiectului au constat in a oferi raspunsuri concrete la problema consumului de apa si poluarea cu nitrati a acesteia, cauzate de practicarea unei agriculturi intensive din comunitatile rurale selectate din spatiul SEE, zone unde agricultura reprezinta utilizatorul major al resurselor naturale si principalul furnizor de servicii de mediu. Rezultatul principal asteptat al proiectului este crearea unui sistem de management integrat al apei in agricultura, coordonat si armonizat transnational, in conformitate cu cadrul legal al UE si bazat pe implicarea directa a administratiilor locale din zonele rurale in cauza. 5

6 Dupa terminarea proiectului, sunt asteptate urmatoarele rezultate: dobandirea unei imagini cuprinzatoare asupra principalelor experiente europene relevante si rezultate stiintifice in ceea ce priveste aplicarea managementului integrat al apelor, disponibil unei game largi de parti interesate; imbunatatirea planificarii regionale si a managementului strategiilor pentru gestionarea integrata a apei, bazata pe un orizont stiintific larg, dezvoltata conform unei abordari transnationale si aplicata/testata in diferite zone relevante din SEE; cresterea capacitatii factorilor institutionali si economici de a efectua o dezvoltare rurala durabila fara a periclita competitivitatea. Zona pilot a proiectului a fost bazinul hidrografic Arges-Vedea situat in sud Romania. Bazinul se afla intre Muntii Carpati si Campia Dunarii, si cuprinde principalele tipuri de culturi agricole din Romania (livezi si vii in regiunile de deal, culturi cerealiere si legumicole in zonele de campie, pasuni si fanete pentru sustinerea sectorului de crestere a animalelor, bine dezvoltat). Pe teritoriul bazinului se afla o retea complexa de localitati rurale si centre urbane industriale ce induc o presiune ridicata asupra sistemelor de apa. Bazinul Arges-Vedea a fost desemnat ca regiune vulnerabila la nitrati. Zona este vulnerabila la poluarea cu nitrati a apelor subterane in regiunile plate din cauza fluxului redus al acviferelor. In regiunile de deal si de munte poluarea cu nitrati a apelor de suprafata este legata de ratele ridicate ale scurgerile de induse de permeabilitate redusa a solurilor argiloase. Provocarile legate de zonele vizate au fost legate de punerea in aplicare a masurilor Programului de actiune pentru reducerea poluarii cu nitrati din surse agricole pentru aplicarea directivei privind nitratii. Masurile urmeaza sa fie aplicate in zonele rurale, ce desfasoara o agricultura de tip vechi cu cele mai multe ferme incluse in categoria de dimensiune foarte mici si mici. 1. Descrierea zonei pilot Bazinul hidrografic Arges Vedea ales pentru Actiunea pilot, se afla intre inaltimile muntilor Carpati (pina la 2500 m) si lunca Dunarii in sud. De aceea in perimetrul ales avem in proportii semnificative toate formele principale de relief: munte, deal, terasa inalta si terasa joasa, campie, (Arges: munte, deal, campie; Giurgiu, Teleorman, Calarasi si Ilfov: terase si campie). Fig. 1 Localizarea perimetrului studiului de caz pentru proiectul EU.WATER in Romania Gradul de fragmentare al reliefului este de 350 si 450 m, iar energia maxima variaza intre 200 si 300 m. Din cauza reliefului, zona studiului de caz prezinta un climat care variaza de la cel specific zonelor de munte (temperaturi mici, exces de apa) la climatul uscat caracteristic zonelor de campie din vecinatatea Dunarii. 6

7 In spatiul hidrografic Arges - Vedea sunt identificate 268 rauri cu suprafata bazinului mai mare de 10 km 2, un lac natural si 50 de lacuri de acumulare cu suprafata mai mare de 0,5 km 2. Rarurile Arges si Vedea sunt afluenti directi ai Dunarii. Resursele teoretice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges si Vedea (fig. 2) sunt de 2365 milioane m 3. Apa de suprafata reprezinta circa 72% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic (3282 milioane m 3 ), resursa teoretica a apelor subterane reprezentand 917 milioane m 3. Fig. 2 Hidrologia si hidrogeologia bazinului Arges - Vedea Intrucat Bazinul hidrografic Arges Vedea se desfasoara pe zona morfologica care cuprinde toate tipurile de relief, incepand in partea nordica cu zona muntoasa si coborand in sud pana la zona de lunca, invelisul de sol este foarte complex. In partea nordica avem tipurile de sol caracteristice zonelor montane cu altitudini mari (litosoluri, regosoluri, soluri brune acide), urmate in partea centrala a regiunii de de livosoluri, cernoziomurile argiloiluviale si vertisoluri avind un procent de argila peste 45%. Partea sudica este ocupata in cea mai mare parte de cernoziomuri tipice si argiloiluviale, iar in Lunca Dunarii partea cea mai sudica a bazinului hidrografic Arges Vedea, intalnim aluviosoluri cu texturi foarte variate si pe zone restranse gleiosoluri si stagnosoluri. Invelisul de soluri din perimetrul studiat acopera toata gama de texturi existente. In general majoritea solurilor (cu exceptia solurilor de munte) au un profil de sol profund. Cele mai bine aprovizionate cu nutrienti sunt cernoziomurile, avand o rezerva de humus care poate ajunge si la t/ha pentru texturi lutoase si lutoargiloase. Din punctul de vedere al folosintelor, terenul arabil este majoritar ( ha), urmat de pasuni ( ha), finete (46611 ha), livezi (23526 ha) si vii (12800 ha). Suprafata acoperita de paduri este de ha. Cea mai mare varietate a folosintelor este in judetul Arges. Terenul din judetele Giurgiu, Calarasi, Teleorman si Ilfov, este in cea mai mare parte arabil. Fig. 3 Modul de folosinta a terenurilor in Arges - Vedea bazinul La fel ca in toata Romania, in bazinul Arges Vedea, numarul si forma de proprietate a fermelor este in continua schimbare. Dupa anul 1989, prin disparitia fermelor agricole si zootehnice de stat, agricultura a suferit un puternic proces de regresie, care se manifesta si in prezent, cu toate ca sectorul privat este in plina ascensiune. Structura fermelor de pe terenul arabil este foarte complexa, majoritare fiind fermele mici (pe 30-50% din terenul arabil, in functie de judet, fermele sunt mai mici de 3 ha). In regiune exista insa si ferme mari (daca se calculeaza valoarea medie a fermelor ca raport dintre suprafata arabila totala si numarul de ferme valoarea aceasta este de 600 ha). In fermele mici se practica agricultura de subzistenta in care cantitatile de fertilizanti cu azot utilizate nu sunt mai mari de kg/ha. In fermele mari (cele mai numeroase se afla in judetul Teleorman) se practica agricultura intensiva in care cantitatile de fertilizanti sunt de ordinul a 200 kg/ha. Irigatiile sunt utilizate doar in lunca Dunarii. Pe baza criteriilor biofizice pentru desemnarea zonelor deaforizate pentru agricultura majoritatea 7

8 suprafetelor din zona studiului caz se incadreaza in terenuri cu limitari severe sau foarte severe. In consecinta recoltele care se obtin sunt mici in comparatie cu standardele europene (griu de toamna: kg/ha; porumb: kg/ha; floarea soarelui: kg/ha; cartofi: kg/ha; rapita: kg/ha; lucerna: kg/ha). Variabilitatea mare a productiilor este provocata de variabilitatea mare a conditiilor meteorologice de la an l an. Desi pe teritoriul Bazinului hidrografic Arges Vedea conditiile de practicare a agriculturii sunt mai ales in partea sudica a acestuia foarte bune, solurile avand o foarte buna aprovizionare cu elemente nutritive, agricultorii se confrunta cu unele probleme majore: Sistemele de irigatii construite inainte de 1990 in Romania sunt partial sau total deteriorate, astfel ca pe cele mai mari suprafete irigatiile nu pot fi aplicate; Sursele locale de apa folosite de micii fermieri pentru irigatii locale sunt obtinute din foraje, lacuri, sau iazuri ; Cel mai adesea irigatiile sunt practicate pentru culturile horticole. Fig. 4 - Schema amplasarii sistemelor de irigatii in bazinul Arges - Vedea Majoritatea fermelor, de tipul individual farming person, in lipsa unor subventii convenabile, practica tehnologii de productie neperformante, fiind lipsite de o baza materiala sigura si stabila. Aceeasi situatie se prezinta si in cazul asociatiilor de mici fermieri, care intampina mari dificultati, in primul rand de natura financiara. In cadrul implementarii Actiunii Pilot, in cele 20 de localitati din 5 judete (Arges, Teleorman, Calarasi, Giurgiu si Ilfov) care corespund bazinului hidrografic Arges Vedea, localitati desemnate ca vulnerabile la poluarea cu nitrati, cuantumul mediu al formei de proprietate a terenului este de 77% producatori privati, 12% asociatii familiale si 11% societati comerciale. Fig. 5 - Forma de proprietate a terenului in localitatile de implementare a Actiunii Pilot Din punct de vedere al utilizarii terenului, cele mai mari suprafete sunt detinute de terenurile arabile, care in medie ocupa 88.11% din terenurile agricole, restul terenului fiind ocupat de pasuni 6.94%, vii 2.16%, fanete 2.00% si livezi 0.79%. 8

9 Fig. 6 - Modul de utilizare al terenurilor agricole in localitatile de implementare a Actiunii Pilot O mare parte dintre aceste ferme utilizeaza gunoiul de grajd ca principal fertilizant in combinatie cu fertilizantii chimici, gunoiul de grajd fiind cel mai ieftin si cel mai disponibil ingrasamant. Din aceasta cauza, consumul de ingrasaminte chimice a scazut. In majoritatea covarsitoare a comunelor cuprinse in bazinul Arges - Vedea, media normei specifice de fertilizanti cu azot se situeaza frecvent sub 170 kg/ha de N. Exista insa unele deosebiri in ce priveste consumul efectiv de ingrasaminte. Astfel in partea de sud a perimetrului, in localitatile in care agricultorii au ca ocupatie de baza cultivarea legumelor, cantitatile de fertilizanti cu azot se situeaza frecvent peste 170 kg/ha de N % 17.80% 15.40% Fig. 7 - Tipul de fertilizanti folositi in localitatile de implementare a Actiunii Pilot Principala sursa de poluare cu nitrati din fertilizanti chimici fertilizanti chimici fertilizanti organici +organici surse agricole a corpurilor de apa provine de la dejectiile animale. Pe baza inregistrarilor din statisticile agricole numarul de animale din zona studiului caz este de: bovine: capete, porci: capete, oi: capete, capre: capete si pasari: capete. Problema cea mai frecvent intalnita este incorecta depozitare a fertilizantilor organici in gospodariile populatiei. Dejectiile solide impreuna cu asternuturile din paie ale animalelor, sunt depozitate cel mai frecvent direct pe sol in gospodariile micilor crescatori de animale, iar dejectiile lichide provenite de la bovinele si cabalinele detinute in gospodarii sunt de obicei colectate in gropi de pamant neizolate care permit difuzia nutrientilor, in special a nitratilor, in apa freatica. In cazul suinelor, acest efluent se infiltreaza direct in sol, nefiind preluat de nici un fel de canal colector. Gospodarul nu poate aprecia amploarea acumularii lichidelor in groapa din cauza fenomenelor cvasipermanente de evaporare si infiltrare in sol. Infiltrarea in sol se amplifica in timpul sezoanelor umede din cauza precipitatiilor care spala depozitele de gunoi stocate pe sol si zonele unde pasarile de curte sunt lasate sa circule liber. In afara faptului ca gospodarii nu detin rezervoare etanse de depozitare a efluentului de la animale, in rare cazuri se efectueaza vidanjarea pentru preluarea si transportarea acestuia. Totusi, sursele de nitrati actuale din localitatile din spatiul hidrografic Arges - Vedea provin in principal din complexele zootehnice in functiune si in secundar din contributia adusa de cresterea animalelor in gospodariile individuale. Cele mai multe ferme individuale mici si gospodarii in care sunt crescute animalele se afla in interiorul perimetrului intravilan. In consecinta, presiunea maxima asupra apelor freatice este in interiorul localitatilor. Complexele zootehnice dezafectate, sau in care efectivele au fost reduse au contribuit ca surse istorice de nitrati la poluarea corpurilor de apa subterane. Pe langa activitatile agricole, o contributie importanta la poluarea cu azotati si nutrienti, in general, o au si aglomerarile umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de colectare (canalizare) si al statiilor de epurare (lipsa acestora, lipsa unor trepte de epurare, functionarea 9

10 defectuoasa etc.). Astfel in localitatile de implementare a Actiunii Pilot din bazinul Arges Vedea retele de apa potabila exista in 84 % din localitatile de implementare a Actiunii Pilot si numai in 28% din aceste localitati exista si retele de canalizare. Fig. 8 - Dotarea cu retele de apa potabila si canalizare in localitatile de implementare a Actiunii Pilot Pentru evaluarea concentratiei nitratilor in acvifere este utilizata reteaua nationala de foraje a Administratiei Apele Romane. La valorile determinate prin aceasta retea se adauga masuratorile concentratiei nitratilor din fintinile publice si private din zona de studiu efectuate in zona colinara a judetului Arges. Distributia spatiala a concentratiilor de nitrati din apa freatica demonstreaza faptul ca poluarea cu nitrati din zona studiului caz este mai mult o problema punctuala decit una difuza (prezenta punctelor in care concentratia de nitrati in apa freatica este mare linga puncte cu concentratie mica, lipsa corelarii cu amplasamentele in care se afla concentratii mari de animale in complexe zootehnice). Concentratii ridicate de azotati sunt inregistrate in apele subterane situate in zona de campie si mai putin in zona de podis. Cele doua surse majore, cu pondere importanta in poluarea apelor subterane cu azotati sunt spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii, precum si apa de suprafata (rauri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati. Acestor doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, li se adauga cele cu caracter aleator, generate de aplicarea ingrasamintelor chimice si organice pe unele categorii de terenuri arabile si surse punctiforme generate de depozitarea incorecta a gunoiului de grajd provenit din gospodarii. 10

11 2. Vulnerabilitatea solurilor la pierderile de azot in bazinul Arges Vedea Utilizind metodologia elaborta in cadrul proiectului EU.WATER de catre Universitatea Aristotels Thesalonic a fost evaluata vulnerabilitatea la poluarea cu nitrati a acviferelor pe baza evaluarii procentului din cantitatea de fertilizanti aplicata la suprafata solului care percoleaza sub adincimea frontului radicular si pe baza timpului de tranzit al nitratilor prin zona nesaturata situata intre limita frontului radicular si acvifer. Hartile de analiza a vulnerabilitatii zonei tinta realizate in cadrul proiectului EU WATER ofera informatii semnificative care pot fi utilizate de catre autoritatile locale si de catre factorii de decizie responsabili pentru gestionarea resurselor de apa subterane si de protectie a zonelor relevante. Aceste harti pot fi folosite pentru planificarea activitatilor legate de elaborarea strategiilor de diminuare a consumului apei de irigatii si de asemenea, pentru evaluarea gradului de contaminare cu nitrati. Conform indicilor LOSW, in bazinul Arges Vedea, pierderile de apa prin percolare (LOSW-Ppierderi prin infiltrare in sol) (fig. 10) sub zona radacinilor (30 de cm in profilul de sol) este predominant cuprins intre valorile de 55 si 86 mm/an iar in partea de nord si sud a bazinului sunt suprafete mai mari cu valori cuprinse intre 100 si 112 mm/an. In luncile raurilor, LOSW-P are valori cuprinse intre 112 si 136 mm/an. Valorile mai mari sunt in zone cu texturi luto - nisipoase si nisipo lutoase. Fig Pierderile de apa prin percolare(losw-p) mm/an - Bazinul Arges Vedea Scurgerile de suprafata (Fig.11) sunt mari si foarte mari in zona nordica a bazinului (zone montane si deluroase) indicele LOSW R ( pierderi de apa prin scurgeri la suprafata) avand valori cuprinse intre 244 si 944 mm/an iar pe firele de vale, cu valori cuprinse intre 138 si 244 mm/an. Peste 2/3 din perimetru, indicele LOSW R are valori cuprinse intre 16 si 138 mm/an. Fig Pierderile de apa prin scurgere la suprafata (LOSW-R) mm/an - Bazinul Arges-Vedea Conform indicilor LOSW PR (Pierderile de apa prin percolare sub zona radacinilor (30 de cm in profilul de sol) si prin scurgeri de suprafata) - fig. 12, pierderile totale de apa prin percolare si scurgeri de suprafata cu valori cuprinse intre 101 si 141 mm/an ocupa mai mult de 2/3 din suprafata bazinului. 11

12 Fig Pierderile de apa prin percolare sub zona radacinilor (30 de cm in profilul de sol) si prin scurgeri de suprafata (LOSW-PR) mm/an - Bazinul Arges Vedea Conform indicilor LOSN (fig. 13), pierderile de azot prin percolare sub zona radacinilor, 30 de cm in profilul de sol (LOSN-PR pierderi de azot prin infiltrare in sol), se caracterizeaza prin valori de kg/ha pe an. Aceste valori se inregistreaza in principal in partea centrala a bazinului, ocupand cele mai mari suprafete. In partea nordica in zona muntoasa, valorile indicelui LOSN sunt mici 0-11 kg/ha pe an. A treia clasa de valori pentru indicele LOSN este pozitionata in partea sudica a bazinului, cu valori cuprinse intre 17 si 21 kg/ha pe an, punctiform existand valori ale indicelui LOSN cuprinse intre 22 si 28 kg/ha pe an. Aceste valori mai mari ale indicelui LOSN poate fi explicat atat prin texturile mai nisipoase din acet spatiu al perimetrului, cat si prin faptul ca in aceste zone este mai dezvoltata cultura legumicola, majoritatea legumicultorilor folosind mult mai mult sistemele de irigatie locale, apa antrenand in adancime o parte din ingrasamintele administrate. Fig. 13 Pierderile anuale de azot prin infiltrare in adancime kg/ha/an bazin Arges Vedea In ceea ce priveşte pierderile de azot prin scurgerile de suprafata (LOSN-RN), (Fig. 14) se observa ca pe mai mult de 2/3 din Bazinului Hidrografic Arges Vedea care are suprafete cu pante cuprinse intre 0 si 7% pierderile de N prin scurgere sunt mici, cu valori cuprinse intre 0 si 3 kg/ha/an, valori de pana la 8 kg/ha/an inregistrandu-se pe firele de vale. Cealalta treime a perimetrului aflata in zone de deal si muntoase au valori ale indicelui LOSN RN cuprinse intr-o gama larga de la 9 la 40 kg/ha/an. Valoarea maxima este inregistrata pe suprafeţele cu pante de 56,1%. 12

13 Fig. 14 -Pierderile anuale de azot prin scurgere pe pante kg/ha/an bazin Arges Vedea Indicele LOSEN RN ( pirderi de azot prin infiltrare si scurgeri la suprafata) este cuprins intre 41 si 56 in zonele cele mai inalte si intre 0 si 3 in partea sudica a arealului pilot. Fig Pierderile anuale de azot prin infiltrare in adancime si prin scurgere pe pante kg/ha/an bazin Arges Vedea Desi timpul de tranzit este o masura relativa, el ne sugereaza vulnerabilitatea la poluare a apelor subterane. Cu cat nivelurile apelor subterane sunt mai jos, cu atat vulnerabilitatea acestora este mai scazuta. Scara de 10 clase pentru timpul de tranzit care s-a intocmit pentru bazinul Arges Vedea, variaza de la 9-19 zile (clasa I de vulnerabilitate), la zile (clasa 10 de vulnerabilitate). Conform hartilor de vulnerabilitate la poluarea cu azot in bazinul hidrografic Arges Vedea cele mai vulnerabile zone sunt cele cele prezentate in figura

14 Fig Zone vulnerabile la poluarea cu nitrati in bazinul hidrografic Arges Vedea Pentru calculul TT, s-a folosit formula: Depth TT= Ks in care TT este timpul minim al tranzitarii pierderilor de la suprafata solului pana la nivelul freatic in zile, depth este adancimea corpului de apa de la suprafata solului exprimata in m, si Ks este conductivitatea hidrauluica exprimata mm/an-1. Urmarind harta timpului de tranzit (fig.17), in partea centrala a bazinului, se evidentiaza doua mari zone: zona central vestica care are TT cu valori cuprinde intre 130 si 197 zile; zona central estica cu valori ale TT cuprinse intre 285 si 550 zile. In zona sudica a bazinului, vulnerabilitatea corpurilor de apa este foarte ridicata, valorile TT fiind cuprinse aici intre 30 si 95 de zile. Fig. 17 Timpul de tranzit al pierderilor de azot de la suprafata terenurilor in apa subterana 3. Evaluarea vulnerabilitatii fluxului acvifer la pierderilor de azotati Cantitatile maxime care se pot pierde prin levigare fara ca corpurile de apa sa fie afectate sunt reprezentate grafic in fig. 18. Cantitatea maxima de azotati care pot fi levigati 14

15 Fig. 18 Maximul de azotati care pot fi levigati fara a fi acumulati in acvifer Aceste harti ofera informatii semnificative care ar putea fi utilizate de catre autoritatile locale si de catre factorii de decizie responsabili pentru gestionarea resurselor de apa subterane si de protectie a zonelor relevante. Ele pot fi folosite pentru planificarea activitatilor legate de elaborarea strategiilor referitoare la consumul de apa si de asemenea, pentru evaluarea gradului de contaminare a solurilor si apelor subterane cu nitrati. Probleme critice cu care se confrunta oficialitatile se refera la necesitatea de a actualiza periodic aceste harti, in functie de evolutia factorilor de risc in cadrul ZVN (zonele vulnerabile la nitrati). Analiza mai multor editii ale acelorasi harti, va crea posibilitatea evaluarii masurii in care o anumita zona afectata de poluarea cu nitrati s-a extins sau s-a restrans, permitand luarea deciziilor in aplicarea masurilor corespunzatoare, in conformitate cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole si a Directivei Nitrati, pentru o reducere a poluarii acviferului cu nutrienti, in special cu nitrati. 4. Set comun de recomandari care sprijina beneficiile ecologice si de mediu In continuare se prezinta recomandari privind epocile si tehnicile de fertilizare cu azot corespunzatoare unor grupe relativ mari de culturi, dupa cum urmeaza: Culturi semanate toamna Datorita cantitatilor mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei organice existente toamna in sol si a precipitatiilor mai abundente din sezonul toamna - iarna, exista un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin levigare si scurgeri de suprafata. De aceste rezerve din sol trebuie sa se tina cont la fertilizarea culturilor de toamna, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuala de azot, stabilita pe pricipiile mentionate anterior. Se recomanda aplicarea azotului numai sub forma amoniacala sau amidica. Procedandu-se in acest fel, culturile vor consuma in primele faze de vegetatie azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantitatilor de nitrati antrenati in apele de suprafata si in cele subterane. Restul cantitatii de azot se aplica in primavara (eventual corectata cu valoarea N min). Pe soluri cu textura grosiera se recomanda fractionarea acestei cantitati. Culturi de primavara-vara Fertilizarea de baza se recomanda a fi facuta cu 1/4 pana la 1/3 din doza pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales cand sunt prognozate precipitatii mai abundente. Restul cantitatii urmeaza sa fie aplicat in perioada de consum maxim al plantelor, odata cu lucrarile de intretinere a culturilor. 15

16 Culturi perene La culturile perene viti-pomicole nu se recomanda fertilizarea cu azot in perioada de repaus vegetativ, existand riscul unor pierderi mai mari sau mai mici de apa din precipitatii si de suprafata prin scurgeri, in majoritatea lor plantatiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practica in timpul vegetatiei active, in perioada de consum maxim al azotului. Cand se efectueaza fertilizarea cu ingrasaminte chimice, este necesar sa avem in vedere urmatoarele: - evitarea fertilizarii cu azot toamna; - fertilizarea cu azot primavara sa fie precedata obligatoriu de analize privind rezerva de nitrati din sol pentru a se administra cantitatea strict necesarã pentru completarea continutului de azot specific tipului de cultura practicat; - adoptarea unei maxime prudente atunci cand terenul agricol prezinta fenomenul de scurgere de suprafata; riscul este maxim cand terenul este saturat de apa sau inghetat; - adoptarea unor masuri maxime de siguranta in cazul stocarii, manipularii si adminstrarii ingrasamintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie sa fie realizate din materiale rezistente la coroziune si sa aiba volume corespunzatoare, iar la administrarea in camp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedica dispersia in vant, atunci cand se lucraza in apropierea unor mase de apa; - evitarea efectuarii fertilizarii pe soluri lucrate in profunzime (scarificate, arate in profunzime sau alte araturi adanci), pentru a impiedica penetrarea nitratilor spre apele subterane; - pe terenurile in panta, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri de suprafata, este necesar sã se asigure toate conditiile unei administrari corecte a ingrasamintelor; - se vor utiliza ingrasaminte uscate si cu granulatia optima; - evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata: pe timp de ceata, burnita sau ploaie. Ingrasamintele organice Gunoiul se administreaza de regula toamna, la lucrarea de baza a solului (prin aratura cu intoarcerea brazdei), in conditii meteorologice favorabile, in special pe timp noros si cu vant slab. Pe masura ce gunoiul se imprastie, terenul este arat cu plugul, care amesteca si incorporeaza bine gunoiul. Incorporarea se face mai adanc (pana la 30 cm), pe terenurile usoare (nisipoase) si in zonele secetoase si mai putin adanc (pana la cm) pe terenurile grele, reci si in regiuni umede. In zonele mai umede se poate administra si primavara. 16

17 Descarcarea sau depozitarea gunoiului in apropierea surselor de apa, golirea sau spalarea buncarelor si utilajelor de administrare a ingrasamintelor de orice fel in apele de suprafata sau in apropierea lor sunt interzise, conducand la poluarea mediului si se sanctioneaza potrivit legii. - se vor avea in vedere conditiile meteorologice si starea solului; astfel se va evita imprastierea pe timp cu vant, cu soare puternic, in timpul ploilor, iar iarna in timpul ninsorilor sau pe solul inghetat sau acoperit cu zapada. - se va evita orice descarcare accidentala sau intentionata a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, in apropierea oricarei surse de apa sau direct in acestea. In plus fata de cele aratate mai sus, nu se recomanda sa fie aplicate daca: - solul este puternic inghetat; - solul este crapat (fisurat) in adancime, sau sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutura; - campul a fost prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni. - se impune pastrarea de fasii de protectie fata de aceste ape, late de minimum 5-6 m in cazul cursurilor de apa. - exceptie fac dejectiile lichide, la care banda de protectie trebuie sa fie lata de cel putin 30 m pentru cursuri de apa si de 100 m pentru captari de apa potabila. - in zonele de protectie nu se aplica si nu se vehiculeaza ingrasaminte. - pe soluri periodic saturate cu apa sau inundate, trebuie ales momentul de aplicare a ingasamintelor atunci cand solul are o umiditate corespunzatoare, evitandu-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare si cu scurgerile, precum si pierderile prin denitrificare sub forma de azot elementar sau oxizi de azot. - pe cat posibil, trebuie evitata aplicarea ingrasamintelor cu azot pe soluri in panta, inghetate sau acoperite cu zapada, deoarece exista riscul de spalare a nitratilor la incalzirea vremii. - masuri speciale la aplicarea ingrasamintelor se impun pe terenurile din vecinatatea cursurilor de apa, a lacurilor, a captarilor de apa potabila, care sunt expuse riscului de poluare cu nitrati (si in unele situatii cu fosfati) transportati cu apele de drenaj si scurgerile de suprafata. Planuri de fertilizare si registrul evidentei utilizarii fertilizantilor in exploatatiile agricole Este necesar sa se intocmeasca un plan de fertilizare la nivelul fiecarei exploatatii agricole mai mari de 10 ha, care trebuie sa ia in primul rand in considerare folosirea tuturor produselor si subproduselor cu valoare fertilizanta de natura organica existente in ferma cum sunt: gunoiul de grajd, tulbureala, namolul de porcine, subprodusele vegetale etc. si apoi, in completare, fertilizanti procurati din exterior, respectiv ingrasaminte chimice, ingrasaminte organice sau ingrasaminte organominerale. Fiecare producator agricol trebuie sa inteleaga necesitatea evaluarii corecte si a urmaririi periodice a necesarului de nutrienti ai plantelor, in baza unor previziuni realiste, in functie de conditiile tehnologice locale, sol, clima si randamentul scontat al productiei. In acest mod se pot evita excesele si se pot corecta deficitele de nutrienti. O atentie speciala trebuie acordata fertilizarii cu azot, din cauza complexitatii comportamentului acestui nutrient in sol si a usurintei cu care se poate pierde sub forma de nitrati prin antrenare cu apele de infiltratie si cu scurgerile de suprafata. Din ratiuni economice dar si de ordin ambiental, se impune o corecta gestiune a ingrasamintelor la nivelul exploatatiei agricole sau agro-zootehnice. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar sa se alcatuiasca un plan de fertilizare cu azot si ceilalti nutrienti, pentru fiecare cultura, respectiv sola sau parcela ocupata de o anumita cultura. In planul de fertilizare trebuie specificat tipul de ingrasamant folosit, cantitatea, epocile si tehnicile de aplicare. El trebuie alcatuit pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organele de specialitate. In planul de fertilizare o atentie deosebita trebuie acordata utilizarii dejectiilor organice lichide si semilichide provenite din ferma sau din exterior, deoarece acestea pot contine unele elemente sau substante nocive, cum sunt de exemplu metalele grele, capabile sa se acumuleze in sol si sa produca fenomene de toxicitate in lantul trofic. Dupa stabilirea dozelor de nutrienti necesare pentru realizarea unei recolte rational planificata, se procedeaza la o inventariere a materialelor fertilizante existente sau produse in ferma si apoi la 17

18 procurarea in completare de alti fertilizanti. Cantitatea de ingrasaminte minerale si organice aplicata pe unitatea de suprafata nu trebuie sa depaseasca kgn/ha/an. In acestea trebuie inclus si azotul din dejectiile lichide ajuns direct pe sol de la animale in timpul pasunatului. Pentru exploatatiile din zone vulnerabile la poluarea apelor cu nitrati este interzisa depasirea cantitatilor mentionate. Realizarea unui registru privind istoricul fertilizarii Pe langa planul de fertilizare, in exploatatie trebuie tinut un registru privind istoricul fertilizarii pe fiecare parcela sau sola, in care trebuie notat in fiecare an plantele cultivate, tipul si dozele de ingrasaminte aplicate, concentratia acestora in nutrienti, momentele de aplicare si productiile obtinute. Asemenea informatii sunt deosebit de utile la perfectionarea permanenta a planului de fertilizare precum si in gestionarea economica a exploatatiei. Alte practici privind reducerea poluarii apelor de suprafata cu nitrati proveniti din agricultura La proiectarea incintelor pentru depozitarea ingrasemintelor organice se va tine seama de: o amplasarea se va face pe o platforma orizontala, sau foarte usor inclinata; o capacitatea depozitelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala trebuie sa depaseasca necesarul de stocare cu o (1) luna; o constructie corespunzatoare, care sa inglobeze toate sistemele de siguranta si protectie; o amplasamentul platformei va fi imprejmuit cu perdea de arbori/arbusti pentru protectie ambient; o conditii de exploatare in siguranta: accesibilitatea, distanta fata de grajduri si locuinta, pentru transportul si gestionarea eficienta a gunoiului de grajd; o cai corespunzatoare de acces; o protectie impotriva incendiilor; o protectie impotriva eventualelor scurgeri din hidranti. Capacitatea de stocare depinde de: o tipul si marimea lotului de animale, tinand cont de sistemul utilizat de organizare al fermei si calitatea managementului aplicat; o durata perioadei de stocare; o tipul de depozitare; o metoda de manipulare si stocare a dejectiilor; o gradul de dilutie a dejectiilor datorita ploilor sau altor tipuri de ape. Se recomanda o perioada de stocare de 6 luni (23-24 saptamani) deoarece perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/sau fara sisteme de drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa. Depozitarea dejectiilor in gropi (bazin) amenajate direct in pamant este inacceptabila; La amenajarea unui bazin de depozitare a dejectiilor este obligatoriu sa se impermeabilizeze total fundul acestuia prin acoperire cu folie de plastic, speciala pentru acest scop. Depozitarea dejectiilor lichide trebuie sa se faca in rezervoare etanse, construite din materiale corespunzatoare, impermeabile si rezistente la coroziune; In vederea realizarii instalatiilor si spatiilor de depozitare este necesar sa se respecte urmatoarele conditii: o amplasamentul si zona in care se construieste se aleg in functie de reteaua hidrografica din vecinatate si de prezenta padurilor; o spatiile de depozitare sa fie situate in apropierea terenurilor agricole; o capacitatea pentru depozitare sa fie proiectata in functie de numarul existent de animale. 18

19 5. Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati Masuri obligatorii: Masuri pentru implementarea legislatiei europene pentru protectia apelor; Masuri de baza pentru reducerea presiunilor chimice de la aglomerarile umane in vederea imbunatatirii starii apelor. Masuri voluntare Programe educationale Masuri obligatorii: Masuri pentru implementarea legislatiei europene pentru protectia apelor Implementarea Codului Bunelor Practici Agricole specifice fiecarei zone vulnerabile. Obligatia de a stabili un plan de fertilizare si de a completa un caiet de evidente a aplicarilor pe camp a fertilizantilor cu azot, organici si minerali pentru fermele de cel putin 10 ha. Obligatia de implementare a planurilor de fertilizare şi a planurilor de management al gunoiului de grajd. Obligatia de a respecta cantitatea maxima de azot s.a. continuta in dejectiile imprastiate (aplicate) anual. Obligatia de a imprastia fertilizanti organici si minerali pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcela pentru toate culturile si de a respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si modalitatile de fractionare. Obligatia de a respecta conditiile particulare de aplicare (imprastiere) a fertilizantilor azotati organici si minerali (cazuri specifice): in vecinatatea apelor de suprafata, pe terenuri in panta, pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite de zapada. Obligatia de a respecta perioadele de interdictie (restrictionare) de aplicare (imprastiere). Realizarea capacitatilor de stocare a gunoiului de grajd, inclusiv in gospodariile populatiei si dotarea cu utilaje de manipulare si administrare. Obligatia de a dispune de o capacitate etansa de stocare pentru dejectiile lichide de la fermele zootehnice suficienta pentru perioadele de interdictie. Realizarea unui registru privind istoricul fertilizarii. Obligatia de a detine planuri de gestiune a gunoiului de grajd, pentru fermele cu peste 8 UMV. Obligatia de a completa registrul nutrientilor pentru fiecare ferma cu mai mult de 8 UMV Evaluarea si reactualizarea la interval de 2 ani, a presiunii exercitate de ingrasamintele organice pe zonele critice si pasuni. Pe pasunile din zonele vulnerabile ale fiecarei comune, se vor acorda autorizatii de pasunat calculat la nivel de maxim 4 UVM/ha, care sa nu conduca la depasirea normei de 170 kg N s.a. / ha / an. In cazul pasunatului liber si mentinerea animalelor (ovinelor) pe pasune noaptea, locul de innoptare (tarla) va avea suprafata de cca. 2 m 2 /pentru fiecare animal iar timpul de stationare a tarlei pe acelasi loc este de 4-5 nopti. Terenurile arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica (de suprafata şi adancime) se vor impaduri. Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5 si 15% se vor amplasa culturi care acopera terenul pe timpul iernii pe 20% - 30% din suprafata arabila (suprafata acoperita creste direct proportional cu panta). Pe terenurile cu pante mai mari de 15% se interzic culturile prasitoare. La baza pantelor se vor realiza benzi inierbate de minimum 10 m latime. Imediat dupa aplicare, ingraşamintele organice vor fi incorporate in sol. 19

20 Masuri de baza pentru reducerea presiunilor chimice din aglomerarile umane in vederea imbunatatirii starii apelor Se se vor lua masuri pentru realizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate in judetele si / sau localitatile unde acestea nu exista. Reabilitarea sistemelor de evacuare şi manipulare a dejectiilor din fermele zootehnice existente, pentru incadrarea in limitele admise la evacuarea in rauri conform legislatiei de transpunere a Directivelor UE Masuri voluntare Planurile de gestiune a gunoiului de grajd, pentru fermele cu mai putin de 8 UMV este optional, dar detinatorii animalelor vor asigura gospodarirea corespunzatoare a gunoiului rezultat. Planurile de fertilizare si registrul istoricului fertilizarilor este optional pentru fermele vegetale mai mici de 10 ha, dar detinatorii vor asigura fertilizarea in limita a 170 kg N s.a. / ha / a Programe educationale Masuri de sensibilizare, formare şi consiliere a producatorilor agricoli si a crescatorilor de animale implicati in implementarea programului de actiune. Punerea in aplicare a actiunii pilot in zona tinta Arges - Vedea Actiunea Pilot Romania a abordat o problema bine cunoscuta in zona tinta, bazinul Arges - Vedea, propunand o serie de solutii noi, concepute pentru a realiza reducerea poluarii cu nitrati proveniti din activitatile agricole dar si noi tehnici care ar trebui sa asigure economisirea apei pentru irigatii. Pentru implementarea Actiunii pilot, activitate desfasurata in cadrul proiectului EU WATER, au fost alese 20 de localitati situate in judetele: Arges (4), Calarasi (4), Giurgiu (5), Ilfov (2) si Teleorman (5) Actvitatea a fost coordonata de Directiile agricole judetene care reprezinta MADR in teritoriu. Alegerea localitatilor s-a efectuat de catre Directiile agicole judetene functie de gradul de vulnerabilitate a localitatii. Primariile locale au asigurat locatia si au mobilizat persoanele interesate din localitate si cei care constituie principalii poluatori din zona. Participantii au fost din sectoarele: zootehnic, agricol, pedologic, invatamant, ordinea publica, primarie, directie agricola, imbunatatiri funciare si inspectoratul pentru situatii de urgenta. Intalnirile cu stakeholderi locali au cuprins, prezentarea proiectului EU. WATER, a legislatiei europene si nationale precum si solutii tehnice inovative pentru reducerea consumului de apa si a poluarii cu nitrati din surse agricole. Toate aceste solutii incluse in proiect au fost rezultatul analizelor efectuate cu partile locale interesate. Temele prezentate s-au referit la tehnologii moderne de reducere a consumului de apa si a poluarii cu nitrati din surse agricole, cauzele poluarii apelor subterane cu nitrati si solutii privind reducerea acesteia, masuri de reducerea consumului de apa pentru irigatii, managementul fermelor agro - zootehnice. 6. Metode de irigare si managementul apei Principalele metode de irigare utilizate in zona pilot sunt urmatoarele: metoda de udare prin aspersiune; metoda de udare prin microaspersiune; metoda de udare pe brazde; metoda de udare localizata (picurare, subterana, tuburi perforate). Metoda de udare prin microaspersiune se aplica in special la culturile de camp si are pierderi mari de apa cand se aplica udarile la temperaturi ridicate. 20

21 Metoda de udare prin microaspersiune se aplica la culturile legumicole si are o uniformitate mai buna dar nu se poate utiliza eficient in conditii de vant cu intensitate medie si mare. Metoda de udare pe brazde, se aplica la culturi prasitoare cu norme mari de udare. Metoda de udare localizata se aplica la culturi legumicole, pomi, vita de vie, in conditii de spatii protejate (sere, solarii) si este cea mai eficienta solutie din cauza cantitatii reduse de apa utilizata, distribuita plantei in zona radiculara.. In conformitate cu prevederile legii nr. 458 din 8 iulie 2002 prin apa potabila se intelege apa destinata consumului uman, cantitatea maxima de nitrati acceptata in apa potabila, 50mg/l iar cantitatea maxima de nitriti acceptata in apa potabila, este de 0,3mg/l Nitratii NO3- sunt oxizi de azot ce se gasesc in ingrasamintele cu azot de tip azotat de amoniu, ingrasamintele complexe, gunoiul de grajd, namolul de porcine, ureea, fosele septice din curti etc. Amoniu ( NH4+) este un produs eliberat in cursul procesului de mineralizare si este fie preluat de plante, fie absorbit de mineralele argiloase sau nitrificat de catre bacterii. Ionul de amoniu din ingrasamintele chimice supus procesului de nitrificare de catre bacterii, care este un proces de oxidare, se transforma in nitrati. Din nitrati prin procesul de denitrificare rezulta azotul molecular N 2 care se evapora in atmosfera. Folosirea ingrasamintelor cu azot in agricultura poate genera atat efecte pozitive cat si efecte negative. Efecte pozitive: Cresterea productiilor la culturile agricole Efecte negative a) Privind sanatatea umana: nitratii pot genera nitriti in sistemul digestiv care reactioneaza cu hemoglobina din sange formand methemoglobina cu efecte nocive asupra sanatatii umane in special la copii sub 1 an. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de boala sangelui albastru la copii. scade rezistenta organismului adultilor la imbolnaviri prin dereglarea functiilor acestuia, putand declansa cancerul gastric. b) Privind apele statatoare: In combinatie cu fosfatii produc eutrofizarea si odata cu aceasta distrugerea faunei, prin inmultirea excesiva a algelor ce determina scaderea continutului de oxigen, formarea unor compusi chimici nocivi care conduc in final la moartea vietuitoarelor ; Pestii mor in ape acide avand ph=4. c) Privind masurile de potabilizare : Costuri ridicate pentru societate privind tratarea unei astfel de ape brute inainte de a fi utilizata prin schimb de ioni, osmoza inversa, denitrificare biologica etc. d) Privind calitatea solului : Spalarea nitratilor poate provoca acidifierea solurilor prin mobilizarea ionilor de aluminiu. DIRECTIVE EUROPENE 1.a. DIRECTIVA 68 / 1980 REFERITOARE LA APELE SUBTERANE HG 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa Hotararea nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica Ordinul nr. 313/2001 pentru protejarea mediului si respectarea riguroasa a normelor tehnologice de conservare a apei in sol 1.b. DIRECTIVA 83 / 1998 PRIVIND CALITATEA APEI POTABILE Legea 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile completata si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11 din 2010 pentru apa potabila Ordonanta Guvernului nr. 1 din pentru apa potabila 1.c. DIRECTIVA 86/278 EEC CU PRIVIRE LA EVACUAREA SIGURA A NAMOLULUI Ordin 344/2004 ministrul mediului şi gospodaririi apelor şi ministrul agriculturii, padurilor şi dezvoltarii rurale pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare din agricultura 21

22 1.d DIRECTIVA 91/ 676 EEC PRIVIND PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII CAUZATE DE NITRATI HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune prntru protectia apei impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole Codul de Bune Practici Agricole editia 2005 Irigatii Norma tehnica MADR 2004 Legea apelor nr. 107/1996 Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii apelor nr. 107/1996 Legea 112/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 Legea protectiei mediului nr. 137/1995 Modificarile legii mediului nr. 294/2003 Ordin 242/2005 al MMGA/MAPPM pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului Ordin comun nr. 296/216/2005 al MMGA/MAPDR privind aprobarea Programului cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole- Ordin comun nr. 452/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole- Ordin comun nr. 1182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole- Ordin nr. 1072/2003 pentru aprobarea organizarii Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane Ordin nr. 1552/2008 referitor la lista de localitati pe judete unde exista poluare cu nitrati din activitati agricole 1.e. Directiva 68 din 1980 referitoare la apele subterane ; Directiva Consiliului nr.676 din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole; Directiva 83 din 1998 privind calitatea apei potabile Obiectivele protectiei apelor şi mediului acvatic: a) prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafata; b) prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane şi prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane; c) protectia şi imbunatatirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate, in scopul realizarii unui potential ecologic bun sau a unei stari chimice bune a acestora, pana la data de 22 decembrie 2015; d) reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare şi incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor şi a pierderilor de substante prioritar periculoase; e) protectia, imbunatatirea şi refacerea tuturor corpurilor de ape subterane şi asigurarea unui echilibru intre debitul prelevat şi reincarcarea apelor subterane, cu scopul realizarii unei stari bune a apelor subterane, in conformitate cu prevederile anexei nr. 1.1, pana la data de 22 decembrie 2015; 7. Metode de reducere a pierderilor de apa si de conservare a apei in camp Reducerea pierderilor de apa In prezenta vegetatiei, o parte din apa de precipitatie este retinuta prin interceptie de stratul vegetal iar restul ajunge pe sol, strabatand foliajul sau prin curgerea pe trunchiul arborilor. Deci pentru a micsora pierderile de apa prin scurgere la suprafata este necesar ca terenul sa fie acoperit permanent cu vegetatie. In practica fermelor este necesar sa fie respectate urmatoarele reguli: o Lucrarea solului sa fie executa la momentul optim de umiditate. 22

23 o Dupa recoltarea culturilor de vara, la un interval minim de 5 zile, se va efectua dezmiristirea terenului printr-o lucrare cu grapa cu discuri daca solul este foarte uscat si prin aratura la o adancime de cm daca solul are umiditate optima. o Obligativitatea efectuari araturilor de toamna pe intreaga suprafata cu exceptia terenurilor cu textura grosiera (nisipos, nisip-iutos, lut-nisipos). o Inca din toamna, este necesar sa fie executata imediat dupa aratura, o lucrare de discuire combinata cu nivelare a araturii. o Pentru infiintarea culturilor de primavara, se vor folosi unelte agricole care sa execute afanarea cat mai la suprafata solului. o Culturile trebuie sa fie mentinute cat mai curate de buriueni. o Lucrarile de intretinere la prasitoare trebuie executate mecanic, asfel realizand dristrugerea crustei, si reducerea pierderii apei din sol prin evapotranspiratie. Metode agrotehnice de conservare a apei Conservarea apei in sol este in relatie directa cu totalitatea fenomenelor de patrundere, circulatie, retinere si pierderea a acesteia. Prin metode agrotehnice pot fi influentate in mod direct sau indirect, una sau mai multe din componentele regimului hidric, astfel incat acestea sa fie aduse cat mai aproape de cerintele plantelor pentru apa si starea optima de lucrare a solului. In CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE LA NIVEL DE FERMA, se intalnesc situatii foarte diverse, dar in mare, ele se pot grupa in doua categorii distincte : 1. apa este insuficienta - se impun metode agrotehnice de inmagazinare, pastrare si folosire economica. Acesta situatie este specifica zonelor de stepa-silvostepa, dar si zonelor colinare pe versantii cu expozitie sudica, sud-estica, sud-vestica, cu pante intre 8-30%. Insuficienta apei poate sa fie si in zonele climatice III si IV (zone racoroase si umede), in cazul nerespectarii bunelor practrici agricole. 2. apa in exces se impune evacuarea acesteia. Uneori, in practica agricola, e necesara aplicarea ambelor metode. Pentru conservarea cat mai buna a apei din sol, se impune folosirea practicilor agrotehnice diferentiat, pe intreg parcursul anului agricol. In cadrul unei rotatii de culturi adecvate zonei si in corelatie cu input-urile tehnologice preconizate (irigare, fertilizare, combaterea buruienilor, densitatea plantelor etc.). Printre metodele agrotehnice de conservare a apei in sol, mentionam: Practicarea asolamentului in fiecare ferma si stabilirea unei structuri de culturi care sa includa cel putin trei grupe de plante: cereale paioase 33%, prasitoare - plante tehnice 33%, leguminoase 33%. Executarea lucrarilor solului in intervalul optim de lucru, cand solul este reavan, se revarsa in urma plugului, aratura este fara bulgari sau curele. In acesta stare, solurile in functie de textura pot avea 7-20% apa raportata la greutate sol uscat, cu optim la lucru in intervalul de umiditate 16-20%. Respectarea bunei practici de lucrare a solului in intervalul optim de lucru conduce la refacerea drenajulul intern al solului, realizarea vitezei optime de infiltrare a apei de 2-6 mm/ora, optimizarea tasarii (DA=1,3g/cm 3 ), cresterea capacitatii de inmagazinare a apei, reducerea consumului neproductiv de apa. Practicarea dezmiristirii imediat dupa recoltarea cerealelor paioase, rapita, leguminoase, la adancimi de 8-10cm, intrerupe capilaritatea, reduce evaporarea apei din sol, este favorizata infiltrarea apei din ploi si condensarea vaporilor de apa care vin din adancimea profilului de sol. Prin aceasta lucrare cantitatea de apa adsorbita de sol creste de 2-3 ori, scade evaporatia cu cca. 8-10% si resturile vegetale se comporta asemanator straturilor de mulci. Evitarea mobilizarii solului la adancimi mai mari decat cele necesare, atat la lucrarea de baza cat si la pregatitrea patului germinativ. Astfel, nu se justifica adancimi de arat de peste 30 cm si care sa depaseasca 10 cm la pregatirea patului germinativ. Executarea araturilor de vara si a araturilor adanci de toamna care asigura acumularea apei pe adancimea profilului de sol, constituindu-se astfel rezerva pentru perioadele secetoase din timpul verii. La aratura de vara, plugul lucreaza in agregat cu grapa stelata. 23

24 Pe terenurile in panta se evita lucrarea din deal in vale, pentru a nu favoriza erodarea solului prin scurgerea apelor. In zonele colinare, pe terenurile cu panta peste 30%, este eficienta executarea lucrarilor pe directia generala a curbelor de nivel. Executarea araturilor pe aceasta directie a contribuit la reducerea pierderilor de apa cu pana la 75%. Pe pante mai mari de 18-20%, datorita pericolului rasturnarii tractoarelor pe pneuri, araturile se pot executa cu tractoare pe senile si pluguri reversibile cu rasturnarea brazdei spre amonte. Stratul de sol afanat rezultat in urma araturii, favorizeaza inmagazinarea unui volum mare de apa, daca este curat de buruieni si nu s-a format crusta. Pregatirea patului germinativ in perioada semanatului, numai pe adancimea de semanat, folosirea pieselor active rotative fara rasturnarea solului. Prelucrarea solului folosind combinatorul si grapa rotativa este mult mai eficienta decat folosirea grapei cu discuri, care rastoarna integul volum de sol prelucrat, expunandu-l conditiilor de mediu si pierderii apei. Completarea necesarului de apa a plantelor prin irigare. Chiar in zonele colinare, irigarea asigura 13-15% din regimul optim de apa a solului, ceea ce face oportuna extinderea irigatiilor si in aceste zone. Mulcirea solului cu diferite materiale impiedica evaporarea apei si in plus in functie de culoarea mulciului, influenteaza regimul termic al solului. Extinderea perdelelor forestiere de protectie favorizeaza ameliorarea climatului, reduc viteza vanturilor si ca urmare, se reduc procesele de evaporare a apei din sol. In cazul solurilor grele, care au in profil orizont Bt (cu continut ridicat de argila), se recomanda cresterea vitezei de infiltratie prin lucrarea de afanare adanca (40-80 cm), astfel imbunatatindu-se regimul aerohidric al solului. Afanarea adanca se executa la intervale de 4-6 ani, avand efect numai daca stratul impermeabil este strapuns complet si are posibilitati de scurgere. Afanarea adanca trebuie realizata in complex cu alte lucrari, care imbunatatesc drenajul solului. Astfel, ea este mai eficienta in cadrul unei rotatii de culturi care sa cuprinda plante prasitoare si leguminoase si este insotita de aplicarea a t/ha gunoi de grajd. Cresterea eficientei de utilizare a apei o Folosirea metodei de irigare prin aspersiune care permite controlul mai riguros al apei (pentru evitarea proceselor de eroziune si alunecari). o Automatizarea exploatarii amenajarilor si gasirea unor solutii de irigatii si alimentari cu apa, care folosesc aceeasi sursa. o Retelele de distributie care alimenteaza fermele trebuie adaptate sa functioneze la cerere tot cursul anului, deci trebuie sa fie sub presiune, asigurand astfel volumele de apa solicitate. o Pentru asigurarea debitului cerut de retea, cu mentinerea unei presiuni acceptabile in toate punctele de distributie, trebuie introduse pe circuitul hidraulic rezervoare de inmagazinare. o Utilizarea de echipamente pentru distributia a apei in parcele - irigatia prin picurare. Folosirea optima a apei de irigatie Cele mai importante eforturi pentru asigurarea nevoilor de apa, se depun in situatii de seceta. Cateva din principalele instrumente disponibile ale managementului informatiei, care include baze de date, modele computerizate cunoscute si strategii generale, sunt: 1. Cunoasterea volumelor resurselor de apa disponibile - in special a resursei de apa subterana si consumul utilizatorilor existenti. 2. Evaluarea capacitatii de a plati consumul de apa. 3. Estimarea consumului de apa sectorial prezent si viitor si folosirea estimarii pentru realocarea apei acolo unde aceasta va fi insuficienta. 4. Evaluarea calitatii apei folosite la irigatii (ex. salinitatea) in diferite anotimpuri si efectele acesteia asupra productiilor,a solului si a bonitatii acestuia. 5. Intocmirea bazei de date privind cantitatile de apa actuale folosite de agricultori din rauri pentru irigatii. 6. Elaborarea de documentatii ale studiilor de caz pentru cerinta de apa. 7. Prognoza cerintei de apa. 24

25 8. Sisteme informationale referitoare la schemele de apa si canalizare. 9. In vederea optimizarii consumului de apa, trebuie avuti in vedere urmatorii parametrii:uniformitatea udarii, uniformitatea umiditatii in sol, raportul dintre beneficii si costuri. 10. Evolutia crizei energetice impune conceperea si realizarea de sisteme noi si echipamente de irigat care sa functioneze cu mica si foarte mica presiune (ex. irigare prin picurare). 8. Solutii de valorificare eficienta a apei din precipitatii in vederea asigurarii necesarului de apa al culturilor agricole Precipitatii utilizate de plante pot fi : - naturale - ploi sau ninsori; - artificiale - irigatiile. Metodele de valorificare eficienta a precipitatiilor sunt: -modelarea solului; -aplicarea udarilor cu randamente ridicate si costuri reduse; -aplicarea combinata a mai multor tehnologii. Metode de modelarea solului Modelarea solului este o lucrare agricola prin care se modifica orografia terenurilor nenivelate in vederea retinerii si inmagazinarii apei din precipitatii. Modelarea solului se poate realiza la culturile prasitoare aflate in vegetatie sau pe terenurile fara vegetatie si cu orografia variabila pentru retinerea apei din topirea zapezii. Tehnologii de valorificare a apei din precipitatii Modelarea solului cu brazde continue sau compartimentate; Udare la presiune joasa cu instalatii cu udare din mers; Modelarea solului cu brazde de contur; Modelarea solului prin executarea de micro-rigole; Acoperirea solului cu mulci (resturi vegetale). Modelarea solului cu brazde continue sau compartimentate Sol modelat in brazde continue si compartimentate Utilaj pentru modelare in brazde compartimentate 25

26 Utilaj de deschis brazde continue Udare la presiune redusa cu instalatii cu udare din mers Prevenirea si combaterea eroziunii solului pe terenurile arabile si in panta Executarea lucrarilor solului si semanatul culturilor prasitoare pe curbele de nivel; Aplicarea lucrarilor agicole de conservare a apei in sol (semanat direct, lucrari minime cu mulci; semanat in fasii); Folosirea gunoiului de grajd bine fermentat si a ingrasamintelor verzi; Semanarea culturilor pe curbele de nivel in fisii ; Practicarea de asolamente speciale cu plante protectoare impotriva eroziunii; Efectuarea lucrarilor specifice de imbunatatiri funciare. Modelarea solului in fasii cu brazde de contur 26

27 Culturi semanate in fasii cu brazde de contur Modelarea solului prin executarea de micro-rigole Dispozitiv pentru executia micro-rigolelor 27

28 Conservarea apei in sol Conservarea apei in sol se poate realiza prin: -stoparea pierderilor; -diminuarea eroziunii; -fertilizare organica; -combaterea buruienilor; -lucrari mecanice necesare cresterii porozitatii solului si pentru o inmagazinare mai buna a apei din precipitatii; -realizarea unei perdele de protectie a plantelor; -mentinerea unui strat de resturi vegetale la suprafata solului (mulcirea solului). Protectia plantelor cu perdele de protectie 28

29 Acoperirea solului cu mulci Organele active ale dispozitivului care realizeaza mulcirea solului Acoperirea solului cu mulci Tehnologia de mulcire aplicata la o cultura de sorg 29

30 Tehnologii combinate Brazde continue + udarea pe brazde; Brazde compartimentate + precipitatii; Brazde de contur + mulcirea solului; Fertilizarea + irigarea = fertirigarea; Brazde compartimentate + fertirigarea; Discuit semanat fertilizat. RECOMANDARI PENTRU DIMINUAREA EFECTELOR SECETEI Renuntarea la araturi - pregatirea patului germinativ cu grapa cu disc la o umiditate optima si grapat superficial daca este necesar. Culturi si soiuri rezistente- se vor cultiva plante rezistente la seceta (de exemplu sorg, mei etc); se vor folosii hibrizi timpurii si semitimpurii. Epoca de semanat- insamintarile nu trebuie grabite, dar trebuie realizate in timp scurt; la porumb si floarea-soarelui se recomanda densitati mai reduse plante/ha. Combatereburuie - combaterea buruienilor prin lucrari de intretinere/erbicidare pentru ca buruienile sa nu consume apa din sol. Irigarea- se va efectua pe timpul noptii si vor fi udate cu prioritate culturile semanate. Fertilizarea- se va face cu doze mici de ingrasaminte chimice aplicate fractionat. IN CONDITIILE IN CARE ESTE IMPOSIBIL SA SE EVITE EFECTELE NEGATIVE ALE FENOMENULUI DE SECETA, VALOAREA PROFESIONALA A MANAGERULUI SI A SPECIALISTULUI DIN AGRICULTURA SE MASOARA IN PROCENTUL IN CARE ACESTIA REUSESC SA LIMITEZE PIERDERILE 30

31 Lista tarilor si institutiilor participante la proiect PROVINCIA FERRARA, ITALIA, LIDER DE PROIECT INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE BUCURESTI, ROMANIA, PARTENER PP6 PROVINCIA ROVIGO, ITALIA, PARTENER PP1 AGENTIA DE DEZVOLTARE RURALA, ISTRIA-PAZIN, CROATIA, PARTENER PP7 INSPECTORATUL TRANSTISZIAN PENTRU MEDIU, NATURA SI APA, UNGARIA, PARTENER PP2 INSTITUTUL DE ECONOMIE AGRARA, SERBIA, PARTENER PP8 UNIVERSITATEA DEBRECEN, CENTRUL DE POLITICI SI MANAGEMENTUL MEDIULUI, UNGARIA, PARTENER PP3 UNIVERSITATEA NATIONALA POLITEHNICA, UCRAINA, PARTENER PP9 REGIUNEA MACEDONIA DE VEST, GRECIA, PARTENER PP4 CONSILIUL REGIONAL IALOVENI, REPUBLICA MOLDOVA, PARTENER PP10 UNIVERSITATEA ARISTOTEL, THESSALONIKI, GRECIA, PARTENER PP5 31 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE DE STIINTA SOLULUI, AGROCHIMIE SI PROTECTIE MEDIULUI, ROMANIA

32 Imagini cu echipa de lucru a proiectului la mitingul de la Bucuresti 32

33 33