RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Transcription

1 RAPORT LA STUDIU DE IMPAT ASUPRA MEDIULUI Proiect: Infiintare cultura salcie energetica Amplasament: Extravilan com. eatalchioi, jud. Tulcea eneficiar: Executant: Experti evaluatori EIM olaboratori: Racu S.. ROS ENERGY PELLETS S.R.L. Ecolog orina Trofim iolog Giorgiana Ghigu Dr. Ing. Viorel Rosca iolog Silviu ovaliov Ing. Doctorand ristina

2 INFIINTARE ULTURA SALIE ENERGETIA LURAREA SA REALIZAT PE AZA DOUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE ENEFIIAR SI A OSERVATIILOR EFETUATE PE AMPLASAMENTUL STUDIAT DE ATRE EHIPA DE ELAORARE A STUDIULUI DE EVALUARE A IMPATULUI ASUPRA MEDIULUI. RESPONSAILITATEA ORETITUDINII DATELOR FURNIZATE REVINE ENEFIIARULUI. PROPRIETATE INTELETUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorilor uprins.

3 INFIINTARE ULTURA SALIE ENERGETIA uprins Informatii generale Necesitatea si avantajele proiectului Descrierea proiectului si a etapelor acestuia Informatii privind productia realizata si durata etapei de functionare Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa Informatii despre reglementarile existente in zona amplasamentului proiectului Procese tehnologice Procese tehnologice de productie Activitati de dezafectare Deseuri Deseuri generate in faza de infiintare Deseuri rezultate dupa punerea in exploatare a culturii Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora Apa onditiile hidrogeologice ale amplasamentului Alimentarea cu apa Managementul apelor uzate Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului Aerul Date generale Surse si poluanti generati...58.

4 INFIINTARE ULTURA SALIE ENERGETIA Prognozarea poluarii aerului Masuri de diminuare a impactului Solul Date generale Surse de poluare a solurilor Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului Harti la capitolul Sol Geologia subsolului aracterizarea subsolului pe amplasamentul propus Prognozarea impactului si masuri de diminuare Harti la capitolul Subsol iodiversitatea Peisajul Informatii despre peisaj...57.

5 INFIINTARE ULTURA SALIE ENERGETIA Impactul vizual Mediul social si economic Informatii despre mediul social si economic din zona Impactul salciei energetice asupra zonelor locuite Impactul potential al proiectului si masurile de diminuare a impactului onditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Analiza alternativelor Alternativa zero proiectul nu este implementat Alternativa proiectul este implementat Alternativa 2 proiectul este implementat folosind alta tehnologie Monitorizarea Situatii de risc Riscuri naturale Descrierea dificultatilor Rezumat fara caracter tehnic...83 Anexe ibliografie......

6 . Informatii generale Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact; Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislatia nationala de mediu si prevede ca activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie supuse unui proces de evaluare a efectelor asupra mediului. eneficiarul proiectului este S.. ROS ENERGY PELLETS S.R.L., cu sediul in jud.tulcea, str. Dunareni, nr. 53, camera,, loc. Dunavatu de Jos, com. Murighiol, inregistrata la Oficiul Registrului omertului sub numarul J36/263/ 202, avand codul unic de inregistrarea RO In locatia situata in extravilanul comunei eatalchioi, agentul economic urmeaza sa desfasoare activitatea de Infiintare cultura salcie energetica, pentru care solicita acordul de mediu. Persoana de contact: Nume: Numar de telefon: Antonio A. Daros Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul si faxul persoanei de contact; Lucrarea a fost elaborata in baza unui ontract de prestari servicii intre: Trofim orina PFA reprezentata prin dna Trofim orina, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 554, avand competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de mediu), RIM ( raport privind impactul asupra mediului), M ( bilant de mediu), EA (evaluare adecvata); Ghigu A. Giorgiana Maria PFA, reprezentata prin dna Ghigu Giorgiana, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 555, avand competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de mediu), RIM ( raport privind impactul asupra mediului), EA (evaluare adecvata) in calitate de EXEUTANT si S.. ROS ENERGY PELLETS S.R.L reprezentata de dl. Daros A. Antonio, in calitate de ENEFIIAR. De asemenea, la elaborarea prezentului studiu de impact au participat si dnul Viorel Rosca dr. biolog, dnul Silviu ovaliov, biolog si dna ristina Racu, inginer doctorand in salcie energetica. Date referitoare la biodiversitatea din zona amplasamentului au fost furnizate de catre dnii dr. biolog Viorel Rosca si biolog Silviu ovaliov. Lucrarea a fost elaborata in baza OUG 95/2005 privind protectia mediului; Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor proceduriicadru de evaluare a impactului asupra mediului; HG. 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; HG. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor. 6

7 Denumirea proiectului; Infiintare cultura salcie energetica.. Necesitatea si avantajele proiectului Politica UE se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020 conform urmatoarelor reglementari aplicabile ale UE: Strategia Lisabona; artea verde pentru Strategia europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura ; Protocolul de la Kyoto; Protocolul de la Goteborg; Directiva 200/77 E Pentru promovarea energiei electrice produse din surse regenarabile de energie(res). Obiective in 2020: obiectiv general obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei din RES in consumul final de energie(s2020); statele membre introduc masuri adecvate; obiectiv minim obligatoriu de 0% pentru biocombustibili in transporturi, prin benzina si motorina. Tari elgia ulgaria Republica eha Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Romania Slovenia Republica Slovaca Finlanda Suedia Regatul Unit Pondere ,2% 9,4% 6,% 7% 5,8% 8% 3,% 6,9% 8,7% 0,3% 5,2% 34,9% 5% 0,9% 4,3% 0,0% 7,8% 6,0% 6,7% 28,5% 39,8%,3% Obiectiv % 6% 3% 30% 8% 25% 6% 8% 20% 23% 7% 42% 23% % 3% 0% 24% 25% 4% 38% 49% 5% Tab. Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania este prezentat sintetic in tabelul de mai jos: 7

8 Sursa de energie regenerabila Potentialul energetic anual Echivalent economie energie (mii tep) Aplicatie Energie solara: termica fotovoltaica 60x06GJ.200 GWh.433,0 03,2 Energie termica Energie electrica Energie eoliana GWh.978,0 Energie electrica Energie hidro., din care sub 0MW GWh GWh 7.597,0 Energie termica iomasa 38x06GJ 7.597,0 Energie Electrica Energie termica Energie geotermala 7x06GJ 67 0 Energie termica Tab. 2 HG 535.Sursa: Studii de specialitate IEMENERG, IPE, INL, ISPH, ENERO Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea acesteia in sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in energia totala consumata. iomasa este considerata o sursa importanta de energie regenerabila, atat pentru producerea caldurii cat si a electricitatii. iomasa provenita din salcie energetica este una din cele mai importante tipuri de biomasa la nivel european si mondial si se asteapta ca aceasta sa contribuie la atingerea targeturilor in ceea ce priveste proportia de energie electrica si termica provenita din energii regenerabile. Studiile privind cultura salciei energetice au inceput in anul 970, odata cu criza petrolului. Suedezii au fost primii care au manifestat interes cu privire la aceasta cultura. Studiile au inceput acum mai bine de 40 de ani la Institutul Lantmännen Agroenergi. Aici, utilizand surse de germoplasma provenite din colectii europene si din Rusia, sau efectuat hibridari cu scopul de a obtine soiuri productive, care sa aiba un ritm de crestere rapid si cu o putere calorica ridicata. Speciile utilizate pentru obtinerea hibrizilor sunt : Salix viminalis, Salix dasyclados, Salix schwerinii, Salix triandra, Salix pentandra. Soiurile obtinute din aceste specii au o putere calorica de pana la 4900 kcal/kg, inregistreaza o crestere zilnica, in perioada de vegetatie, de 33,5 cm si sunt rezistente la boli, daunatori si inghet. In prezent tari ca Suedia, S.U.A., Regatul Unit al Marii ritanii fac cercetari continue pentru a imbunatati caracteristicile soiurilor in ceea ce priveste productivitatea, puterea calorica, rezistenta la factori pedoclimatici si rezistenta la boli si daunatori. Pe langa aceste scopuri plantatiile de salcie energetice sunt studiate din punct de vedere al impactului asupra mediului, asupra proprietatilor solului, aerului si efectul asupra biodiversitatii. 8

9 Proiectul culturilor de salcie energetica in perimetrul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii isi propune urmatoarele obiective: Sa reduca presiunea asupra resursei piscicole prin implicarea populatiei locale in alte activitati generatoare de profit care sa contituie alternative la activitatea de baza din zona pescuitul, agricultura si cresterea animalelor. Sa ofere un precedent si un exemplu de bune practici si pentru alte zone ale Rezervatiei iosferei Delta Dunarii unde astfel de culturi pot fi initiate. Sa contribuie la reconstructia ecologica a terenurilor agricole retrase din regimul natural al luncii Dunarii si la ameliorarea solurilor precum si a valorii peisagistice a terenurilor vizate. Sa contribuie la constientizarea opiniei publice si in special a populatiei locale de pe teritoriul R..D.D. privind valorificarea durabila a resurselor naturale locale regenerabile si obtinerea de profit prin infiintarea si exploatarea de culturi energetice. Dezvoltarea unui astfel de proiect aduce urmatoarele avantaje: eneficii socioeconomice: rearea de locuri de munca pe termen scurt (in faza de constructie si dezafectare a proiectului) si pe termen lung (faza de mentenanta). Venituri suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona, rezultate din cedarea dreptului de folosinta asupra terenului pe care se va planta cultura de salcie energetica. eneficii economice indirecte cresterea cererii de servicii suport pentru prelucrarea biomasei recoltate in urma culturii de salcie energetica (echipamente si utilaje, servicii de transport, etc.) Imbunatatirea calitatii mediului: iomasa obtinuta va contribui la reducerea consumului de combustibili fosili. ulturile de salcie energetica contribuie la retentia dioxidului de cabon din atmosfera si astfel reducerea efectului de sera la nivel global. Acest fenomen este de 35 ori mai pronuntat la culturile de salcie energetica decat in cazul padurilor clasice. Acest aspect are si un precedent in istoria Deltei Dunarii cand malurile Dunarii si digurile de aparare au fost consolidate cu plantatii de plop euramerican (Populus x canadensis) care avand un ritm de crestere rapid acumuleaza biomasa in timp mai scurt decat speciile autohtone si retine carbonul atmosferic cu o rata accelerata. Imbunatatirea calitatii panzei freatice prin cresterea capacitatii de drenaj. Radacinile culturilor de salcie energetica patrund in sol la adancimi mult superioare culturilor clasice, permitand apei sa patrunda in sol mai usor si prin aceasta contribuie la ameliorarea calitatii freaticului. Fiind insa o cultura hidrofoba, trebuie luat in considerare o marja de 30 de metri fata de canalele drenoare, astfel incat efectul de suctiune a apei sa nu produca blocarea acestora. Nu este cazul aici, deoarece canalele drenoare existente sunt foarte colmatate si cultura ar contribui la imbunatatirea functiei acestora. Rol de epurare a apelor de la statiile de epurare, datorita caracteristicilor salciei Solutionarea problemelor namolurilor din statiile de epurare prin folosirea acestora ca fertilizator Se poate cultiva pe solurile cu potential de erodare, ajutand la prevenirea acestui efect si pe solurile cu panza freatica ridicata. Poate fi cultivate pe terenurile poluate cu metale grele sau continut ridicat de nitriti si nitrati. 9

10 Plantatiile de salcie energetica imbunatatesc aspectul estetic al zonei si biodiversitatea, oferind adapost pentru numeroase specii de mamifere, pasari, insecte si plante..2. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere); Se doreste infiintarea unei culturi de salcie energetica cu valoare economica ridicata, cu dezvoltare rapida, rezistenta la diferite conditii de mediu si care reprezinta o sursa de biomasa ieftina. Terenul nu se afla in interiorul zonelor naturale strict protejate, fiind amplasat in categoria zonelor economice cu regim de practicare a activitatilor economice / traditionale cu impact redus asupra mediului. Terenul pe care se va infiinta cultura este amplasat in comuna EATALHIOI, F2 EXTRAVILAN, T2 A49; T26 A23; T2 A46;T3 A39/; T3 A39; T3 A44; T3 A46;T2 A50; T3 A45;T3 A40;T A 4; T7 A95; T7 A92; T7 A56; T6 A56; T5 A56. Jud.TULEA, intro zona antropizata, cu destinatie agricola. Suprafata este de 46,49 ha, detinuta de beneficiar in baza contractelor de comodat nr.249/ si 846/ (anexa si 2). Terenurile detinute in vederea infiintarii culturii de salcie energetica se afla in partea de vest a localitatii EATALHIOI si la est de localitatea SALENI. Vecinatati: Nord : Teren agricol proprietati private Vest : Teren agricol proprietati private si limita de est a satului eatalchioi ; Est : Teren agricol proprietati private si islaz sat Salceni; Sud : Teren agricol proprietate privata, canal de desecare si dig de centura a incintei eatalchioi Terenurile analizate au destinatie agricola, terenuri arabile conform P.U.G. avizat si aprobat, iar accesul se face pe drumurile de exploatare existente, acestea nu necesita lucrari de imbunatatire. Terenurile fac parte din circuitul agricol, fiind cultivat cu diferite specii de plante si cereale dea lungul anilor. oordonatele in sistem STEREO 70 ale amplasamentului sunt urmatoarele: coordonate T7 A92: 8.260m coordonate T7 A95:20.000m

11 coordonate T7 A56:7.848m coordonate T6 A56:4.372m coordonate T5 A56:25.279m coordonate T A 4: m coordonate T26 A 23: 5.53,75 m coordonate T2 A 50: m coordonate T2 A 49: m coordonate T2 A 46: m

12 coordonate T3 A 39: m coordonate T3 A 39/: m coordonate T3 A 40: m coordonate T3 A 44: m coordonate T3 A 45: m coordonate T3 A 46: m

13 Fig.. Pozitionare amplasament zona din proiect in PUG eatalchioi 3

14 Fig.2. Pozitionare zonele 46 din proiect in PUG eatalchioi Fig. 3. Pozitionare Zonele 2 si3 din proiect in PUG eatalchioi 4

15 Fig.4. Pozitionare Zona 9 din proiect in PUG eatalchioi 5

16 Fig.5. Pozitionare Zona 0 din proiect in PUG eatalchioi 6

17 Fig. 6. Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG eatalchioi 7

18 Fig. 7. Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG eatalchioi 8

19 Fig. 8. Pozitionare Zona 7 din proiect in PUG eatalchioi Starea initiala a terenului, asa cum a fost achizitionat de titular, este din categoria teren agricol, asa cum se poate vedea si in figurile 9, 0 si. 9

20 Fig.9. Starea initiala a terenului in care se va planta salcia energetica 20

21 Fig.0. Aspecte cu starea initiala a terenului in care se va planta salcie energetica Fig.. Starea initial a terenului agricol lasat in parloaga, la limita de sud a incintei, zona 0 din proiect, cu irsium arvense si Tanacetum vulgare 2

22 Amplasamentul se afla in perimetrul RDD si in perimetrul retelei Natura 2000 care cuprinde aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 003 Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe si in situl de importanta comunitara ROSI 0065 Delta Dunarii. Fig. 2. Amplasament PUZ ( sursa Google Earth ) Salcia energetica apartine familiei botanice Salicaceae, genul Salix. Genul Salix cuprinde 350 de specii lemnoase, perene, cu frunze cazatoare. Sunt specii iubitoare de apa care in mod natural se intalnesc in emisfera nordica, in apropierea apelor. Un numar de 4 soiuri au fost testate si omologate de Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor pentru cultura in Romania ( anexa 3 raport examinare a celor doua soiuri Tordis si Inger) ele patru soiuri de salcie energetica sunt mentionate si descrise in atalogul oficial al soiurilor la pagina 88 si provin de la soiurile Salix viminalis, Salix dasyclados, Salix schwerinii si Salix triandra (anexa 4) si proces verbal al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu privire la inregistrarea soiurilor de salcie energetica Tordis si Inger ca planta agricola ( anexa 5). 22

23 Pentru infiintarea plantatiilor sau ales soiurile Tordis si Inger. ele doua soiuri au fost alese deoarece prezinta rezistenta ridicata la precipitatii scazute si temperaturi ridicate si deoarece sunt hibrizi obtinuti din genotipuri apartinand speciei Salix viminalis si Salix triandra. Salix viminalis este o specie indigena, arbustiva. La noi apare frecvent in luncile raurilor la campie si pana in zona montana inferioara, adesea in amestec cu Salix purpurea. Este o specie autohtona in Rezervatia Deltei Dunarii, situanduse pe lista rosie a speciilor pe cale de disparitie in aceasta zona. Salix triandra este o specie indigena, arbustiva, la noi apare frecvent pe malul apelor, in zavoaie, luncile raurilor din zona de campie si de dealuri, sporadic apare si la munte. Se afla pe lista speciilor specifice Rezervatiei iosferei Delta Dunarii. Pentru planificarea infiintarii culturilor de salcie energetica in Delta Dunarii, sau luat in calcul factorii pedoclimatici si factorii restrictivi ai zonei. Avand in vedere regimul de precipitatii redus din aceasta zona sau ales doua soiuri rezistente la seceta: Inger si Tordis. Soiurile au simbolul 4 Plante Energetice ( conform anexei 4 atalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania), nu intra in categoria organismelor modificate genetic, simbolul 39. Inger este un un hibrid obtinut in urma incrucisarii dintre doua genotipuri de Salix viminalis si Salix triandra. Sexul plantei este dioic femela, acest lucru insemnand ca nu produc polen, astfel un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este imposibil. Infrunzirea in primavara este timpurie. Portul lastarului principal este drept. Numarul de ramuri mai lungi de 5 cm, pe lastarul principal, este mare spre foarte mare. Unghiul intre ramura si lastarul principal este mediu. Portul ramurii este curbat in sus. Lungimea limbului frunzei este scurta la mijloc. Latimea limbului este mijlocie spre lata. uloarea fetei superioare a limbului este verde mijlociu. Lungimea petiolului este scurta spre mijloc. uloarea ramurii este verde cu tenta galbena. Radacina este ramuroasa, dezvoltanduse pana la adancimea de 5060 cm. Nu prezinta radacini adventive si nu drajoneaza, neavand posibilitatea de a se extinde necontrolat. Tordis este un hibrid obtinut din incrucisarea unor genotipuri de Salix viminalis. Sexul plantei este dioic femela, acest lucru insemnand ca nu produc polen, astfel un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este imposibil. Infrunzirea in primavara este timpurie spre mijloc. Numarul de ramuri mai lungi de 5 cm, pe lastarul principal este mic. Unghiul intre ramura si lastarul principal este mijlociu spre mare. Portul ramurii este curbat in sus. Limbul frunzei este lung si latimea este lata spre foarte lata. Petiolul este lung spre foarte lung. uloarea ramurii este bruna cu tenta rosie. Radacina este ramuroasa, dezvoltanduse pana la adancimea de 5060 cm. Nu prezinta radacini adventive si nu drajoneaza, neavand posibilitatea de a se extinde necontrolat. Proiectul va avea 3 etape, si anume infiintarea culturii, crestere/intretinere/exploatare, si desfiintarea culturii. In Tab. 3 sunt prezentate principalele etape ale proiectului. Nr. Etapa Detalierea activitatilor 23

24 a. Infiintarea culturii alegerea solului. pregatirea solului(scarificare, aratura si rotofrezare, aplicare de produse fitosanitare dupa caz) ; plantarea lucrari de irigare sau ameliorare a starii panzei freatice prin reactivarea canalelor drenoare/colectoare adiacente terenurilor agricole in cauza b. restere/intretinere/exploatare c. Desfiintarea culturii proiectului monitorizare cultura; lucrari de intretinere; recoltarea refacerea amplasamentului la utilitatea anterioara demararii Tab. 3 Principalele etape ale proiectului.3. Informatii privind productia realizata si durata etapei de functionare Durata etapei de functionare; Durata de viata a unei culturi este de 2530 de ani fiind recoltata anual sau din doi in doi ani si este folosita ca sursa energetica. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei; Prin infiintarea acestei culturi se urmareste generarea de energie regenerabila ieftina atat pentru producerea caldurii cat si a electricitatii. iomasa provenita din salcie energetica este una dintre cele mai importante tipuri de de biomasa la nivel european si mondial si se asteapta ca aceasta sa contrubuie la atingerea targeturilor in ceea ce priveste proportia de energie electrica si termica provenita din energii regenerabile. Soiurile alese au o putere calorica de pana la 4900 kcal/kg, fiind cu mult mai ridicata in raport cu alte plante, chiar decat a stejarului. 24

25 Energia consumata pentru producerea Salixului este de numai 5% din energia rezultata prin utilizarea ei ca sursa de energie. Estimam ca productia obtinuta sa fie de 3035 t/ha, daca lucrarile agricole sunt efectuate corect, puterea calorica fiind de kcal/productie/ sau 2 ani..4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa (zgomot); alte tipuri de poluare fizica sau biologica; Zgomotele generate de diferitele activitati: arat, discuit, scarificat, retofrezare ( in perioada pregatirii solului) in perioada de plantare se face manual sau mecanizat cu utilaje speciale, recoltarea se poate realiza manual (cu motocoasa) sau mecanizat, masini simple care pot recolta pana la cca. 50 ha/sezon. Aceste zgomote pot atinge diferite niveluri de d (A). In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul utilajelor si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de masurare. In acesta situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de metri fata de sursa. Tip echipament la 30 m Tractor 9, 90,2 ombina Utilaje speciale plantat 93, Nivel zgomot d(a) La 250 La 500 La 000 La 2000 m 80, 8,2 82, 64, 63,2 66, 74, 75,2 76, 69, 69,2 70, Tab. 4 Nivel zgomot a o concluzie finala, zgomotul generat de utilaje se incadreaza in cerintele specificate de legislatia romana, fiind in parametrii normali efectuarii diferitelor lucrari agricole. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica Nu este cazul..5. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate, etc. Parcelele de teren pe care se executa lucrarea au destinatie agricola si nu se schimba destinatia zonei, conform P.U.G. comunei eatalchioi. 25

26 Accesul la cultura de salcie se face pe drumurile de exploatare existente fara a se interveni asupra acestora, modificari la structura solului sau peisajul, fiind necesara doar umplerea gropilor si nivelarea drumurlor de pamant. Aceste drumuri pot fi conexate atat cu drumul pietruit ( partial asfaltat) dintre eatalchioi si Tulcea ( ratul Tulcea al Dunarii)cat si cu drumul eatalchioi hilia sau cu ratul hilia al Dunarii ce delimiteza o buna parte a teritoriului administrativ al comunei eatalchioi. Drumurile existente sunt utilizate in prezent pentru intretinerea si transportul recoltelor obtinute in incinta agricola eatalchioi unde va fi amplasat proiectul de infiintare a culturii de salcie energetica si sunt de interes public. Zona este libera de constructii. onform coordonatelor Stereo 70, de delimitare a perimetrului obiectivului, amplasamentul se afla in perimetrul R..D.D. si in perimetrul retelei ecologice europene Natura 2000 care cuprinde aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA003 Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe si in situl de importanta comunitara ROSI0065 Delta Dunarii. Obiectivul analizat este amplasat in extravilanul comunei eatalchioi, jud.tulcea, pe un teren in suprafata totala de 46,49 ha. Acest perimetru se afla cca 99 % in Rezervatia iosferei Delta Dunarii, este inclus in aria naturale protejate de interes comunitar ROSI0065 Delta Dunarii si aria de importanta avifaunistica ROSPA003 Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe. Zona proiectului este situata pe teritoriul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii, sit UNESO de importanta internationala, sit RAMSAR si totodata parte integranta a Retelei Natura 2000 in Romania, reprezentata concret prin Situl de Importanta omunitara Delta Dunarii od:rosi0065 si Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Delta Dunarii si omplexul Razim Sinoie od:rospa003. Ambele situri de importanta comunitara se suprapun in teritoriu, diferind doar prin functionalitate. 26

27 Figura xxx harta Sitului de Importanta omunitara Delta Dunarii od:rosi0065 si Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica Delta Dunarii si omplexul Razim Sinoie od:rospa003 (Sursa: Situl de Importanta omunitara Delta Dunarii od:rosi0065 PREZENTARE GENERALA Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe au primit mai multe recunoasteri nationale si internationale din punct de vedere al protectiei naturii. In 938, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie Naturala. In 978, zona Roscauhaiova a fost declarata Rezervatie a iosferei. Din 990, Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe au fost declarate Rezervatie a iosferei in cadrul Programului UNESO Omul si iosfera. Delta Dunarii a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, in cadrul onventiei Ramsar, iar o suprafata de de hectare a fost recunoscuta ca parte a patrimoniului natural universal in cadrul onventiei UNESO de protejare a patrimoniului universal cultural si natural. Rezervatia iosferei Delta Dunarii a fost desemnata Sit de Importanta omunitara si Arie de Protectie Speciala Avifaunistica. Mozaicul de habitate dezvoltate in Delta Dunarii este extrem de variat si gazduieste o mare varietate de comunitati de plante si animale al caror numar a fost apreciat la 5429 de specii, incadrate in 30 de tipuri de ecosisteme. Delta Dunarii este o adevarata banca naturala de gene, cu o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural mondial. In cadrul sitului sunt cuprinse 30 de habitate 27

28 protejate la nivel european, dintre care opt sunt strict protejate, unele fiind intalnite doar in Romania. Flora din cadrul sitului este reprezentata de 839 de specii, dintre care 4 sunt periclitate, iar cinci specii sunt de importanta comunitara (doua specii de vinetele s.n. vinetica, otratel, capulsarpelui, trifoias de balta). irca 70% din vegetatia deltei este dominata de stuf si papura care formeaza o asociatie vegetala complexa si ocupa o suprafata de ha, constituind cea mai intinsa suprafata compacta de stufarisuri din lume. Vegetatia forestiera din Delta Dunarii este caracterizata in special de zavoaie de salcie si plop. In padurile Letea si araorman se intalnesc paduri formate din diferite specii de stejar si frasin, cu specii variate de arbusti si plante cataratoare, dintre care cea mai interesanta este o liana de origine mediteraneana cu lungimea de 25 m care atinge aici limita nordica din Europa. Padurea Letea este cea mai nordica padure subtropicala din lume. Pe malul lacului Erenciuc se dezvolta singura padure de anin negru din Delta Dunarii. In sit au fost descoperite doua specii de plante noi pentru stiinta, o specie de vinetica si Elymus pycnattum deltaicus. Alaturi de acestea mentionam specii de plante endemice precum entaurea pontica si entaurea jankae, precum si existenta a numeroase specii de orhidee. Stufarisul apare in ape putin adanci (sub m), ocupa suprafete intinse si joaca un important rol de filtru biologic precum si de protectie a malurilor. In asociatie cu stuful gasim si papura, feriga de balta, pipirig, galbinele, rachitan, macrisdebalta, tataneasa, rogoz, busuioc de balta. Studiile pentru inventarierea diversitatii biologice au condus la identificarea unui numar mare de specii si subspecii noi atat pentru fauna Romaniei, cat si pentru stiinta (30 de specii sunt considerate endemice, 94 de specii noi pentru Romania, dintre care 38 sunt viespi si albine, 9 specii de gandaci, 9 specii de pureci de plante). Dintre nevertebrate, in sit sunt prezente specii de interes comunitar. Lacusta endemica Isophya dobrogensis nu mai exista decat pe insula Popina. Dintre fluturi mentionam prezenta fluturelui diurn iris, iar dintre gandaci putem mentiona populatii reprezentative de nasicorn si gandacdebalta. Dintre amfibieni si reptile, in sit sunt prezente 24 de specii, dintre care sase sunt specii de interes conservativ. Alaturi de acestea putem intalni si alte specii importante de reptile precum soparla cenusie (soparla de nisip) sau sarpele de alun. Grupul liliecilor este reprezentat prin circa 20 de specii. Acest grup nu este suficient cercetat. Dintre cele 33 de specii de pesti semnalate in apele sitului, 5 specii sunt considerate de importanta comunitara. Alte specii prezente sunt considerate importante, rare sau periclitate (morunas, caracuda, lin, cega, morun, pastruga, oblet mare, tipar, vaduvita etc.). Dintre mamifere, la desemnarea ca sit de importanta comunitara au contribuit speciile de popandau, vidra (lutra), nurca europeana, dihor patat, dihor de stepa. Dintre micromamifere mentionam prezenta unor populatii semnificative de soarece pitic, chitcan mic de apa, chitcan de apa, chitcan pitic. Grindurile Letea si araorman, constituite in cea mai mare parte din depozite nisipoase, sunt cele mai reprezentative forme de relief prin inaltimea lor (2,4 m Letea si 7,5 m araorman) si prin relieful eolian deosebit, rezultat din nisipul nefixat. ele mai mari grinduri maritime alcatuiesc asa numitul cordon initial (Letea, araorman si rasnicol) care sa format cu circa de ani in urma, barand golful deltaic si formand delta fluviala de astazi, constituind in acelasi timp limita dintre delta fluviala si delta fluviomaritima. IOTOP GEOLOGIE/GEOMORFOLOGIE Teritoriul Deltei Dunarii si omplexului lagunar RazimSinoe face parte, din punct de vedere geostructural, din Depresiunea Marii Negre, fiind situat in Depresiunea Predobrogeana, la contactul dintre Platforma NordDobrogeana si Platforma Scitica. Delta Dunarii este cea mai tanara formatiune a reliefului din Romania, fiind formata in perioada cuaternara intrun golf al Marii Negre. Nivelul marii a oscilat pe verticala, 28

29 inundand uscatul prin transgresiuni marine sau retraganduse in faze intermediare de regresiune, formand depozitele deltaice. Faza de golf a evoluat intro faza ulterioara de liman, care in timp sa colmatat formand delta. Depozitele deltaice au grosimi cuprinse intre 30 si 00 m si sunt constituite dintro succesiune de complexe litologice care trec treptat de la nisipuri grosiere la prafuri nisipoase. Depozitele deltaice reprezinta o asociatie intre depozitele marine lagunare si continentale, reflectand alternarea mediilor de sedimentare (ape dulci, salmastre si marine). Golful marin Halmyris, pe care se gaseste astazi omplexul lacustru RazimSinoe, a evoluat mai incet decat golful din zona deltei propriuzise. Delta a depasit faza de liman, pe cand omplexul RazimSinoe se gaseste in faza de laguna. In prezent, se constata o inecare continua a reliefului deltaic din delta fluviomaritima si o inaltare prin colmatare a reliefului jos din delta fluviala. De asemenea, se constata procese de acumulare fluviomarina in fata bratelor Dunarii (delta hilia, bara Sulina, Sfantu Gheorgheinsula Sacalin) si de eroziune intensa in sectoarele Sulina, grindul Saraturile, Sfantu Gheorghezona Zatoanelor, zona litorala a omplexului lacustru RazimSinoe. Depozitele deltaice au in componenta aluviuni ce alcatuiesc grindurile fluviale, aluviuni de natura organica in zonele depresionare si nisipuri marine pe litoral (nisipuri, prafuri, argile, maluri si turbe care variaza atat pe orizontala cat si pe verticala, avand o stratificatie incrucisata de tip deltaic). In delta fluviala predomina prafurile, argilele si turbele, iar nisipurile mai putin extinse se gasesc in constitutia grindurilor fluviale si lacustre. In zonele de divagare fluviala se depun depozite cu caracter prafos, iar in zonele depresionare depozite argiloaseprafoase cu un bogat continut organic. Datorita reliefului si prezentei celor trei brate ale Dunarii, unitatile morfohidrografice din zona continentala a Deltei Dunarii sunt grupate in trei mari unitati deltaice (Letea, araorman si Dranov). Unitatea Letea (55000 ha) se desfasoara intre bratele hilia, Tulcea si Sulina si tarmul marin, incluzand resturi ale uscatului predeltaic hilia si Stipoc, grinduri marine si fluviatile, arii depresionare (Sireasa), o vasta depresiune lacustra (MatitaTrei IezereMerhei). 42,8 % din suprafata este scoasa din regimul natural prin amenajari agricole (Sireasa, Pardina, abina, ernovca), silvice (Papadia) si piscicole (hilia Veche, Maliuc, Stipoc, Obretin, Popina). Reteaua hidrografica dintre bratele Dunarii si spatiile interioare se realizeaza prin intermediul retelei de garle si canale, care alimenteaza peste 200 de lacuri de interes piscicol. Unitatea araorman (0300 ha) include grinduri marine (araorman, Sasaturile), grinduri fluviatile (Rusca, alteni), arii depresionare lacustre (GorgovaIsacUzlina, RosuPuiu). Suprafetele amenajate prin indiguire sunt mai putin extinse si cuprind amenajari piscicole (Tusca, Litcov si Murighiol), amenajari agricole (arasuhat) si silvice (Rusca, Murighiol). Unitatea Dranov (85000 ha) este cuprinsa intre bratul Sf. Gheorghe si Lacul Razim si se caracterizeaza prin prezenta unei arii depresionare in partea de vest avand cote sub nivelul marii si al unui complex de grinduri (rasnicperisor) in partea de est. Sunt prezente lacuri nesemnificative ca suprafata, exceptie facand lacul Dranov (270 ha). Unitatea cuprinde amenajarea agricola MurighiolDunavat si amenajarile piscicole Dranov, Dunavat, Holbina, Perisor, Periteasca, Iazurilealica, Sarinasuf. Teritoriile predeltaice au apartinut ampiei ugeacului, din care au fost decupate prin eroziune fluviala, formand ampul hiliei si partea centrala a grindului Stipoc, constituite din depozite loessoide si diferentiinduse de subunitatile limitrofe. Grindurile fluviale se individualizeaza in lungul bratelor principale (hilia, Tulcea, Sfantu Gheorghe si Sulina) si au inaltimi variabile, scazand din amonte spre aval. La bifurcatii se realizeaza adevarate campuri aluviale cu inaltimi de peste 3 m (Patlageancaeatalchioi), ajungand la 0,5 m in apropiere de tarmul marii. Suprafata grindurilor fluviale este apreciata la circa ha (5% din suprafata). Grindurile maritime sunt dispuse perpendicualar pe directia bratelor principale ale Dunarii, constituindu se in baraje morfologice. 29

30 Factorii principali ce contribuie la formarea grindurilor marine sunt curentii marini circulari (specifici bazinului Marii Negre) si valurile. ontributia Dunarii se rezuma la transportul de material aluvionar, deversat in zona litorala si preluat apoi de valuri si curenti marini. Pe langa materialul fluvial, un rol important in furnizarea depozitelor grindurilor maritime il au falezele din nordvestul Marii Negre si materialul organic (cochilifer). Din familia grindurilor maritime fac parte si cordoanele litorale, destul de fragile, supuse unei presiuni puternice a valurilor (configuratia si pozitia lor fiind in continua schimbare). Grindurile maritime Letea si araorman reprezinta limita dintre delta fluviala si cea fluviomaritima, fiind cele mai inalte subunitati geografice. Suprafata grindurilor maritime este de circa ha (0,5% din suprafata). Terenurile mlastinoase ocupa zonele din jurul lacurilor si complexelor lagunare. Reteaua hidrografica joaca un rol determinant in aparitia, evolutia si functionarea sistemului deltaic. ratele principale si garlele au evoluat in decursul timpului in functie de factorii neotectonici si de intensitatea procesului de colmatare. Procesul de autoreglare al subsistemului hidrografic in conditii naturale a fost dirijat in scopuri economice incepand cu primele lucrari de corectare a bratului Sulina. Pe langa garlele naturale au aparut numeroase canale, care asigura circulatia apei pentru imbunatatirea productiei piscicole in regim natural. Ulterior au fost construite numeroase incinte pentru stuficultura, piscicultura, agricultura si silvicultura, impunanduse realizarea unor cai de legatura pe ape si de drenaj in interiorul acestora. Reteaua de canale a devenit astfel mult mai complexa, iar multe garle care aveau un anumit rol in functionarea sistemului deltaic au disparut. Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. ratul Sulina, ca urmare a actiunii de realizare a caii navigabile maritime, a fost scurtat de la 9,9 km la 63,75 km si adancit corespunzator. ratul Sfantu Gheorghe a fost supus corectiei meandrelor principale intre Km 785, scurtanduse de la 08 km la 70 km. ratul hilia, prin avansarea deltei secundare, a crescut in lungime. Lacurile constituie o categorie morfohidrografica importanta. Multe lacuri si complexe lacustre au fost desecate, spre exemplu Pardina si Sireasa. Inainte de 980, existau 668 de lacuri insumand 3262 ha (9,28% din suprafata deltei). In urma actiunii de desecare, numarul acestora sa redus la 479, iar suprafata la ha (7,82% din suprafata). Sub aspectul numarului si marimii lacurilor se constata o diferentiere intre cele din vest si din est datorita proceselor de aluvionare mai intense in vest, precum si a gradului mai mare de interventie a omului. In Sireasa si Rusca, lacurile au suprafete mici (540 ha) in timp ce in ariile depresionare din est numarul lacurilor este mai mic, dar cu suprafete mai mari (Furtuna 977 ha, Gorgova 377 ha, Isac 0 ha, Matita 652 ha, Merhei 057 ha, Rosu 445 ha, Lumina 367 ha, Dranov 270 ha). PEDOLOGIE Delta Dunarii se caracterizeaza printro structura specifica zonelor aluvionare si zonelor umede, cu soluri tinere in formare, cu fertilitate redusa si vulnerabilitate ridicata. In sit sunt prezente soluri aluviale, limnosoluri, gleisoluri, psamosoluri, solonceacuri, cernisoluri, histosoluri, antrosoluri. Solurile aluviale sunt raspandite predominant pe grindurile fluviale si au o textura nisipolutoargiloasa, fiind sarace in materie organica (in sectorul marin sunt frecvent salinizate). Psamosolurile sunt legate de prezenta grindurilor marine. ele din zonele vestice si centrale ale grindurilor Letea si araorman prezinta un continut ridicat de calcar (macinis de cochilii), iar pe cordonul litoral sunt frecvent asociate cu nisipuri mobile. Gleisolurile sunt caracteristice sesului deltaic mlastinossubmers si prezinta o textura predominant lutoargiloasa, cu un continut ridicat de materie organica. Limnisolurile reprezinta sedimente de pe fundul lacurilor, din laguna Sacalin si golful Musura (namoluri cu textura lutoasa, marnoase, sapropelice, organice, salinizate etc.). Solurile balane sunt localizate in campul hiliei si grindurile Razboinita, Stipoc si 30

31 Fantana Dulce. Unele sunt afectate de saraturare, iar la Stipoc sunt modificate puternic ca urmare a includerii lor in amenajarea piscicola. Solonceacurile apar atat pe loess (in estul campului hilia) cat si pe nisipuri (in cadrul grindurilor marine Letea, araorman si Saraturile). O particularitate o constituie solonceacurile organice din zona gurii bratului Sfantu Gheorghe. Histosolurile sunt prezente in zona complexelor lacustre GorgovaUzlina, RosuPuiu si MatitaMerhei (50% fiind reprezentate de plaur si continand sulfuri). Grosimea materialelor organice variaza intre,2 si 5 m. Fragilitatea solurilor deltei la utilizare agricola, silvica si piscicola rezulta din formarea lor intrun mediu excesiv umed, maturarea fizica redusa, materia organica usor mineralizabila, climatul de ariditate accentuata si apele freatice cu mineralizare ridicata. Pe grindurile marine Letea, araorman si Saraturile, substratul nisipos, climatul si mineralizarea apei freatice constituie factorii de baza ai acestei fragilitati. HIDROLOGIE Hidrografia include fluviul Dunarea (de la otul Pisicii pana la eatalul hilia), cele trei brate principale (hilia, Sulina si Sfantu Gheorghe) la care se adauga bratele secundare (Tataru, ernovca, abina si Musura, Garla de Mijloc, Garla Turceasca). ratul hilia (20 km) este cel mai important brat al Dunarii sub aspectul scurgerii. Acviferele de adancime prezinta cea mai mare extindere in depozitele deltaice, fiind cantonate in pietrisuri si nisipuri cu o buna permeabilitate. Grosimea acestor acvifere este de 520 m in partea centrala a deltei (fiind sub presiune), intre 0,55 m in vest si intre 2040 m in est. Acviferele freatice sunt in stransa legatura cu morfologia deltei in ceea ce priveste adancimea si cu regimul hidrologic al Dunarii sub aspectul variatiei nivelului. Pe masura distantarii de bratele principale, acviferele au o mai mare independenta, reducanduse insa gradul de potabilitate. Avand in vedere configuratia morfohidrografica, asociatiile vegetale si impactul activitatilor antropice, in sit au fost identificate opt tipuri de corpuri de apa (ecosisteme naturale, partial modificate de om). Garlele si canalele cu circulatie activa a apei () sunt reprezentate prin brate abandonate ale Dunarii (Dunarea Veche) sau canale importante (Mila 35, SireasaSontea, Eracle, azanel, ogdaproste, Litcov, risanaraorman, Dunavat, Dranov). Artere de legatura intre bratele principale si complexele lacustre, canalele se caracterizeaza prin curgerea apei cu viteze variabile, cu sensuri reversibile de curgere in functie de sezon (ape mari de primavara, ape mici de varatoamna), turbiditate descrescatoare dinspre brate spre interior. Mineralizarea se modifica treptat, printro imbogatire in saruri ca urmare a intensificarii procesului de evaporatie, pe masura ce se reduce viteza si creste temperatura apei. Garlele si canalele cu regim liber dar cu circulatie redusa a apei (2) se caracterizeaza prin lungimea lor (StipocOcolitor, Dovnica, Madgearu, Perivolovca, LitcovImputita, PuiuEremciuc, Palade, uhazzatoane) si prin viteza mica de curgere a apei. Garlele si canalele din interiorul amenajarilor (3) se caracterizeaza prin lipsa unei legaturi directe cu reteaua hidrografica activa. Au un rol de drenaj sau de alimentare, in functie de regimul statiilor de pompare si de tipul amenajarii (piscicol, agricol sau silvic). De regula, aceste canale nu au o circulatie a apei, comportanduse ca ape stagnante cu un grad de imbatranire accentuat, invadate de vegetatie, atat submersa cat si emersa. Lacurile mari, cu schimb de ape cu reteaua hidrografica secundara (4) sunt reprezentate prin Furtuna, Matita, abina, Trei Iezere, azanel, ogdaproste, Gorgova, Isac, Uzlina, Puiu, Lumina, RosuRosulet, RazimGolovitaZmeica. Limita lor nu este una morfologica, ci este data de vegetatia de stuf si papura sau de plaur. In afara de legatura directa prin garle si canale, lacurile din depresiuni comunica 3

32 prin masa de vegetatie si pe sub plaur, chiar si in faza apelor mici de varatoamna. Prin aportul crescut de apa dulce din Dunare si inchiderea legaturii cu Marea Neagra (Gura Portitei), lacurile Razim si Golovita siau schimbat semnificativ nivelul de salinitate. Lacul Sinoe a suferit si el modificari catre mediul usor dulcicol. Lacurile cu schimb redus de ape cu reteaua hidrografica secundara (5) includ Merheiul Mare si Mic, Rosca, Poleacova, Nebunu, Ledeanca, Dovnica, Raducu, Porcu, Tataru, Murighiol. Se caracterizeaza printrun grad avansat de impotmolire, nu atat prin procedee aluvionare, cat prin cantitatea de material organic depusa pe fund. Lacurile din interiorul amenajarilor piscicole (6) includ Obretinul Mare, Dranov, abadag, osna, Leahova Mare si Mica. Prin intreruperea schimbului natural de ape cu reteaua hidrografica activa si intrarea in regimul amenajarii piscicole, aceste lacuri au suferit modificari structurale importante. Lacurile salmastre si sarate (7) sunt Istria si Nuntasi (Tuzla), situate in sudul omplexului lacustru RazimSinoe. Legatura restransa, printro garla, a lacului Istria cu Sinoe, precum si a Lacului Nuntasi cu Istria, conditiile climatice semiaride, evaporatia ridicata, lipsa unui aport subteran si superficial de apa dulce au condus la acumularea de saruri si la formarea namolului cu calitati balneoterapeutice. Lagunele conectate la mare (8) sunt reprezentate prin lacurile Sinoe si Zatonul Mare. Lacurile RazimGolovitaZmeica reprezinta astazi un bazin cu apa dulce pentru irigatii, asigurand tranzitarea unui important volum de apa dulce spre mare prin Periboina. ASPETE LIMATOLOGIE lima se incadreaza in tipul temperatcontinental, cu influente pontice, fiind extrem de complexa. Durata medie anuala de stralucire a soarelui este de circa de ore, iar radiatia solara este insemnata. Temperatura medie anuala este de,0 la Tulcea,,2 la Gorgova si,6 la Sulina. In cazul valorilor extreme, ca si in cel al valorilor medii, se remarca rolul Marii Negre in modelarea regimului termic. Precipitatiile atmosferice inregistreaza o scadere de la vest spre est. In timp ce pe suprafata uscatului limitrof deltei, sub influenta curentilor de aer ascendenti din timpul zilei se formeaza nori cu producerea precipitatiilor, in interiorul deltei si in special catre tarmul marii, datorita proceselor de evaporatie si evapotranspiratie, se formeaza ziua curenti descendenti ce determina destramarea norilor si lipsa precipitatiilor. Pe suprafata grindurilor Letea, araorman si Saraturile, cu nisipuri fara vegetatie, procesele de convectie pot duce la producerea precipitatiilor. Precipitatiile medii multianuale sunt de 455 mm la Tulcea, 400 mm pe grindurile Letea si araorman si de 343 mm la Sulina. Precipitatiile sub forma de zapada se produc izolat si rar. Numarul zilelor cu caderi de zapada scade de la 5 in vest, la in est. Umezeala aerului este ridicata (circa 84%), Delta Dunarii si litoralul marin prezentand valorile cele mai ridicate din Romania. In anotimpul rece, umezeala ajunge la 90% la Sulina. Numarul de zile senine si cu cer acoperit inregistreaza cele mai mari si respectiv cele mai mici valori din tara. Vantul are o frecventa mare (calmul reprezentand sub 20%) si bate din toate directiile, dominant fiind cel din NV, urmat de cel din nord. Viteza medie este mai mare in apropiere de mare (Sulina 8,4 m/s pe directia nord, Sfantu Gheorghe 5,5 m/s pe NV si Gorgova 3,6 m/s pe NE). rizele reprezinta o caracteristica a zonei litorale limitofe deltei si omplexului lacustru RazimSinoe ca urmare a contrastului termic dintre uscat si apa. riza dinspre mare se resimte intre orele 0 si 20 (briza de zi), iar spre mare intre orele 23 si 7 (briza de noapte). IOENOZA 32

33 VEGETATIE In cadrul sitului au fost identificate 30 de tipuri de ecosisteme si inventariate 835 de specii de plante, dintre care 828 de specii de plante inferioare si 007 specii de plante superioare. Dintre acestea, 37 de specii sunt noi pentru Romania si doua specii sunt noi pentru stiinta. el mai mare numar de specii de alge, cu predominanta alge verzi, se inregistreaza in apele cu circulatie activa. In Delta Dunarii predomina elementele floristice eurasiatice si circumpolare, in compozitia asociatiilor acvatice si iubitoare de apa fiind cuprinse peste 20 de specii de plante. Grupa plantelor acvatice include specii submerse (cu radacinile fixate in substrat, tulpina si frunzele subacvatice, numai floarea ridicanduse deasupra apei pentru polenizare), specii cu frunze natante si specii cu frunze emerse. Speciile submerse se intalnesc in ecosistemele acvatice cu adancime medie a apei (penita apei, bradis, cosor, sarmulita, pasa, broscarita, mot). Unele plante plutesc in masa apei, neavand contact cu substratul, floarea fiind singura care se ridica deasupra apei (otratel de balta, aldrovanda). Speciile cu frunze plutitoare se dezvolta aproape de maluri, avand radacinile fixate in mal (nufar alb, nufar galben, plutnita, iarba broastelor, cornaci, troscot de apa). Speciile cu frunze emerse au varfurile frunzelor deasupra nivelului apei, baza acestora si tulpina fiind scufundata in apa (rizeac, limbarita, sageata apei, crin de balta etc.). Plantele superioare formeaza asociatii vegetale ce se dezvolta pe zonele mai inalte, neinundabile. In functie de conditiile pedoclimatice se deosebesc specii adaptate sa reziste la continutul ridicat in saruri al grindurilor (branca, patlagina, albastrica, saricica), precum si specii adaptate la viata de nisip caracteristica grindurilor fluviomaritime si cordoanelor nisipoase litorale. Principalul rol de fixare al nisipului il joaca perisorul, iar pe solurile mai bogate in humus traieste carcelul. In zone cu umiditate mai redusa traiesc volbura de nisip, vinetel de nisip, siminoc, iarbademare. Pe nisipurile cordoanelor litorale se intalnesc tufarisuri de catina alba, salcie taratoare, salcioara. Grindurile Letea si araorman ofera conditii pedoclimatice ce au favorizat aparitia stepelor danubiandeltaice, caracterizate prin unele specii submediteraneene (colilie, sadina). Pe dunele inalte, cu nisip nefixat, traiesc specii de perisor, vinetelul de nisip, troscot de nisip, pelin de nisip etc. Pe solul stancos din omplexul lagunar RazimSinoe sa instalat un tip special de asociatie stepica, caracterizat prin specii caucaziene si balcanice (cimbrisor dobrogean, pir crestat, paius dobrogean, ceapa ciorii, armirai salbatic). Dintre habitatele acvatice prezente mentionam formatiunile de plaur. Acestea sunt constituite din rizomi de stuf, intretesuti cu rizomii altor plante, cu grosimi de 0,5,5 m, incarcate cu humus si materii organice netransformate. Alaturi de stuf cresc si papura, pipirigul, sageata apei, rogozul, busuiocul de balta etc. In solul plaurului, care rezulta din transformarea resturilor organice traiesc foarte multe animale mici si microscopice. Pe masura ce se incarca cu un strat de sol si resturi organice, plaurul se fixeaza pe substrat, fiind ridicat doar la ape foarte mari. Din suprafetele insulelor de plaur se rup bucati mai mici care sunt purtate de vant si de curentul de apa in gura garlelor si canalelor, blocand circulatia barcilor si a salupelor. Aceste situatii se intalnesc frecvent in complexele lacustre MatitaMerheiTrei Iezereogdaproste si RosuPuiuLumina. In actiunea de amenajare a incintelor pentru agricultura si piscicultura, plaurul constituie un impediment si in acelasi timp o sursa nociva deoarece se intrerupe circulatia apei si indepartarea hidrogenului sulfurat. Apar si situatii critice cand apa de sub plaur nu este primenita suficient si deci oxigenata. antitatea mare de hidrogen sulfurat rezultat din procesul de descompunere a 33

34 substantelor organice produce asfixierea pestilor. Specifica pentru Delta Dunarii este lipsa aproape totala a padurilor de lunca formate din arbori cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand dominante zavoaiele de plop si salcie. Grindurile din delta, inguste, putin inalte si frecvent inundate, favorizeaza padurile de salcie instalate pe aluviuni putin solificate. Specia dominanta este salcia, la care se adauga rachita. Etajul de arbusti lipseste, iar cel ierbosarbustiv este relativ sarac (mur de miriste, piperul baltii, dentita, stanjenel galben, lasnicior). Pe grindurile Letea si araorman sunt prezente paduri compuse din stejar, frasin, ulm, mesteacan. Acestea sunt invadate de plante agatatoare (vita salbatica, iedera, hamei, curpen si Periploca graeca, o liana de origine mediteraneana). Toate aceste fitocenoze formeaza un hatis greu de patruns, indeosebi vara. In functie de nivelul de organizare, de intretinere si de amendare cu ingrasaminte si pesticide, amenajarile agricole (peste ha) pot fi considerate ca areale scoase de sub actiunea legitatilor de functionare a sistemului deltaic. Amenajarile silvice au fost realizate (dupa 960) prin indiguire, defrisarea vegetatiei forestiere spontane si plantarea unor specii de salcie si plop euroamerican (ce ocupa 97% din totalul speciilor, restul de 3% fiind frasin, plop alb, plop negru, plop cenusiu). Aceste amenajari silvice au fost facute in scopuri economice si nu sa avut in vedere rolul lor ecologic, in sensul realizarii unui spectru floristic diversificat care sa asigure biotopuri pentru fauna deltaica. Suprafata totala amenajata pentru silvicultura este de circa 6400 ha (Papadia 2000 ha, Rusca 200 ha, arasuhat 620 ha, Pardina 425 ha, Murighiol 400 ha). Intre bratele principale si digurile longitudinale ale amenajarilor agricole, piscicole sau silvice se planteaza plop euroamerican, atat cu scop de protectie, cat si pentru valorificare economica. Aceste fasii de plantatii sau facut prin defrisarea zavoaielor de salcii care protejau mult mai bine malurile bratelor prin sistemul lor radicular. Din pacate, plantatiile de plop euroamerican raspund numai cerintei economice, deoarece sub aspect ecologic sunt sarace in diversitate. Amenajarile piscicole formeaza un tip de ecosistem specific, bazat pe un regim hidrologic controlat, cu inundari si desecari succesive, cu bazine acvatice artificiale si cu durata limitata, sezoniera de inundare. Acestea ocupa terenuri dintre cele mai variate ca amplasament: terenuri inundabile situate la periferia marilor complexe lacustre si care constituiau, in regim natural, zone de pasunat dar si importante zone de reproducere naturala pentru peste (amenajarile piscicole Iazurile, Sarinasuf, Lunca, hilia), lacuri naturale care au fost indiguite si carora li sa modificat regimul hidrologic natural (Obretin, Dranov, abadag) sau terenuri mai inalte folosite anterior pentru agricultura sau pasunat (Popina, Stipoc, hilia, Rusca). Suprafata totala ocupata de amenajarile piscicole este de circa ha, dintre care doar circa 5000 ha sunt folosite pentru o piscicultura extensiva. Din restul amenajarilor piscicole, o parte nu au fost folosite vreodata (Holbina I, Gradina Olandezului, Popina), sau au fost abandonate ca urmare a cheltuielilor mari de exploatare (Obretin II, Stipoc, Litcov). In unele amenajari piscicole terenurile sunt folosite pentru agricultura, activitate prin care destinatia initiala a terenurilor a fost schimbata total sau partial (Rusca, Litcov, Popina). Amenajarile complexe se refera la cateva areale in care se practica piscicultura, agricultura si silvicultura. Este cazul amenajarii Maliuc, unde sunt construite atat helesteie pentru piscicultura, cat si parcele pentru agricultura si silvicultura. ea mai mare parte a amenajarilor agricole si piscicole din perimetrul Delta Dunarii au avut o perioada de functionare inainte de 990 conform tehnologiilor de exploatare proiectate. Dupa 990, din cauza lipsei de eficienta economica a activitatilor si a faptului ca unele nu au fost finalizate (amenajarile agricole abina, ernovca, amenajarea piscicola Gradina Olandezului etc.), multe dintre acestea au fost abandonate sau folosite in alte scopuri. a urmare a acestei situatii sa constatat o degradare a terenurilor prin aparitia 34

35 fenomenului de saraturare si de schimbare a regimului hidrologic. O parte dintre aceste amenajari sunt in prezent incluse in programul de reconstructie ecologica prin care vor fi reintegrate in regimul hidrologic natural. FAUNA Patrimoniul faunistic este reprezentat de 3503 specii, incluzand 3024 de specii de nevertebrate si 479 de specii de vertebrate. Dintre acestea au fost inventariate 097 de specii si subspecii noi, incluzand 260 de specii noi pentru Romania si 37 de specii noi pentru stiinta. Nevertebratele sunt raspandite pe teritoriul sitului in toate mediile de viata (terestru, subteran, acvatic) si sunt reprezentate prin moluste, viermi, insecte, crustacee, arahnide, miriapode. Insectele sunt prezente prin de 226 specii, dintre care 26 sunt endemice. lasa insectelor este reprezentata de un numar mare de albine si viespi, gandaci, plosnite, fluturi si mai ales de muste si tantari. 96 de specii de insecte sunt periclitate (rusalia nu a mai fost observata in delta in ultimii ani). Printre speciile protejate sunt prezente lacusta Saga pedo, fluturele de zi Apatura metis, fluturasul purpuriu, fluturele apollo mic si fluturele sfingid. rustaceele (raci, crabi etc.) sunt reprezentate de 4 specii, dintre care trei specii endemice. rustaceii formeaza o buna parte a zooplanctonului dulcicol, cuprinzand specii filtratoare precum si specii pradatoare. Paianjenii sunt reprezentati de 68 de specii (unele specii rare din familia paianjenilor cu cruce, vaduva neagra, paianjenul de apa). Dintre nevertebratele de interes conservativ mentionam specii precum fluturebuha, tarancuta, albilita portocalie, albilita mica, fluturasul purpuriu, libelula, carabusul, croitorul cenusiu, melcul cu carlig, gandacul de apa etc. Vertebratele sunt foarte bine reprezentate prin grupuri faunistice specifice conditiilor de viata din zona (pesti, pasari, reptile, amfibieni si mamifere). lasa pestilor este reprezentata atat de pesti cartilaginosiososi, cat si de cei cu scheletul complet osificat. Dintre cele peste 300 de specii din Europa si 85 din Romania, in sit au fost identificate 33 de specii, gazduite de o varietate mare de habitate acvatice, dulcicole, salmastre, marine. Au fost identificate 54 de specii exclusiv dulcicole (stiuca, lin, vaduvita etc), 66 de specii exclusiv marine (sprot, hamsie, bacaliar, stavrid, calcan), precum si 3 specii care traiesc atat in ape dulci cat si salmastre sau chiar in Marea Neagra (guvizi, morun, nisetru, pastruga, scrumbie de Dunare, somon de Marea Neagra, cambula). Sunt si specii care prezinta un usor grad de adaptare, putand fi intalnite in numar redus si in apele Marii Negre in fata gurilor Dunarii (crap, avat, biban, somn, salau etc). Dintre cele 33 de specii semnalate, sase provin de pe alte continente (caras argintiu, biban soare, sanger, cosas (s.n. cteno) si novac, precum si o specie adusa accidental din hina cu loturile de ciprinide). Incepand cu 994 a fost semnalata si o specie de talie mica din neamul bibanului care a patruns in special in omplexul lagunar RazimSinoe. In perimetrul sitului au fost identificate noua specii de amfibieni (broasca de lac, buhai de balta cu burta rosie, brotacel, broasca de pamant bruna, broasca de pamant siriaca, broasca raioasa bruna, broasca raioasa verde, triton cu creasta dobrogean, triton comun). Reptilele sunt reprezentate de 6 specii, dintre care noua sunt strict protejate (broasca testoasa de apa, testoasa dobrogeana, soparla de camp, soparla de nisip, gusterul vargat, soparla de iarba, vipera de stepa etc.). Mamiferele sunt reprezentate preponderent de rozatoare si insectivore. el mai numeros grup, atat ca numar de specii cat si ca marime a populatiilor, este cel al micromamiferelor, care constituie hrana preferata a multor specii de pasari rapitoare de zi sau de noapte, precum si a mamiferelor carnivore (nevastuica, hermelina, dihor). Nurca europeana si vidra sunt specii care se hranesc cu pesti si alte animale 35

36 acvatice, in timp ce bursucul este semnalat mai rar. Dintre rozatoare, cel mai adesea se intalneste bizamul, specie legata de mediul acvatic care isi construieste galerii in malul apelor, uneori musuroaie pe lacuri sau japse. Iepurele apare frecvent in padurile Letea si araorman, precum si in incintele agricole. Dintre carnivorele canide, cele mai intalnite sunt cainele enot (semnalat prima oara in Romania in 95, iar in Delta Dunarii in 953), vulpea, precum si sacalul (venit pe cale naturala, din Asia Mica, prin ulgaria). opitatele sunt reprezentate prin numarul mare de porci mistreti, care prefera arealele mlastinoase, precum si de caprior, cu efective in scadere. Pasarile se intalnesc intro varietate impresionanta in toate ecosistemele, acvatice sau terestre, naturale sau antropice. Dintre cele aproximativ 400 de specii de pasari care traiesc in Romania, 33 se intalnesc pe teritoriul sitului. Din acestea, 66 sunt specii cuibaritoare (pelican comun, pelican cret, barza alba, cormoranii, majoritatea starcilor, dumbraveanca, prigorie etc). elelalte specii sunt oaspeti de toamna, iarna si primavara, cuibarind in teritoriile nordice euroasiatice pe care le parasesc odata cu racirea vremii, poposind in sit pentru hranire si odihna (garlite, lebada de iarna, rata sulitar, rata lingurar, ferestrasi, erete vanat etc). Gasca cu gatul rosu este o specie periclitata la nivel international care gaseste importante zone de odihna pe teritoriul Deltei Dunarii. In Uniunea Europeana, Romania si ulgaria prezinta singurele zone de iernare ale acestei specii. In anul 20, in cadrul Deltei Dunarii au fost inventariate 68 de colonii de pasari, dintre acestea 34 fiind mixte si 38 monospecifice. ele mai multe colonii apartin cormoranului mare. Zonele cu valoare avifaunistica ridicata sunt repartizate uniform, atat in zone cu regim de protectie integrala (Roscauhaiova, SacalinZatoane, PeriteascaLeahova, Letea, SaraturiMurighiol, araorman, Nebunu, Insula Popina, apul Dolosman etc.), cat si in afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, lacul Dranov, zona localitatii Sfantu Gheorghe etc.) ASPETE SOIOEONOMIE SI ULTURALE Majoritatea localitatilor din zona sitului prezinta o economie de tip rural, axata pe agricultura, cresterea animalelor, viticultura, apicultura, piscicultura, exploatarea si prelucrarea lemnului. Orasele abadag si Tulcea, precum si comuna Niculitel au o traditie in viticultura si vinificatie. abadag si Issacea au cateva unitati industriale bazate pe silvicultura si exploatarea lemnului. Satele si comunele din Delta Dunarii sunt inca tributare pescuitului industrial (comercial) si exploatarii resurselor naturale (extensiv sau intensiv). In eamurlia de Jos exista si activitati de tip panificatie si fabricarea bauturilor. In ultimii ani sa dezvoltat sectorul turismului (in general turism sezonier) precum si agroturismul (Murighiol, risan, Mila 23, Sulina, estepe, hilia Veche). In unele localitati (Mahmudia, Issacea s.a) sa dezvoltat industria extractiva (minereu de calcar siderurgic, cariere de piatra), precum si comertul cu marfuri alimentare si nealimentare. Sfantu Gheorghe si Sulina se axeaza pe turism, navigatie si transport de marfuri pe apa, pescuit si agricultura. omuna orbu a intrat pe harta industriei materialelor de constructii cu cea mai moderna fabrica de var din Romania. Municipiile Galati ( de locuitori) si Tulcea (95000 de locuitori) au traditie in industria navala si cea metalurgica, fiind prezente activitati de constructii nave, prelucrarea materialelor de constructii, prelucrarea lemnului, industrie textila (confectii si pielarie), industrie alimentara (peste, carne, lactate, vin, legume, fructe). Pescuitul si industria prelucrarii pestelui au suferit un declin dupa 990, in zona sitului aparand noi directii de dezvoltare (turism, activitati financiare, bancare si de asigurari, constructii, comunicatii, depozitare, procesare industriala a produselor agricole, 36

37 silvice, piscicole si de acvacultura, activitati mestesugaresti, artizanale si de mica industrie). Aceasta regiune a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite multe asezari neolitice, tumuli si telluri (sat Lunca, Dealul araiuc ), precum si fortificatii din perioada Hallstatt (sat estepe). De mentionat este si necropola tumulara din epoca grecogetica, descoperita pe Grindul Ivancea (sat araorman). etatea Halmyris dateaza din sec. IV i.e.n. VII d.e.n., Epoca grecoromana (sat Murighiol). Epoca romana este deosebit de bine reprezentata prin asezari, ziduri de aparare, fortificatii (abadag, amena, altenii de Jos, Tulcea, Galati). etatea Noviodunum, cu sistemul sau defensiv, dateaza din sec. IVII epoca romana si romanobizantina. Legenda orasului abadag atribuie intemeierea asezarii conducatorului unui grup de de turci selgiucizi care au cerut imparatului bizantin Mihail al VIIIlea Paleologul dreptul de a se aseza in imperiu. Pentru a intari apararea granitelor de la gurile Dunarii, imparatul a aprobat stabilirea acestora pe malul lacului Razim, intre anii In ceea ce priveste denumirea comunei Sfantu Gheorghe, legenda spune ca in 82 a venit in sat o corabie de razboi turceasca in care era si un pasa. In ziua aceea, in sat rasuna cavalul ciobanilor si cantecul pescarilor. Era tocmai ziua de Sfantu Gheorghe si, in cinstea acestei zile, pasa a botezat satul Katarlez, adica Sfantu Gheorghe. Denumirea localitatii Periprava este data de catre pescarii rusi lipoveni (denumirea inseamna in ruseste vad sau loc de trecere peste o apa), iar denumirea de Murighiol este de origine turca si inseamna lacul vanat, probabil datorita culorii albastrecenusii pe care o capata uneori apele lacului din apropierea satului. Numele localitatii Patlageanca are legatura cu legumicultura, o activitate traditionala in zona respectiva. In turceste, cuvantul patligan, de la care a derivat forma romanizata Patlageanca, semnifica patlagea vanata, prin extensiune locul unde se cultiva vinetele. Dintre mestesugurile traditionale ale zonei le mentionam pe cele practicate pana in timpurile moderne: dogarie, rotarie, fierarie, impletit de stuf si papura, sculptura in lemn si os. In regiunea TulceaNiculitel se pastreaza si astazi unele traditii populare multiseculare (Paparuda, aloianul, Dragaica, Dragobetele si Olaria aprinderea focurilor pe dealuri). In zona abadag se pastreaza prelucrarea manuala a covoarelor orientale, prelucrarea rachitei. Expozitia de arta orientala organizata in asa Panaghia prezinta piese ce apartin artei populare traditionale a turcilor si tatarilor din Dobrogea, precum si piese ce apartin artei orientale traditionale si moderne. In localitatile locuite de rusi lipoveni (Letea, Mila 23,.A. Rosetti, Periprava, Sfistofca, ardon, Jurilovca etc.) se pastreaza case traditionale lipovenesti acoperite cu stuf, tesaturi si haine traditionale lipovenesti (poisul, chicica etc.). Impletiturile din rachita si papura, prelucrarea lemnului precum si pictura de icoane pe lemn/sticla (icoane lipovenesti) reprezinta traditii si mestesuguri locale care au supravietuit pana in zilele noastre. Dintre evenimentele culturale mentionam Festivalul solzilor de peste (Sarichioi), Festivalul Vinului Pelin (Zebil), Festivalul Sfintei Treimi (Enisala), Festivalul International de Film Independent Anonimul (Sf. Gheorghe, 95 august), Sarbatoarea Teilor (23 iunie, Luncavita), Festivalul Ziua Pescarului (luna august, Mahmudia), Festivalul de reatie si Interpretare Sulina si Festivalul Minoritatilor (iulieaugust, Sulina). ATIVITATI ARE SE DESFASOARA IN SIT SI IN AFARA PERIMETRULUI AESTUIA Accelerarea procesului de eutrofizare este cauzat de aportul ridicat de nutrienti (azot si fosfor) din apele Dunarii, rezultat al chimizarii agriculturii. Pentru refacerea starii acestor ecosisteme se impune reducerea cantitatii de nutrienti si realizarea unui regim hidrologic eficient. 37

38 Poluarea apei produce schimbari majore la nivelul structurii ecosistemelor din delta, afectand ireversibil unele specii de plante sa habitate. In Dunare se gasesc reziduuri de pesticide (HH si DDT) in concentratii medii anuale care depasesc maximele admise. auzele acestor depasiri sunt deversarea apelor industriale uzate in Dunare, precum si antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole, prin irigatii sau de catre apa de ploaie. Alte substante poluante, cu impact toxicologic sunt metalele, in special fier, cadmiu si plumb. Acestea provin din deversarea in Dunare a apelor uzate orasenesti si industriale. Depozitarea gunoiului menajer creaza probleme serioase de mediu. Localnicii arunca de multe ori gunoiul la marginea satelor, pe diguri, terenuri necultivate sau chiar in apa. Turistii care strabat Delta si pensiunile turistice pot reprezenta de asemenea surse de deseuri. raconajul piscicol reprezinta o serioasa amenintare la adresa tuturor speciilor de pesti. Institutul National de ercetare Dezvoltare Delta Dunarii a estimat ca piata neagra absoarbe circa 75% din captura de peste. Vanatoarea si braconajul cinegetic afecteaza grav echilibrul ecosistemelor si ameninta populatiile speciilor vizate. Parcurile eoliene (aia, Murighiol, Istria etc) pot afecta habitatele si valoarea peisagistica a Deltei Dunarii. Amenajarile si constructiile turistice pe plaja (Sulina, hituc, orbu) afecteaza in mod ireversibil vegetatia specifica acestora, unele fiind habitate strict protejate la nivel european. Prezenta pasunatului intensiv in unele zone afecteaza grav habitate si specii de plante protejate. In acelasi timp, lipsa pasunatului in unele zone in ultimii ani (ex. Grindul Lupilor) a dus la disparitia unor habitate precum saraturile. Se recomanda un management adecvat al activitatilor de pasunat. Sustragerea de masa lemnoasa afecteaza grav unele paduri strict protejate (Letea, araorman). Prin arderea vegetatiei (practica arderii miristilor sau a deseurilor) se produce distrugerea unor habitate protejate la nivel european. Incendierea reprezinta un factor de amenintare a fondului forestier, a habitatelor si speciilor de interes conservativ. Poluarea bazinului Dunarii are un impact major si permanent. Poluarea Dunarii afecteaza atat habitatele cat si speciile, avand un caracter accidental sau periodic. Aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor) determina proliferarea algelor albastre si diminuarea pana la disparitie a speciilor de alge verzi. Reducerea speciilor din verigile consumatorilor determina deplasarea populatiilor, in sensul dezvoltarii unor pesti de talie mica si cu valoare economica redusa (babusca, biban, caras etc.), in detrimentul altor specii (stiuca, somn, crap). In prezent, unele specii de pesti sunt periclitate pe intreaga suprafata a Deltei (caracuda, linul, vaduvita). O alta sursa de poluare o prezinta parcurile reci (cimitirele de nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, in care sunt circa 20 de nave. irculatia ambarcatiunilor provoaca modificari semnificative asupra malurilor, prin fenomenele de suctiune si de val, precum si prin producerea de zgomote si vibratii care afecteaza fauna in special in perioada de cuibarire si de hranire. La limita sitului sunt planificate peste 500 de turbine eoliene, unele fiind deja construite. Aceste parcuri eoliene afecteaza habitatele limitrofe sitului si, in mod special, valoarea peisagistica a zonei. Actualele practici de gestionare a deseurilor solide sunt total necorespunzatoare, generand un impact negativ asupra ecosistemelor si sanatatii umane. Depozitate necontrolat, deseurile afecteaza solul si subsolul, resursele de apa, aerul, flora si fauna, la care se adauga aspectul dezolant, mirosurile neplacute si potentialele focare de infectie. Sursa( Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 964/2007: 38

39 360 Lacuri distrofice si iazuri 6260 * Pajisti panonice si vestpontice pe nisipuri 720 * Mlastini calcaroase cu ladium mariscus 9F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (NerioTamaricetea si Securinegion tinctoriae) 0 ancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 20 Vegetatie anuala dea lungul liniei tarmului 30 omunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 40 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice 20 Dune mobile embrionare (in formare) 230 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 260 Dune cu Hippophae rhamnoides 290 Depresiuni umede intradunale 330 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau IsoëtoNanojuncetea 350 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 ursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si allitrichoatrachion 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de henopodion rubri si idention 620 * Stepe pontosarmatice 640 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din MolinioHoloschoenion 6430 omunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin 6440 Pajisti aluviale din nidion dubii 650 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 340 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de hara 50 * Lagune costiere 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 400 * Tufarisuri de foioase pontosarmatice 9AA Vegetatie forestiera pontosarmatica cu stejar pufos Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 964/2007: 56 Aldrovanda vesiculosa (Otratel) 2253 entaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 2255 entaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 4067 Echium russicum (Trifoias de balta) 39

40 Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Delta Dunarii si omplexul Razim Sinoie od:rospa003 omplexul lacustru RazimSinoe este inglobat in unitatea geografica a Deltei Dunarii, fiind reprezentat pe teritoriul judetului onstanta prin lacurile Sinoe, Istria, NuntasiTuzla. omplexul lacustru este marginit de mai multe grinduri marine, Grindul Lupilor, Grindul hituc, Grindul Saele. In sit sunt incluse si ruinele celei mai vechi dintre cetatile de epoca greaca din Dobrogea, etatea Histria. Situl de protectie speciala ROSPA 003 Delta Dunarii si omplexul Razim Sionie se intinde pe o suprafata de ,6 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 37 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza: lasa de habitat od L Estuare, lagune N02 522, 52 3 Rauri, lacuri N06 5, 52 Mlastini, turbarii N07 4, Pajisti naturale, stepe N ulturi N2 2 (terenuri 40 Procent din suprafata sitului % 8

41 Paduri de foioase N6 3 5 alitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. onform fisei standard acestea sunt: Nr. crt./ odulnatura 2000/Specia A402 Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte) 2 A229 Alcedo atthis (Pescaras albastru) 3 A042 Anser erythropus (Garlita mica) 4 A090 Aquila clanga (Acvila tipatoare mare) 5 A404 Aquila heliaca (Acvila de camp) 6 A089 Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica) 7 A029 Ardea purpurea (Starc cenisiu) 8 A024 Ardeola ralloides (Starcul galben) 9 A060 Aythya nyroca (Rata rosie) 0 A02 otaurus stellaris (uhai de balta) A396 ranta ruficollis Gasca cu gat rosu (ranta ruficollis) 2 A33 urhinus oedicnemus (Pasarea ogorului) 3 A403 uteo rufinus (Sorecar mare) 4 A38 haradrius alexandrines (Prundaras de saratura) 5 A96 hlidonias hybridus (hirighita cu obraji albi) 6 A03 iconia ciconia (arza alba) 7 A030 iconia nigra (arza neagra) 8 A080 ircaetus gallicus (Serpar) 9 A08 ircus aeruginosus (Herete de stuf) 20 A082 ircus cyaneus (Erete vanat) 2 A083 ircus macrourus (Erete alb) 22 A084 ircus pygargus (Eretele sur) 23 A23 oracias garrulous (Dumbraveanca) 24 A037 ygnus columbianus bewickii (Lebada mica) 25 A038 ygnus cygnus (Lebada de iarna) 26 A238 Dendrocopos medius (iocanitoare de stejar) 27 A429 Dendrocopos syriacus (iocanitoare de gradina) 28 A236 Dryocopus martius (iocanitoare neagra) 29 A027 Egretta alba (Egreta mare) 30 A026 Egretta garzetta (Egreta mica) 3 A379 Emberiza hortulana (Presura de gradina) 32 A5 Falco cherrug (Soim dunarean) 33 A098 Falco columbarius (Soim de iarna) 34 A095 Falco naumanni (Vanturel mic) 35 A03 Falco peregrines (Soim calator) 36 A097 Falco vespertinus (Vanturel de seara) 37 A54 Gallinago media (ecatina mare) 38 A002 Gavia arctica (ufundar polar) 39 A00 Gavia stellata (ufundar mic) 40 A89 Gelochelidon nilotica (Pescarita razatoare) 4 A35 Glareola pratincola (iovlica ruginie) 42 A075 Haliaeetus albicilla (odalb) 43 A092 Hieraaetus pennatus (Acvila mica) 44 A3 Himantopus himantopus (Piciorong) 4

42 45 A022 Ixobrychus minutes (Starc pitic) 46 A338 Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) 47 A339 Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagra) 48 A80 Larus genei (Pescarus roz) 49 A76 Larus melanocephalus (Pescarus cu cap negru) 50 A77 Larus minutes (Pescarus mic) 5 A57 Limosa lapponica (Sitar de mal nordic) 52 A246 Lullula arborea (iocarlie de padure) 53 A242 Melanocorypha calandra (iocarlie de baragan) 54 A068 Mergus albellus (Ferastras mic) 55 A073 Milvus migrans (Gaie neagra) 56 A59 Numenius tenuirostris (ulic cu cioc subtire) 57 A023 Nycticorax nycticorax (Starc de noapte) 58 A533 Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) 59 A07 Oxyura leucocephala (Rata cu cap alb) 60 A094 Pandion haliaetus (Uligan pescar) 6 A020 Pelecanus crispus (Pelicanul cret) 62 A09 Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) 63 A393 Phalacrocorax pygmeus (ormoran mic) 64 A70 Phalaropus lobatus (Notatita) 65 A5 Philomachus pugnax (ataus) 66 A234 Picus canus (Ghionoaie sura) 67 A034 Platalea leucorodia (Lopatar) 68 A032 Plegadis falcinellus (Tiganus) 69 A40 Pluvialis apricaria (Ploier auriu) 70 A20 Porzana parva (restet cenusiu) 7 A9 Porzana porzana (restet pestrit) 72 A2 Porzana pusilla (restet mic) 73 A464 Puffinus yelkouan 74 A32 Recurvirostra avosetta (iocintors) 75 A95 Sterna albifrons (hira mica) 76 A90 Sterna caspia (Pescarita mare) 77 A93 Sterna hirundo (hira de balta) 78 A9 Sterna sandvicensis (hira de mare) 79 A307 Sylvia nisoria (Silvie porumbaca) 80 A67 Xenus cinereus (Fluierar sur) 8 A 27 Grus grus (cocor) 82 A 33 urhinus oedicnemus (pasarea ogorului) 83 A 39 haradrius morinellus (prundaras de munte) 84 A 32 Ficedula albicollis (muscar gulerat) 85 A 320 Ficedula parva (muscar mic) 86 A 293 Acrocephalus melanopognon (privighetoarea de balta) 87 A 97 hlidonias niger (chirighita neagra) 88 A 222 Asio flammeus (ciuf de camp) 89 A 272 Luscinia svecica (gusa vanata) Vulnerabilitate: Intensificarea agriculturii; schimbarea habitatului seminatural (fanete, pasuni) 42

43 datorita incetarii activitatilor agricole (cosit, pasunat), cositul in perioada de cuibarire ; braconaj; desecarea zonelor umede prin canalizare dea lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii ; industrializare si extinderea zonelor urbane; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii); arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor) si arderea stufului in perioada de cuibarire; reglarea cursurilor raurilor; electrocutare si coliziune in linii electrice ; turismul in masa ; amplasare de generatoare eoliene; inmultirea necontrolata a speciilor invasive; defrisarile, taierile ras si taierea arborilor pe suprafete mari, taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii; adunarea lemnului pentru foc ; impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.) ; navigatie. Management: Administrator/custode: Administratia Rezervatiei iosferei Delta Dunarii Web: ontact: Tulcea, Romania Str. PORTULUI 34A O.P.3.P. 32 Tel: Fax: arbdd@ddbra.ro Sursa( Descriere specifica Zona proiectului este situata in partea nord vestica a siturilor Natura 2000 descrise mai sus si totodata in vecinatatea omunei eatalchioi, ca si functionalitate fiind incadrata in categoria zonelor economice ale Rezervatiei iosferei Delta Dunarii, unde sunt permise si deja se practica agricultura, activitate care face obiectul proiectului de fata. Nu se afla nici in vecinatatea si nici nu influenteaza sub aspectul hidrografic sau geomorfologic zonele tampon sau cele strict protejate. 43

44 Figura xxx Perimetrul amplasamentului proiectului (sursa: Habitate, Flora, Vegetatia zonei de studiu Pentru a inventaria habitatele, principalele metode folosite au fost analizarea imaginilor satelitare si fotografiile aeriene. Zonele neidentificate in cadrul studiilor efectuate la birou, au fost cautate in teren pentru a determina si a realiza harta tipului de habitat. Patru tipuri principale de habitat au fost gasite in zona cercetata. Acestea sunt:. zone cu agricultura intensiva 2. comunitati de plante ruderate 3. petice cu vegetatie acvatica si palustra 4. arbusti si tufe izolate Nu sunt cunoscute pe amplasament monumente istorice si de arhitectura, zone cu regim de restrictie, zone de interes traditional..6. Informatii despre reglementarile existente in zona amplasamentului proiectului Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind planificarea/ amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului; Terenul pe care se dezvolta investitia este situat in extravilanul localitatii eatalchioi, judetul Tulcea, detinut de proprietar in baza contractelor de comodat nr. 249/ si 846/

45 Unul din terenurile ce fac obiectul proiectului se afla in directa vecinatate a intravilanului localitatii EATALHIOI. Alte suprafete de teren ce fac obiectul infiintarii culturii sunt amplasate in zona de extravilan la diverse distante de localitatea EATALHIOI si SALENI. ratul HILIA inconjoara amenajarea agricola din care fac parte si terenurile detinute pe laturile de nordvest si partial sud. Zona este indiguita dea lungul bratului HILIA. 2. Procese tehnologice 2.. Procese tehnologice de productie Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; Una dintre problemele importante ale erei noastre o reprezinta reducerea accentuata a resurselor de materii prime clasice folosite in producerea de energie, precum si poluarea extrem de ridicata a mediului determinata de utilizarea acestora. Sursele energetice regenerabile vor fi incurajate dupa cum prevede programul national pentru surse energetice regenerabile. Acestea reprezinta o sursa interna ce poate duce la reducerea importurilor si imbunatateste totodata siguranta alimentarii cu energie. Sursele de energie regenerabila (biomasa, microcentralele eoliene, energia geotermala,etc.) reprezinta o sursa importanta de energie. iomasa este considerata o sursa importanta de energie regenerabila, atat pentru producerea caldurii cat si a electricitatii. Gama utilizatorilor de biomasa este foarte larga si se extinde de la populatie (in special in mediul rural), care foloseste lemnul de foc pana la unitati industriale, cum ar fi: unitati de producere de biogaz, fabrici de brichete, fabrici de peleti, si mai nou centrale de cogenerare de diferite marimi (unele dintre acestea folosesc t de biomasa anual). Scopul utilizarii salciei energetice ca sursa de biomasa pentru producerea de energie este acela de a inlocui pe cat posibili combustibilii conventionali si de a reduce nivelul de poluare al atmosferei cu gaze cu efect de sera. Studiile privind cultura salciei energetice au inceput in anul 970, odata cu criza petrolului. Suedezii au fost primii care au manifestat interes cu privire la aceasta cultura. Studiile au inceput acum mai bine de 40 de ani la Institutul Lantmännen Agroenergi. Aici, utilizand surse de germoplasma provenite din colectii europene si din Rusia, sau efectuat hibridari cu scopul de a obtine soiuri productive, care sa aiba un ritm de crestere rapid si cu o putere calorica ridicata. Speciile utilizate pentru obtinerea hibrizilor sunt: Salix viminalis, Salix dasyclados, Salix schwerinii, Salix triandra, Salix pentandra. Soiurile obtinute din aceste specii au o putere calorica de pana la kcal/kg, inregistreaza o crestere zilnica, in perioada de vegetatie, de 33,5 cm si sunt rezistente la boli, daunatori si inghet. In prezent tari ca Suedia, S.U.A., Regatul Unit al Marii ritanii fac cercetari continue pentru a imbunatati caracteristicile soiurilor in ceea ce priveste productivitatea, puterea calorica, rezistenta la factori pedoclimatici si rezistenta la boli si daunatori. 45

46 Pe langa aceste scopuri plantatiile de salcie energetice sunt studiate din punct de vedere al impactului asupra mediului, asupra proprietatilor solului, aerului si efectul asupra biodiversitatii. a). Infiintarea culturii Alegerea solului Infiintarea unei plantatii de salcie energetica presupune parcurgerea unor pasi simpli dar esentiali. Infiintarea oricarei culturi incepe cu alegerea terenului potrivit. Pentru cultura de salcie se vor alege terenuri cu o umiditate ridicata, cu un Ph cuprins intre 5,57 si o panta de cel mult 0%, dar pot fi utilizate si pe soluri cu Ph 3,50. Salcia se dezvolta foarte bine pe aceste terenuri umede, reprezentand o solutie pentru folosirea terenurilor improprii altor culturi. Poate rezista si pe soluri cu umiditate mai scazuta, deoarece soiurile noi sunt mai rezistente la seceta, insa productia este mai redusa. Pregatirea solului Dupa alegerea terenului se continua cu pregatirea acestuia. Lucrarile de pregatire a terenului sunt identice cu cele ale culturilor agricole clasice ( scarificare, aratura, rotofrezare). Aceste lucrari se fac o singura data la infiintarea culturii. Pregatirea acestuia incepe cu un an inaintea plantarii, cu eliminarea buruienilor si distrugerea radacinii acestora. ea mai buna solutie este daca terenul se ara, se lasa necultivat. In cazul in care terenul nu a fost cultivat in ultimii ani, se efectueaza, in anul dinaintea plantarii, pana in luna august, tratrea cu produse fitosanitare. Dupa aceasta tratare, se efectueaza o scarificare la o adancime de 5560 cm in vederea afanarii solului. [ sursa foto KWG Salcie Energetica] Trararea cu produse fitosanitare Scarificare Dupa scarificare se efectueaza o aratura de toamna la adancimea de 3035 cm. Tratarea cu produse fitosanitare si operatiunea de scarificare este necesara doar in cazul terenurilor nelucrate in ultimii ani si se vor folosi doar produse fitosanitare acceptate in interiorul rezervatiei conform listei produselor de protectie a plantelor aprobata spre utilizare in perimetrul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii. In cazul in care este necesar, aceasta se face doar o singura data in aproximativ 20 de ani, in primul an dupa plantare. Pentru terenurile care au fost cultivate in anii precedenti este suficienta doar aratura de toamna. ultura salciei energetice nu necesita in mod normal utilizarea fungicidelor si a pesticidelor. Primavara, cand solul sa uscat si se poate intra pe aratura cu utilaje, se realizeaza o discuire sau o rotofrezare. 46

47 Foarte important in infiintarea culturii este desigur materialul saditor. Salcia energetica se inmulteste pe cale vegetativa. Materialul saditor este reprezentat de butasi dorminzi, neinradacinati, fie sub forma de lastari lungi (,5 2,5 m) care sunt taiati in bucati de 20 cm in timpul plantarii sau sub forma de butasi scurti ( 20 cm). utasii nu sunt tratati cu substante chimice. utasii trebuie sa provina din pepiniere autorizate ale firmelor care detin o licenta pentru producere si comercializare. Pentru un hectar sunt necesari de butasi. Inainte de plantare terenul trebuie nivelat. Un teren bine pregatit ajuta mult la plantare, iar solul acopera butasii dupa plantare si astfel pierderile de umiditate vor fi reduse. Plantarea Perioada de plantare pentru salcia energetica este cuprinsa in intervalul martiemai in functie de zona. ele plantate in lunile martieaprilie au o dezvoltare a radacinii mai buna ceea ce va duce la dezvoltare a plantei mai buna. Este recomandat ca plantarea sa se realizeze cat mai devreme posibil. Plantarea se poate efectua manual (pana la 50 ha) sau mecanic (cu utilaje speciale). Aceste utilaje speciale pentru suprafete mari pot planta un ha in cca 45 de minute, tehnologie ce va fi utilizata de investitor. Plantarea se face in cate doua randuri la distante de 75 cm intre ele, urmate de un spatiu liber de 50 cm, dupa care iar doua randuri cu distante de 75 cm. Distantele intre 2 butasi ( in lungul liniei) este de 6065 cm. [ sursa foto KWG Salcie energetica] Plantare In timpul perioadei de vegetatie, in cazul in care este necesar, se pot face interventii impotriva buruienilor. Aceste interventii se vor face mecanic (prasile mecanice sau manuale 3 4 ori pe an, doar in primul an). Administrarea ingrasamintelor se va face primavara, inainte de a incepe cresterea lujerilor si se va acorda o mare atentie utilajului folosit sa nu distruga tulpina. Ingrasamintele se pot aplica sub forma minerala, sub forma de gunoi de grajd, namoluri de la statiile de epurare sau alte tipuri de ingrasaminte organice cum ar fi deseuri tratate din industria alimentara sau deseuri compostate. Nu se vor folosi fertilizatori chimici. eneficiarul va folosi tipurile de ingrasamant acceptate in interiorul rezervatiei conform listei produselor de protectie a plantelor aprobata spre utilizare in perimetrul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii, conform Anexei II Ingrasaminte, amendamente pentru sol si nutrienti. In primul an doza de azot necesara este de 450 de kg/ha scazand pana la 0050 kg/ha in anii urmatori. Administrarea de ingrasaminte se poate realiza si prin imprastierea de nomol de la statiile de epurare, imediat dupa recoltare sau in primavara. Namolul asigura necesarul de fosfor (P) si de potasiu (k). 47

48 Lucrari de irigare sau ameliorare a starii panzei freatice prin reactivarea canalelor drenoare/colectoare adiacente terenurilor agricole in cauza ele doua soiuri au fost special alese datorira rezistentei la conditii cu umiditate mai scazuta. Nu va fi nevoie de asigurarea necesarului de apa, cele doua soiuri isi asigura necesarul de apa din sol. b. restere/intretinere/exploatare Monitorizare cultura Plantatiile de salix au in anul o recolta de cca 05% din recolta unei plantatii mature ( o plantatie este matura din anul trei). In acest an se dezvolta radacina si se consolideaza planta. Dupa prima recoltare tulpina devine mai densa (mai multi lujeri pe o tulpina). In anul 2 productia rezultata este de cca 3035% din recolta unei plantatii mature. Incepand cu anul 3 recolta este cea maxima ( 3035 t/ha, la o umiditate de cca 30%) ceea ce se mentine in toti anii urmatori. In viata unei plantatii, anul este cel determinant. In aceasta perioada trebuie sa avem grija de plantatie. In anii urmatori aproape nu mai avem alte interventii decat eventual prasit mecanic, recoltarea si administrarea de ingrasaminte naturale in intervale de doi ani in vederea obtinerii unei recolte mari. Lucrari de intretinere Al doilea an La plantatiile de anul 2 este posibil sa mai fie nevoie de inca o interventie (mecanica)impotriva buruienilor. De asemenea, in acest an se realizeaza prima recoltare si prima fertilizare. Dupa al doilea an, din doi in doi ani In continuare, lucrarile ce vor fi efetuate in plantatia de salcie vor fi fertilizari si recoltari, care se vor efectua din 2 in 2 ani. Recoltarea Recoltarea se efectueaza in timpul repausului vegetativ. Perioada de recoltare este intre lunile noiembrie si februarie, iarna dupa ce au cazut frunzele. Recoltarea se va face cu combina. ombina taie lujerii, ii toaca, iar tocatura este colectata intro remorca ce va fi tractata de un tractor. Datorita conditiile din tara noastra recoltarea se va face din doi in doi ani. Aplicand aceasta metoda, costurile de recoltare se reduc la jumatate, iar calitatea recoltei obtinute creste. Productia medie anuala la hectar incepand cu anul 3, in cazul respectarii tehnologiei de cultura si asigurarea conditiilor optime acestei specii, este de 2025 t/ha la umiditatea teoretica de 0% (corespunde unei recolte de tone la umiditatea naturala de aproximativ 40%). In cazul in care aceste criterii nu sunt in totalitate indeplinite, productia se reduce. [ sursa foto KWG Salcie energetica] 48

49 Utilaj recoltat c. Desfiintarea culturii Refacerea amplasamentului la utilitatea anterioara demararii proiectului Operatia de desfiintare nu este dificila, avand in vedere ca radacinile nu sunt la adancimi foarte mari. Dupa recoltare trebuie lasata plantatia sa creasca cca 0,5 m, dupa care se administreaza produse fitosanitare (acceptat in cadrul rezervatiei) pentru a distruge plantatia. Dupa ce sa uscat plantatia, se ara sau se discuieste solul, pentru a marunti radacinile. In continuare se pot face operatii agricole clasice pentru a utiliza solul in alte scopuri Activitati de dezafectare Echipamentele, instalatiile, utilajele ce urmeaza a fi dezafectate: descriere, substante continute/stocate, tehnologia de dezafectare aferenta, masuri, echipamente si conditii de protectie; In general durata de viata si implicit de exploatare a unei culturi este de 2530 de ani fiind recoltata anual sau din doi in doi ani. Perioada de functionare a proiectului este planificata a fi de aproximativ 25 ani. Activitatile de dezafectare a culturii de salcie energetica nu reprezinta un proces prea complex fiind vorba de o cultura agricola. Dupa ce se va face ultima recoltare, plantatia va fi lasata sa creasca cu ca 0,5 m, dupa care se administreaza produse fitosanitare acceptate de RDD si care se regasesc in Anexe, dupa care se aplica operatii agricole clasice (arat, discuit etc). osturile dezafectarii si refacerii amplasamentului sunt suportate de catre beneficiar. Refacerea amplasamentului Deoarece este vorba de o cultura agricola, iar terenul este de natura agricola, se va urmari refacerea peisagistica pentru intregul amplasament operatiuni agricole clasice ( arat, discuit). Terenul va fi usor integrat in circuitul agricol prin utilizarea unui tocator de tufisuri pana la adancimea de 5 cm. 49

50 3. Deseuri Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor; 3.. Deseuri generate in faza de constructie (amenajare amplasament si montaj). Deseurile generate pe perioada lucrarilor agricole vor fi colectate pe categorii efectuinduse o sortare a acestora, respectiv deseurile solide neorganice vor fi pre sortate prin asiguararea recipientilor mobili pentru hirtie, metal, sticla, plastic si predate ulterior catre firme specializate si autorizate de mediu pentru neutralizare. Deseurile astfel rezultate conform HG 856 / 2002 sint evidentiate dupa cum urmeaza:. Pamint si material stincos, pietre fara continut de substante periculoase OD DESEU Deseuri de tesuturi vegetale OD DESEU Deseuri menajere, biodegradabile OD DESEU Deseuri material plastic OD DESEU Totodata ambalajele in care sint depozitate prod. fitosanitare si ingrasamintele sint PETuri si saci. antitatile de deseuri rezultate din utilizarea acestora sint: pet / 5l / ha prod. fitosanitar. 0 saci / ha ingrasamant 3.2. Deseuri rezultate dupa punerea in exploatare a culturii Deoarece beneficiarul va inchiria utilajele ce vor fi folosite in activitatile agricole aferente culturii de salcie energetica (tractor, combina, utilaje speciale) nu se vor face schimburi de ulei pe amplasament, ci in unitatile specializate. De asemena reparatiile se vor face tot in unitati specializate. 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 4.. Apa 4... onditiile hidrogeologice ale amplasamentului 4... Ape de suprafata 50 asupra

51 Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata, dupa caz: numele, debite caracteristice (pentru rauri), suprafata, volumul, etc.; Principalele ape curgatoare de pe teritoriul judetului: Principalul curs de apa ce strabate judetul Tulcea este fluviul Dunarea cu bratele sale ratul Macin 75 km ratul Tulcii 7 km ratul hilia 6 km ratul Sulina 63 km ratul Sfantu Gheorghe 08 km Raurile interioare de pe cuprinsul celor doua bazine hidrografice, H Dunare si H Litoral sunt prezentate in tabelul urmator: Rauri interioare H Dunare Nr. crt Denumire rau Topolog Hagiomer Mahomencea Omarlac Fantana Oilor Valea Osambei Valea Rostilor Peceneaga(v. Aiormanului) Greci(alistra) Jijila Luncavita(etatuia) Isaccea apaclia Valea lui Iancu Valea Adanca Tarca Namolesti Valea Dulgherului Total Lungime (km) Tab. 5 Rauri interioare H Litoral Nr. crt Denumire rau Valea Tulcii Telita Hagilar Taita uraturi Parlita Islam Lungime (km)

52 Lodzova Alba Taita (afl) Tabana Valea Teilor Slava iucurova Hamangia eamurlia asimcea ilic Tichilic Valea Hagiului (Hagiul) Valea arierei Luparia amena Valea cu Piatra Rimnic Zandan Total Tab Sursa SGA Tulcea In componenta retelei hidrografice dobrogene intra o serie de cursuri de apa cu 3 scurgere permanenta, cu debite medii multianuale cuprinse intre m /s., cu lungimi sub 80 km., dar si numeroase vai cu scurgere intermitenta care seaca in timpul verii. Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate de Dunarebratele hilia si Tulcea. Din Dunare ratul hilia apa intra pe canalele de centura a incintei si pe cele cateva canale de irigare secundare. analele de irigare sunt partial colmatate iar apa din aceste canale are aceeasi calitate cu cea din Dunare. Prin utilizarea sistemelor de irigare mobile nu va fi afecatata aceasta calitate a apei din canalele de irigatie din solele agricole si cu atat mai putin apa din Dunare, aceasta fiind preluata si utilizata pentru irigare fara tratamente aditionale. 52

53 Fig. 3 azinele hidrografice din Dobrogea Ape subterane Starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri si concentratii de poluanti; informatii de baza despre apa subterana: orizontul, adancimea, capacitatea; Dupa adancimea la care sunt cantonate apele subterane, acestea se impart in doua grupe mari: ape freatice formate prin infiltrarea apei provenite din precipitatii in rocile poroase de la suprafata pamantului ape subterane de adancime intalnite in structuri sedimentare situate intre strate impermeabile, care le tin captive 53

54 Fig. 4 Delimitarea corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic DobrogeaLitoral Principalul corp de apa subterana localizat in perimetrul proiectului este RODL0 Tulcea Patru corpuri de apa subterana si anume RODL0 (Tulcea), RODL02 (abadag), RODL03 (Harsova Ghindaresti) si RODL04 (obadin Mangalia) sunt de tipul fisural carstic, fiind dezvoltate in roci dure, predominant calcaroase. In perimetrul proiectului nu exista foraje pentru apa subterana Alimentarea cu apa Descrierea surselor de alimentare cu apa si conditiile tehnice de alimentare cu apa a localitatii respective; caracteristici cantitative ale sursei de apa, instalatii hidrotehnice; motivarea metodei propuse de alimentare cu apa; masuri de imbunatatire, etc. ; omuna eatalchioi nu dispune de alimentare cu apa sau de canalizare. In prezent, alimentarea cu apa potabila a populatiei se face direct din Dunare sau din canalele de legatura, fie prin intermediul unor fantani amenajate langa gospodariile localnicilor, care 54

55 dreneaza apa din Dunare (ratul hilia) prin subteranul de mica adancime, la cca 2 m. Prezenta in subteranul perimetrului deltaic a straturilor de apa puternic mineralizate si cu un continut ridicat de substante organice, nu permit utilizarea ca sursa a apei din subteran, in vederea potabilizarii( concentratii mari de nitriti, nitrati). De asemenea pe amplasament nu exista sistem de alimentare cu apa sau retea de canalizare. Zona nu dispune de echipare din punct de vedere utilitar subliniind faptul ca aceasta cultura de salcie energetica nu necesita amenajarea unui sistem de irigatii dat fiind capacitatea acesteia de a se dezvolta foarte bine pe terenurile cu inmlastinare permanenta sau periodica Managementul apelor uzate Descrierea surselor de generare a apelor uzate; cantitati si caracteristici fizicochimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale); regimul/graficul generarii apelor uzate; refolosirea apelor uzate, daca este cazul; sistemul de colectare a apelor uzate; locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate, etc.; Prin natura activitatii, in perioada infiintarii culturii nu se genereaza ape uzate Prognozarea impactului In etapa de infiintare a culturii, principala activitate ce poate afecta conditiile hidrogeologice ale amplasamentului sunt traficul autovehiculelor de transport si a utilajelor pot aparea scurgeri accidentale de carburanti sau lubrifianti, etc. Lucrarile efectuate nu pot influenta caracteristicile apelor deoarece nu interfereaza in mod direct cu albii de rau sau cursuri de ape. Pulberile fine rezultate din manevrarea solului se pot depune pe suprafetele apelor, marind turbiditatea apei. 55

56 4..5. Masuri de diminuare a impactului Impact Masuri de prevenire/micsorare impact ontaminare cu produse petroliere sau ulei Stocarea si evacuarea deseurilor in mod adecvat Intretinerea utilajelor se va face in locuri special amenajate, in afara Monitorizarea echipamentelor si utilajelor Instruirea corespunzatoare a muncitorilor Praf si pulberi provenite din manevrarea solului Limitarea activitatii in perioadele cu vant puternic Tab. 7 De asemenea trebuie mentionat faptul ca ajuta la imbunatatirea calitatii panzei freatice prin cresterea capacitatii de drenaj. Radacinile culturilor de salcie energetica patrund in sol la adancimi mult superioare culturilor clasice, permitand apei sa patrunda in sol mai usor si prin aceasta contribuie la ameliorarea calitatii freaticului Aerul Date generale onditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona; informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor; lima judetului Tulcea este continentala excesiva cu precipitatii reduse ( sub 400 mm / an ), cu umiditate atmosferica in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitutidini mari de viscole. Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord est spre sud vest rezultind un vint numit rivat care aduce ierni foarte reci uneori inghetind chiar Dunarea si Delta pe perioade scurte. In vara vinturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamintul si transforma solulo in praf. Temperaturile sint mai scazute in vest in zona de deal, in timp ce pe tarm ( Sulina ) briza marii aduce aer cald si umed inregistrinduse cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. In zona amplsamanetului sub raport climatic clima este continentala: arid de tip danubian cu amplitudine termica mare; regim eolian activ si putine precipitatii cu o temperatura medie anuala A si cu cantitatea medie de precipitatii de 400 mm/mp anual. 56

57 Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate in cele 4 statii meteo de la nivelul judetului Tulcea in anul 202, se prezinta astfel: Statia meteo orugea Jurilovca Sulina Tulcea ian feb mar apr mai iun 3,4 2,0,3 2,4 0,, 0,6,4 3,9 4,9 4,8 5,4 0, 6 20, 23,0, 6,9 2, 24,,5 7,3 2,6 24,9,4 7,8 2,4 24,6 Tab. 8 iul aug sept oct nov dec 25, 26, 26,2 25,8 7,2 8,2 9,0 8,0 8,6 0,0,4 9,5 0,7,5 2,2,8 0,,0 3,4,3 Sursa: entrul Meteorologic Regional Dobrogea antitati de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Tulcea (l/mp) in anul 202: Statia meteo orugea Jurilovca Sulina Tulcea ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec 34,0 9,0 9,8 42,6 37,3 4,4 27,8 69,5 29, 36, 6,5 46,5 22, 2,0 6,6 3,8 46, 22,4 7,4 6,0 25,5 42,9 2,2 29,4 70,2 60,2 4,0 58,2 48, 4,4 58,0 3,8 28, 2,4 29,2 29,4 30,5 59,8 65,8 77,2 24,5 4,3 0,6 8,5 39,9 52, 25,2 66,0 Tab. 9 Sursa: entrul Meteorologic Regional Dobrogea Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala, inregistrate la nivelul judetului Tulcea, in anul 200, sunt prezentate in tabelul urmator: Statia meteo Tulcea Sulina orugea Jurilovca Tab. 0 Directia predominanta N,NV S E N Viteza medie anuala m/s 2,6 5,8 4,3 4,0 Sursa: entrul Meteorologic Regional Dobrogea Principalele caracteristici ale amplasamentului sunt: 0 Temperatura medie anuala:,4 ; 0 Temperatura medie anuala la nivelului anului 2008: 2,3 ; 0 Temperatura minima anuala la nivelul anului 2008: 5,7 ; 0 Temperatura maxima anuala la nivelul anului 2008; 3,6 ; Precipitatii medii multianuale: 45 l/m.p.; 7 Estimare bazata pe datele furnizate de la statia meteorologica Dobrogea Vantul dominant bate pe directia N NV. In ianuarie predomina vanturile de nord si de vest. In iulie sunt frecvente vanturile de sudest pe langa cele de nord care sunt de regula predominante. 57

58 In ceea ce priveste repartitia cantitatilor de precipitatii intre intervalul cald si rece al anului se constata o mare disproportie si anume: in intervalul cald 288,6 mm in intervalul rece 46,4 mm In ceea ce priveste anotimpul rece, in evolutia precipitatiilor se fac vizibile doua perioade si anume: una mai umeda (noiembrie ianuarie) una mai uscata (februarie martie) Fig. 5 Viteza medie a vantului pe directii Surse si poluanti generati scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului; identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului Din punct de vedere a impactului asupra aerului atmosferic singurele activitati care pot constitui surse de poluare a aerului sint cele agricole cu specificatia ca zona studiata nu este strabatuta de drumuri nationale sau alte categorii de drumuri cu exceptia celor tipic agricole. Emisiile de poluanti O, NOx, OV, SO2 implicit praful rezultat din activitatile utilajelor agricole sint intermitente si au loc doar pe traseele prestabilite, respectiv pe terenurile agricole amplasate in extravilanul localitatii. Emisiile nocive pentru calitatea atmosferei vor fi generate de catre aceste utilajele existente pe amplasament (tractor, combina, utilaj special etc). Deoarece toate aceste vehicule nu depasesc greutatea de 3,5 t si folosesc motorina, se considera urmatorii factori de emisie (metodologia ORINAIR). 58

59 NOx H4 VO O N 2O O2 ontrol moderat, consum carburant de.0 l/00 km Total g/km g/kg motorina Tab. Factori de emisie pentru autoturisme si vehicule usoare Diesel (< 3,5 t) motorina Emisia = factor de emisie * consum de carburant Utilaje cu motor Diesel [g/kg combustibil] Agricultura NOx NMVO H4 O NH3 N2O PM Table 2 Alte surse mobile si utilaje, motoare Diesel, factori de emisie in g/kg motorina Prognozarea poluarii aerului Scurta descriere a modelului/modelelor utilizate pentru calculul dispersiei poluantilor in atmosfera; informatii despre poluarea de fond a aerului Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a constructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu EEA, Agentia de Protectie a Mediului a SUA US EPA), se bazeaza pe luarea in consideratie a lucrarilor care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni ale acestei arii, fara urmarirea in detaliu a planului de lucrari sau a proiectelor individuale. antitatile de substante poluante eliberate in atmosfera de catre autovehicule si echipamente depind de tehnologia de fabricatie a motorului, puterea, consumul de combustibil pe unitatea de putere, capacitatea motorului, dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii si de varsta motorului/echipamentului. Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste doua elemente sunt reflectate de dinamica atat a legislatiei UE, cat si a legislatiei SUA in domeniu. Tehnologiile folosite pentru realizarea obiectivului implica utilaje de montaj performante, cu emisii de poluanti scazute. Evaluarea emisiilor de substante poluante sa facut dupa metoda orinair, metodologia simpla. Emisiile de poluanti, implicit praful rezultat din activitatile utilajelor agricole sunt intermitente si au loc doar pe traseele prestabilite, respectiv pe terenurile agricole amplasate in extravilanul localitatii. Etapa Echipament/Utilaj 59 antitate

60 Pregatirea solului Tractor 2 Disc Plantarea Utilaj special Intretinere cultura Prasitoare mecanica Recoltare ombina Tab. 3 Numarul mediu de masini/echipamente utilizate Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx, O, VO, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante poluante particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor). Utilajele vor lucra doar perioade scurte de timp si in anumite perioade de timp in functie de tipul lucrarii necesar la acel moment. Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinte in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. Tehnologiile folosite pentru realizarea obiectivului implica utilaje de montaj performante, cu emisii de poluanti scazute. In conditii normale de functionare, toate emisiile de noxe se vor incadra sub limitele maxime prevazute de Ordinul 592/2002 si STAS 2574/87. Poluant NOx NMVO H4 O NH3 NO2 PM oncentratia maxima (max) Prag alerta Valoare limita mg/mc Tab. 4 oncentratii medii admisibile pentru principalii poluanti Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a aerului atmosferic pe perioada efectuarii lucrarilor agricole: Poluarea atmosferei va putea fi determinata in principal de manevrarea si transportul utilajelor agricole. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta in functiile de operatiile specifice, de conditiile meteorologice dominante. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice al utilajelor agricole folosite, alimentarea cu carburanti cu un continut redus de sulf. 60

61 Masuri de diminuare a aerului atmosferic pe perioada existentei culturilor agricole: Proiectul propriu zis prin implementarea sa nu va constitui o sursa de poluare semnificativa. Din contra, culturile de salcie energetica contribuie la retentia dioxidului de cabon din atmosfera si astfel reducerea efectului de sera la nivel global. Acest fenomen este de 35 ori mai pronuntat la culturile de salcie energetica decat in cazul padurilor clasice. Acest aspect are si un precedent in istoria Deltei Dunarii cand malurile Dunarii si digurile de aparare au fost consolidate cu plantatii de plop euramerican (Populus x canadensis) care avand un ritm de crestere rapid acumuleaza biomasa in timp mai scurt decat speciile autohtone si retine carbonul atmosferic cu o rata accelerata. 4.3.Solul Date generale aracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia granulometrica, permeabilitatea, densitatea); conditii chimice din sol (ph, cantitatea de material organichumus); vulnerabilitatea si rezistenta solurilor din zona; tipuri de culturi pe solul din zona respectiva; poluarea existenta, tipuri si concentratii de poluanti; lima arida si o vegetatie spontana predominant ierboasa este la originea formarii principalelor tipuri de sol din Dobrogea. Tipurile de sol care apar in zona sunt solurile cenusii inchise si cernoziomurile levigabile (slab, moderat si puternic), la care se adauga pe areale mai restranse litosoluri si cernoziomuri carbonatice. In restul zonei se intilnesc cernoziomuri levigabile, instalate pe loessurile de varsta cuaternara. Aceste tipuri de soluri sunt caracteristice formatiunilor intens drenate (cu orizontul freatic foarte adanc) si au o constitutie lutoasa si lutoargiloasa. Grosimea acestor soluri variaza intre 2,0 si 3,5 m, iar din punct de vedere al aciditatii, solurile din zona au un ph in general neutru, cuprins intre 6,5 si 7. Aceste soluri sau format pe produsele dezagregate si alterate ale diferitelor formatiuni cristaline, roci magmatice si roci sedimentare. Ponderea diferitelor tipuri de sol la nivelul judetului Tulcea este urmatoarea: Tipuri de sol Suprafata ha Procentual % Protisoluri ernisoluri Hidrisoluri Salsodisoluri Antrisoluri Alte tipuri Tab Sursa: DADR Tulcea In urma analizelor de laborator a probelor de sol ( din punct de vedere agrochimic ) recoltate de pe terenul agricol din comuna eatalchioi, judetul Tulcea se constata urmatoarele interpretari: Reactia solului ( ph in H2O ), dupa valorile analizelor probelor de sol: 7,28,40 = slab alcalina pe toata suprafata cartata este specifica solurilor din judetul Tulcea; 6

62 Starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil, P AL ( ppm), dupa valorile mediei aritmetice ale probelor de sol: 8, 8,0 slaba = proba /2 (3,50 ha); 8, 36,0 mijlocie = probele /2; 3/4; 5/6; (9,02 ha); 36, 72,0 buna = probele 7/8; 9/0; 3/4 2/22 (23,3 ha); = aprovizionarea solului cu fosfor este de la slaba la buna; Starea de aprovizionare a solului cu potasiu mobil K AL ( ppm), dupa valorile probelor de sol: 32,0 200,0 buna = probele /2; 3/4; /2; 7/8 (5,36 ha); > 200,0 foarte buna = probele 5/6; 9/0; 3/4; 5/6; 9/20 si 2/22 (20,47ha); = aprovizionarea solului cu potasiu este buna si foarte buna; Aprecierea aprovizionarii solului cu humus (H%), dupa valoarea medie pe parcele este:, 2,0 slaba = pe 4,2 ha; 2, 4,0 mijlocie = pe 3,62 ha; = aprovizionarea solului cu humus este slaba si mijlocie; Dupa continutul de azot ( N%) din sol, aprecierea asigurarii solului in stratul arat, dupa valoarea medie pe parcele, este: < 0,40 slaba = pe 7,7ha; 0,4 0,270 = mijlocie = pe 28,2 ha; = aprovizionarea solului cu azot este slaba si mijlocie; Dupa continutul de carbonate alcalinopamantosi (%ao3), aprecierea solului, dupa valoarea medie pe parcele este: 5,0 2,0 moderat carbonatata = pe toata suprafata cartata; = toata suprafata este moderat carbonatata. Din punct de vedere geologic, zona studiata este o zona cu terenuri in formare, in cea mai mare parte nisipoase cu prezenta solurilor luto nisipoase sau cu praf argilos cenusiu negricios doar in imediata vecinatatea bratelor Dunarii. Partial in depresiunile incintei unde dupa inundatii temporare de primavara are loc o evaporare excesiva in perioadele cu temperaturi ridicate de vara fiind antrenate mineralele la suprafata si avand loc o crestere a salinizarii solului. In depresiunile incintei umiditatea solului este in corelatie cu fluctuatiile nivelurilor Dunarii. Sunt soluri in curs de formare cu un continut scazut in humus in loc in loc alacalinizate dar cu o buna aerare ( afanate) ceea ce permite o buna valorificare a culturii de salcie in raport cu actualele culturi agricole pentru a caror productie este necesar un aport crescut al interventiei antropice pentru o buna productie pe cand la o cultura de salcie inputul energetic este minim si realizat doar prin produse organice in cantitate mica Surse de poluare a solurilor Surse de poluare a solului, fixe sau mobile, ale activitatii economice propuse, tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti; 62

63 Zona proiectului nu este inregistrata ca fiind contaminata cu substante chimice sau cu deseuri periculoase. Principalele surse de poluare a solurilor, deja existente pe amplasament sau specifice lucrarilor agricole. Produse fitosanitare si ingrasamintele folosite in agricultura; Depozitarea necontrolata a deseurilor provenite din localitatile invecinate; Pulberile rezultate din activitatile de arat, discuit, frezat; Utilajelor si echipamentelor folosite. In timpul functionarii culturii de salcie, principalele surse potentiale de poluare a solului sunt: Ingrasamintele chimice folosite in agricultura; Utilajele folosite Prognozarea impactului Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor de mediu; impactul prognozat cauzat de poluare; impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusa; modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor; compactarea solurilor; modificari in activitatea biologica a solurilor, impactul transfrontiera Suprafata totala afectata de lucrari este de aproximativ 46,49 ha. Fiind vorba de un teren agricol, iar lucrarile sunt specific agricole nu se poate spune ca exista un impact asupra solului. In privinta elementelor de mediu estimate a fi afectate, se anticipeaza perturbarea faunei, florei si habitatelor prezente pe amplasament, deoarece utilizarea in scopuri agricole a zonei presupune si activitati de distrugere a faunei locale (prin diferite lucrari agricole, imprastieri de produse fitosanitare, etc) Masuri de diminuare a impactului propuneri de refolosire a stratului decopertat; masuri de diminuare a poluarii si impactului; masuri de diminuari a impactului fizic asupra solului; alte masuri Poluarea solului va putea fi determinata in principal de produsele fitosanitare si ingrasamintele folosite. 63

64 Emisia, in sol si in apele de suprafata, datorita aplicarii ingrasamintelor (composturilor), poate fi prevenita prin corelarea ratei de aplicare cu cerintele solului, exprimate in functie de necesarul de nutrienti al solului si vegetatiei. Rata aplicarii este raportul intre concentratia de nutrienti din ingrasaminte (composturi), volumul acestora si suprafata disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). Lucrarile de intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport se vor efectua numai in locuri special amenajate in acest sens, in afara zonei de constructie; Pe perioada efectuarii lucrarilor agricole, vor exista containere pentru colectarea selectiva a deseurilor urmand ca acestea sa fie eliminate sau valorificate, dupa caz, prin unitati specializate; Se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate. Trebuie mentionat faptul ca salcia energetica poate fi cultivata pe solurile cu potential de erodare, ajutand la prevenirea acestui efect si pe solurile cu panza freatica ridicata, poate fi cultivata pe terenurile poluate cu metale grele sau continut ridicat de nitriti si nitrati, solul din zona eatalchioi fiind unul cu continut ridicat de nitriti si nitrati Harti la capitolul Sol 0 Fig. 6 Harta solurilor din Romania scara :

65 Fig. 7 apacitatea de productie a solurilor in functie de notele de bonitare 4.4. Geologia subsolului aracterizarea subsolului pe amplasamentul propus caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus: compozitie, origini, conditii de formare; structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate seismologica; protectia subsolului; calitatea si resursele subsolului; conditii de extragere a resurselor naturale; relatia dintre resursele subsolului si zone protejate; procese geologice; obiective geologice valoroase protejate; In ceea ce priveste alcatuirea geologica a Deltei Dunarii se desprind urmatoarele concluzii: Fundamentul deltei e constituit din depozite care merg de la Devonian la villafranchian; Raporturile dintre triasic si jurasic confirma existent unei falii in fundamental Deltei care separa horstul dobrogean de depresiunea predobrogeana; Depozitele deltaice sunt constituite dintro succesiune de complexe litologice ce corespund, unele aluvionarii fluviale, iar altele depuse ca urmare a transagresiunilor marii din stadiile paleoeuxin, partial arangat, neoeuxin si Marea Neagra. In aria nord dobrogeana, distributia epicentrelor cutremurilor este asociata cu falia GalatiTulceaSf. Gheorge si are o miscare generala de scufundare de 4 mm/an.( Fig. 8 Harta miscarilor crustale verticale recente din Romania). Activitatea seismica este influentata de prezenta focarului vrancean, fapt care incadreaza intreg teritoriul dobrogean in zona 7 (intensitate MSK), cu o perioada de revenire de aproximativ 50 de ani. Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatiii teritoriului, exista o zonare seismica conform SR 00 :993 (Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei). Pe aceasta harta de intensitati, cifrele intre 6 si 9 65

66 exprima intensitati pe scara MSK, indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire (de ex. indice pentru minimum 50 de ani, respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 00 de ani a intensitatilor respective. Harta din SR 000 :93 poate fi utilizata pentru aprecieri generale pe baza unui singur parametru intensitatea (Fig. 9 Romania Zonare seismica). Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde. In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 00 ani, codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (Fig. 20 Zonarea Romaniei din punct de vedere seismic in functie de perioada de control). Din punct de vedere seismic, amplasamentul este situate in zona D de protective ( conform normativului P 00 92), pentru care: Ks= 0,6; perioada de colt, Tc=,5 sec. onform tabelului A2 din anexa A a aceluiasi normative, gradul seismic este VIII. In concluzie, zona in care se va infiinta cultura are un risc seismic moderat. Nu exista un risc al alunecarilor de teren sau al prabusurilor Prognozarea impactului si masuri de diminuare Reducerea efectelor negative asupra mediului va consta in stabilirea unui regulament de prevenire a scurgerilor accidentale, pentru a minimiza probabilitatea unei poluari a substratului Harti la capitolul Subsol Fig. 8 Harta miscarilor crustale verticale recente din Romania 2 D. Zugravescu, G. Polonic, M. Horomnea, V. Dragomir,

67 Fig. 9 Romania Zonare seismica Fig. 20 Zonarea Romaniei din punct de vedere seismic in functie de perioada de control 67

68 4.5. iodiversitatea Informatii generale Studiile de pana acum privind culturile de salcie energetica au aratat ca acestea nu au un efect advers semnificativ asupra populatiilor de pasari sau asupra biodiveritatii ori mediului inconjurator. Din contra exista evidente a imbunatatirii situatiei mediului dupa infiintarea acestor culturi, cateodata utilizate chiar in purificarea apelor uzate sau reconstructie ecologica. S..ROS ENERGY PELLETS S.R.L investeste in monitorizarea atenta a acestui aspect important si continua sasi desfasoare activitatea, asumandusi toate precautiile pentru evitarea producerii oricarui impact semnificativ. Exista suspiciuni cum ca hibrizii utilizati in cultura de salcie energetica, ar avea potential invaziv cu impact ulterior asupra teritoriului unde se infiinteaza culturile. Producatorii de material saditor atesta ca cele doua soiuri ce se doreste a fi plantate in locatia proiectului, nu drajoneaza si nu au potential invaziv. Pentru infiintarea plantatiilor din Delta Dunarii s au ales soiurile Tordis si Inger. ele doua soiuri au fost alese deoarece prezinta rezistenta ridicata la precipitatii scazute si temperaturi ridicate si deoarece sunt hibrizi obtinuti din genotipuri apartinand speciei Salix viminalis si Salix triandra, specii care exista in delta, S. viminalis fiind in categoria celor cu grad scazut de periclitate. Mai mult decat atat, se vor utiliza doar indivizi femeli(specia fiind dioica), ce vor fi recoltati odata la 2 ani de zile, astfel incat sa se reduca orice posibilitate de crestere a indivizilor in afara amplasamentului sau interactiune a acestora cu specii similare cu care ar putea hibrida, gen Salix viminalis sau Salix triandra. In acest mod cultura, incadrata in categoria celor agricole, va putea fi tinuta sub control comportanduse ca o suigeneris rachitarie. Singura diferenta este utilizarea produsului finit care aici se toaca si se peletizeaza, iar in cazul rachitariei se prelucreaza si trateaza in vederea impletirii. u toate acestea, pentru ca soiurile in cauza sunt organisme hibridate, iar amplasamentul proiectului se situeaza in perimetrul a doua situri Natura 2000, un raport de impact asupra biodiversitatii este imperios necesar. In cadrul acestui proces, locatia propusa pentru amplasare va fi monitorizata si biodiversitatea, in special habitatele, populatiile de pasari si lilieci, evaluata. e fel de habitate, pasari si lilieci se afla la locul de amplasare? are sunt obiceiurile pasarilor si liliecilor, care sunt traseele tipice de zbor? Aceste pasari si lilieci cuibaresc sau se odihnesc acolo, sau sunt doar in trecere? La intrebari de acest fel trebuie sa se dea un raspuns in efortul de a intelege mai bine biodiversitatea de la fata locului si de a diminua potentialele interactiuni parcelele cultivate cu salcie energetica. Odata infiintata cultura, amplasamentele si zonele limitrofe vor fi monitorizate in continuare pentru a intelege mai bine relatia pe termen lung dintre biodiversitate si aceste organisme hibridate. Preocupari de studiu la nivel international existal; sa inregistrat o densitate si o diversitate ridicata a pasarilor in Suedia (Goransson 990, 994, erg 2002), in S.U.A. (hristian et al., 994, Dhont et al., 2004) si Regatul Unit al Marii ritanii (Kavanagh 990, Sage si Robertson, 996, Sage si Tucker, 998, oates si Say, 999). In culturile energetice cu rotatie scurta a fost inregistrata o diversitate sporita a speciilor de pasari comparative cu habitatul agricol existent. Goransson (990) si erg (2002) au concluzionat ca plantatiile de salix cresc diversitatea pasarilor in general, si in special cea a fazanilor. erg (2002) a concluzionat de asemeni ca plantatiile de salcie energetica ar putea fi habitatul preferat de unele specii rare sau pe cale de disparitie. 68

69 In primavara pasarile sunt atrase de abundenta numarului de insecte ce isi gasesc habitatul in aceste plantatii. De asemeni varsta plantatiei si stadiul de crestere influenteaza prezenta pasarilor (Goransson, 994, Sage si Robinson, 2006, Dhont et al., 2007). Unele specii prefera zonele proaspat recoltate in timp ce altele prefera tufele ce preceda recoltarea (Goransson, 994). Aceste culturi reprezinta un habitat predilect pentru caprioare, iepuri si alte specii de mamifere mici. Si asupra spectrului floral influenta este de asemeni benefica. ultura salciei impune operatiuni impotriva buruienilor doar in primul si uneori in al 2 lea an. Din al 2lea an speciile de plante ce se dezvolta in cultura nu reprezinta un impediment in dezvoltarea salciei. INTRODUERE S..ROS ENERGY PELLETS S.R.L dezvolta o cultura de salcie energetica pe teritoriul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii, intre localitatile eatalchioi si Salceni. Amplasamentul planului urbanistic zonal propus a se aviza, este situat in extravilanul orasului eatalchioi, in incinta agricola de la limita intravilanului, intrun ecosistem antropic, iar din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate, amplasamentul este inclus in ROSI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 003 Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe, fiind situat in zona economica a Rezervatiei iosferei Delta Dunarii, nicidecum zona tampon sau strict protejata, fapt ce permite desfasurarea acestui tip de activitate agricola. Mentionam totodata ca Planul propus a se aviza este amplasat intrun ecosistem antropic, la limita intravilanului localitatii. In timpul procesului de obtinere a aprobarilor pentru dezvoltare, au aparut ingrijorari in legatura cu impactul potential asupra biodiversitatii, mai ales asupra habitatelor, pasarilor migratoare si liliecilor. Au fost tinute sub observatie si alte specii protejate de legislatia europeana si romaneasca, in principal cele mentionate in formularele standard Natura 2000 ale siturilor in cauza: ROSI0065 si respectiv ROSPA003. Este bine cunoscut faptul ca multe zone din Dobrogea, si mai ales de pe teritoriul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii, functioneaza ca trasee de migratie si sedere temporara pentru pasari si probabil pentru lilieci. Observatiile facute asupra pasarilor migratoare, ziua și noaptea, au furnizat informatii valoroase care pot fi folosite in evaluarea riscului asupra speciilor de pasari din locul propus pentru amplasarea unei culturi de salcie energetica. Daca sunt proiectate in mod adecvat, studiile din timpul noptii pot furniza informatii asupra activitatii si caracteristicilor migratiei si pot da o estimare asupra numarului relativ de pasari migratoare care se deplaseaza peste un amplasament potential de cultura salcie energetica, cand se compara cu alte locatii. Studiile facute in timpul zilei permit identificarea speciilor, o estimare mai corecta a utilizarii de catre pasari a unei anumite zone și numararea pasarilor care folosesc aria de studiu atunci cand se presupune ca acestea apar mai frecvent in zona de risc a turbinelor eoliene. De asemenea studiile facute in timpul zilei mai permit si identificarea zonelor cu concentrare mare de pasari si unde dezvoltarea poate avea un impact asupra unui habitat important. In afara pasarilor migratoare, locatia propusa si zonele invecinate pot sa includa habitate adecvate pentru cateva specii de pasari cuibaritoare de interes conservativ, 69

70 incluzand ciocarlia de baragan (Melanocorypha calandra), dumbraveanca (oracias garrulus), sfranciocul mic (Lanius minor), sfranciocul rosietic (Lanius colurio) etc. a) Date privind ROSI 0065 Delta Dunarii: ROSI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de ha, acesta fiind declarat prin Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/20. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSI 0065 Delta Dunarii In zona declarata sit de interes comunitar se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice). Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale, canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semiinchise si ape marine costiere). Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate). Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele). Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica); Orase si sate (asezari urbane si rurale). Amplasamentul propus pentru construire este amplasat in extravilanul localitatii eatalchioi, judetul Tulcea, pe un teren arabil, deci intrun agroecosistem. 70

71 Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/20: 400 * Tufarisuri de foioase pontosarmatice 9AA Vegetatie forestiera pontosarmatica cu stejar pufos 720 * Mlastini calcaroase cu ladium mariscus 9F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 0 ancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 360 Lacuri distrofice si iazuri 6260 * Pajisti panonice si vestpontice pe nisipuri 92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (NerioTamaricetea si Securinegion tinctoriae) 20 Vegetatie anuala dea lungul liniei tarmului 30 omunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 40 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice 20 Dune mobile embrionare (in formare) 230 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 260 Dune cu Hippophae rhamnoides 290 Depresiuni umede intradunale 330 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau IsoëtoNanojuncetea 350 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 ursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si allitrichoatrachion 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de henopodion rubri si idention 620 * Stepe pontosarmatice 640 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din MolinioHoloschoenion 7

72 6430 omunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin 6440 Pajisti aluviale din nidion dubii 650 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 340 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de hara 50 * Lagune costiere 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/20: 428 Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta) 56 Aldrovanda vesiculosa (Otratel) 2253 entaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 2255 entaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 4067 Echium russicum (apul sarpelui). Aceste specii se regasesc si in Anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE : Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/20: Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei onsiliului 92/ 43/ EE mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSI 0065 Delta Dunarii sunt : 72

73 Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/20: Speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSI0065 Delta Dunarii sunt: Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/20: Speciile de pesti enumerati in anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE mentionati in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSI0065 Delta Dunarii sunt : 73

74 Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/20: Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSI 0065 Delta Dunarii sunt : Alte specii importante de flora si fauna : 74

75 75

76 76

77 Nota : explicarea termenilor din tabelele anterioare REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de tipic este un habitat. Sistemul de ierarhizare folosit este urmatorul: A: reprezentativitate excelenta, : reprezentativitate buna, : reprezentativitate semnificativa. D: prezenta nesemnificativa. SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criteriu este exprimat ca un procentaj p : A: 00 p > 5% : 5 p > 2% : 2 p > 0% STADIUL DE ONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu cuprinde urmatoarele trei subcriterii: i) gradul de conservare a structurii, I: structura excelenta II: structura bine conservata 77

78 III: structura medie sau partial degradata. ii) gradul de conservare a functiilor I: perspective excelente II: perspective bune III: perspective moderate sau nefavorabile iii) posibilitatile de refacere. I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu III: refacere dificila sau imposibila. lasificarea globala dupa cele trei subcriterii este urmatoarea: A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu. : conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I). : conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii EVALUARE GLOALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii tipului da habitat natural respectiv. A: valoare excelenta, : valoare buna : valoare considerabila. riterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu Sectiunea din anexa III a Directivei Habitate) POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: A: 00 p > 5% : 5 p > 2% : 2 p > 0% D: populatie nesemnificativa. ONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua subcriterii: i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie; I: elemente in stare excelenta, II: elemente bine conservate, III: elemente in stare medie sau partial degradata ii) posibilitatile de refacere. I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu, 78

79 III: refacere dificila sau imposibila. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua subcriterii A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, : conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), : conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: A: populatie (aproape) izolata, : populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie, : populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. A: valoare excelenta : valoare buna Obiectivele studiului de baza asupra biodiversitatii Principalele linii directoare ale studiilor sunt:. de a furniza informatii de baza privind diferitele aspecte ale biodiversitatii, in special referitoare la activitatea speciilor de interes conservativ din zona propusa pentru dezvoltarea proiectului, care sunt utile in evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din aria de dezvoltare a culturii de salcie energetica; 2. de a furniza informatii care ar putea ajuta la acumularea cat mai multor informatii privind culturile de salcie energetica in conditii cat mai diverse, precum sunt cele din delta, astfel incat sa se poata descifra interactiunea cu speciile de pasari si lilieci acestor culturi. Obiectivele specifice ale studiilor sunt: de a identifica tipurile de habitat; de a identifica speciile de pasari care folosesc aria de studiu pe tot parcursul anului, cu precadere in timpul migratiilor si in perioadele de cuibarit; studiul din timpul iernii este important deoarece Dobrogea este o zona de hranire foarte importanta pentru gastele migratoare din nordul Europei si Siberia, care se aglomereaza in numar mare pe campurile agricole; de a descrie cantitativ si calitativ abundenta relativa si folosirea temporala si spatiala, de catre speciile de pasari, a ariei de studiu in timpul zilei; de a identifica zonele din cadrul ariei de studiu folosite intens de pasari si lilieci si care ar putea prezenta un risc mai ridicat pentru aceste specii prin dezvoltarea amplasamentelor; de a stabili daca in zona cuibareste vreo specie de pasari rapitoare si daca da, de a determina distributia spatiala a cuiburilor in zona de studiu; 79

80 de a stabili distributia si densitatea cuiburilor ciocarliilor, presurilor si a altor specii importante in aria de studiu; de a determina compatibilitatea si folosirea habitatului de catre speciile de ciocarlie; de a determina speciile si locatiile gastelor care ierneaza, cat si a pasarilor rapitoare, in aria de studiu. Liniilor directoare si obiectivelor acestui studiu li se adreseaza o combinatie de date colectate la punctul de locatie a proiectului propus, la momentul initial, cu datele din monitorizarea din timpul infiintarii plantatiei și dupa infiintarea acesteia, colectate de la alte locatii cu astfel de proiecte si din literatura de specialitate. Planul de studiu a fost conceput astfel incat sa ridice probleme despre folosirea locatiei de catre pasari si care sa poata fi apoi utilizate in raportul de impact si sa ajute la proiectarea statiei in ceea mai mare masura posibila. Studiile de impact pot fi efectuate pe baza utilizarii de catre pasari si lilieci, a expunerii relative, a vegetatiei, a habitatelor si a altor factori de la fata locului, dar si prin compararea cu utilizarea de catre pasari, expunerea si mortalitatea constatate la culturile de salcie energetica deja existente. Informatiile extrase din evaluarea utilizarii terenului de catre pasari pot fi folosite pentru a argumenta deciziile ce trebuie luate in legatura cu pozitionarea culturilor de salcie energetica pentru a reduce riscul pentru speciile de pasari. Raportul studiului de baza furnizeaza de asemenea si informatii care pot fi utilizate in proiectarea studiilor de monitorizare dupa infiintarea plantatiei. Aria de studiu Proiectul este localizat in Dobrogea, judetul Tulcea, omuna eatalchioi, intro zona unde se practica o agricultura intensiva. 80

81 Figura 2 zona de amplasament a proiectului in cadrul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii Aria de studiu propusa ocupa aproximativ 46,49 hectare si cuprinde si zona de impact a culturilor de salcie energetica, drumurile de acces, etc. Vecinatati: la nord ratul hilia a Fluviului Dunarea, la nordest, est, sudest localitatea eatalchioi, la vest localitatea Salceni. Aria de proiect este localizata la distanta mare de litoralul Marii Negre, la aproximativ 40 km si la aproximativ 2 km de Dunare. Zona propusa pentru proiectul culturii se afla pe teritoriul Rezervatiei iosferei Delta Dunarii, sit UNESO de importanta internationala, sitramsar si totodata parte integranta a Retelei Natura 2000 in Romania, insa nu se suprapune peste nici un tip de zona strict protejata, sau zona tampon, fiind situata in zona economica, unde sunt permise practicarea agriculturii. Zona Natura 2000, reprezentata concret prin Situl de Importanta omunitara Delta Dunarii od:rosi0065 si Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Delta Dunarii si omplexul Razim Sinoie od:rospa003. Ambele situri de importanta comunitara se suprapun in teritoriu, diferind doar prin functionalitate. 8

82 Figura 22 Pozitionarea zonei proiectului in cadrul siturilor Natura 2000 Aceaste situri au fost desemnate pentru 5 specii de plante, specii de nevertebrate, 5 specii de pesti, 3 specii de reptile, 5 specii de mamifere, 29 de tipuri de habitate, 89 specii de pasari, niciunele cuibarind in amplasament. Formatul standard confirma importanta acestui sit pentru migratia pasarilor rapitoare, insa se refera la tot teritoriul Rezervatiei iosferei, zona de studiu fiind nesemnificativa si fara importanta pentru acestea, mai ales celor de interes conservativ. Aproape 95% din suprafata este acoperita de campuri agricole, cultivate cu diferite soiuri de cereale, rapita, portiuni cu floarea soarelui si lucerna. Aproximativ 4% este acoperita de alte tipuri de vegetatie, cum ar fi vegetatia ruderala (ruderala = o planta, de obicei de origine straina, care apare in zone de evacuare a deseurilor, dea lungul drumurilor si in alte locuri poluate de om; tot ce tine de o astfel de planta), tufarisuri, liziere etc. DESRIERE SUMARA A METODELOR UTILIZATE Metoda de analiza evaluare a elementelor floristice Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea marimii suprafetelor care trebuie sa aiba cel putin marimea arealului minim pentru categoria de vegetatie pentru care se fac inregistrarile. Avand in vedere ca terenurile pe care sau efectuat releveele (pe diguri sau in zona situata intre dig si apa din bazinele piscicole) sunt accidentate forma suprafetelor pe care sau facut descrierile au fost dreptunghiulare, variabile ca marime in functie de marimea asociatiilor. Abundenta se poate evalua prin scari cu limite destul de largi sau determina, in zone cu mare stabilitate stationala, exact prin numararea exemplarelor fiecarui taxon intalnit in suprafata de descriere. Evaluarea abundentei se face obisnuit cu ajutorul scarii raun lanquet : = exemplare foarte putine 2 = exemplare putine 3 = exemplare putin numeroase 4 = exemplare numeroase 5 = exemplare foarte numeroase 82

83 Scara ce se bazeaza pe indicii de mai sus mai sus prezentata se sprijina pe distanta medie intre exemplarele fitopopulatiei astfel (tabelul nr.6): Tabelul nr.6 Distanta medie intre plante (in cm) Peste Sub 0 Numarul aproximativ de plante Indicii scarii raunlanquet Evaluarea acoperirii sa stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind diverse scari. In studiul de fata sa utilizat scara raun lanquet cu urmatoarele trepte : = acoperire foarte redusa 0 % 2 = acoperire intre 0 25% din suprafata 3 = acoperire intre 25 50% din suprafata 4 = acoperire intre % din suprafata 5 = acoperire % din suprafata Pentru a lucra cu cu o singura scara in aceasta lucrare sa utilizat scara de abundenta dominanta ( combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza : r = 5 exemplare cu acoperire neglijabila = putine exemplare, acoperire redusa, sub % = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 0% 2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 0 25 % din suprafata 3 = acoperire intre % din suprafata, numarul exemplarelor indifferent 4 = acoperire intre % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent 5 = acoperire intre % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent Metoda de evaluare a speciilor de pasari Studiile privind evaluarea speciilor de pasari au constat in observari, ale activitatii din timpul zilei, ale acestora pe perioada iernii, verii, primaverii si migratiei de toamna. Pentru momentul cuibaritului sa utilizat metoda transectelor. Observatiile asupra liliecilor sau desfasurat prin metoda transectelor. Primele luni ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare care a folosit trasee aleatorii in vederea alcatuirii unui inventar calitativ si pentru a gasi eventualele locuri de odihna ale gastelor. 83

84 Prezentul raport este rezultatul a 27 luni de observare (septembrie 202 și pana in luna ianuarie 204). In fiecare luna un numar mediu de patru zile a fost petrecut in teren. Toate speciile de pasari care au fost observate pe ambele parti ale transectelor intre puncte fixe au fost inregistrate pe un formular de observatie. De asemenea, au fost inregistrate si informatiile despre dimensiunea stolurilor, inaltimea la care zboara si habitate. Pe parcursul studiului, la speciile de reptile si mamifere mici sau folosit numai observatiile incidentale asupra animalelor si a diferitelor semne lasate de acestea (excremente, urme, urme de hranire). Rezultate Habitatele, flora și vegetatia Habitatele sunt esentiale pentru a explica datele legate de prezenta/absenta, abundenta si distributia speciilor de animale. Datele referitoare la flora, vegetatie si habitate au rezultat din studiile efectuate in timpul primaverii si verii. Deoarece Dobrogea este o zona foarte arida, pentru determinarea corecta a speciilor de plante, studiile trebuie facute pe parcursul primaverii si la inceputul verii, atunci cand acestea sunt inflorite. Pentru a identifica si caracteriza habitatele din zona proiectului au fost analizate imaginile satelitare ale amplasamentelor si vecinatatilor. Zonele neidentificate in cadrul studiilor efectuate la birou, au fost cautate in teren pentru a determina si a realiza harta tipului de habitat. Terenul pe care se va infiinta cultura de salcie energetica are destinatia si folosinta de teren agricol. In acest sens, vegetatia este alcatuita din culturi agricole (porumb, floarea soarelui, rapita, lucerna,s.a.). In perioada septembrie 202 și pana in luna octombrie 203 sau efectuat numeroase deplasari in teren pentru a identifica vegetatia de pe amplasamentul in care este previzionat a se realiza cultura de salcie energetica. Terenul selectat pentru cultura de salcie este in totalitate destinat și utilizat pentru culturi agricole, cu exceptia a doua lacoviști unde nu sa putut ara in primavara anului 203 ca urmare a umiditatii excesive ( apa la suprafata). Au mai fost doua zone ce totalizeaza circa 7 ha in care nu sau pus culturi agricole in anii 202 și 203 fiind lasate in parloaga de catre foștii proprietari din motive economice. Prin urmare plantele identificate in releveele de mai jos au fost identificate in perimetrul proiectului numai toamna dupa ridicarea culturilor agricole sau in vecinatatea perimetrului pe langa drumurile de access sau pe langa vechile canale de alimentare irigare dintre sole, nefiind asociatii vegetale spontane permanente. 84

85 Sau realizat 20 relevee fitocentice pe terenul agricol destinat proiectului și in vecinatate, rezultatele fiind urmatoarele : Releveul nr. La marginea drumului, langa sat eatalchioi,prima parcela. Ambrosia artemisiifolia 2. Melilotus officinalis 3. irsium arvense 4. Salix viminalis 5. Marrubium peregrinum 6. Artemisia annua 7. Onopordum acanthium 8. ichorium intybus 9. Glycyrrhiza echinata 0. Phragmites australis. Morus alba 2. Atriplex rosea 3. Solanum nigrum 4. Abutilon theophrasti 2 (puieti) r r 85

86 Fig. 23 Vegetatie cu Phragmites australis intre canal irigatie și drum Fig. 24 Vegetatie segetala dupa recoltarea culturilor agricole Releveul nr. 2 pe latura de sud a primei tarlale in imediata vecinatate a terenului propus pentru cultura, langa sat.. Arctium lappa 2. Artemisia alba 3. Anthemis ruthenica 4. Linaria vulgaris 5. Anthemis ruthenica 6. Lapsana communis 7. Filipendula hexapetala 8. Tanacetum vulgare 9. Populus alba 0. Melilotus alba r 86

87 . Trifolium pratense 2. onvolvulus arvense 3. Lotus corniculatus 4. Echinochloa crusgalli 5. Xanthium italicum 6. Erysimum repandum 7. Raphanus raphanistrum 8. ynodon dactylon 9. Setaria pumila 20. Sonchus arvensis 2. irsium arvense 22. Reseda lutea 23. Diplotaxis muralis Fig. 25 Vegetatie segetala dupa recoltarea culturilor agricole Releveul nr. 3 pe drumul dintre cele doua sole dupa prima sola de langa sat pe latura estvest drum capat inspre dunare al primei sole de langa sat (in drum, printre sole) Polygonum aviculare Rumex crispus Taraxacum officinale Dipsacus fullonum 87

88 Phytolacca americana Potentilla reptans annabis ruderalis Euphorbia palustris Tamarix ramosissima allota nigra Salix alba Lolium perenne r r r puieti Releveu 4.Transect perpendicular de la Sola 38 spre sola 45. alamagrostis arundinacea 2. Ambrosia artemisiifolia 3. Melilotus officinalis 4. Xanthium italicum 5. irsium arvense 6. Solanum nigrum 7. Abutilon theophrasti 8. Daucus carota 9. Linaria vulgaris 0. Lotus corniculatus. ichorium intybus 2. ynodon dactylon 3. Ranunculus repens 4. Arctium lappa 5. Polygonum aviculare 6. Atriplex rosea 7. uscuta campestris 8. Anthemis ruthenica 9. Glycyrrhiza echinata 20. Elymus hispidus 2. Sonchus arvensis 22. Melilotus alba 23. Xanthium italicum 24. Lapsana communis 25. Anthemis ruthenica 26. Amaranthus powellii 27. Echinochloa crusgalli 28. Onopordum acanthium 29. allota nigra 30. Phragmites australis 3. arduus lanceolata 32. Linaria vulgaris 33. Dipsacus fullonum r r 88

89 Releveu nr. 5 Sola T2 TRANSVERSAL PE DREAPTA DRUM SN. Ambrosia artemisiifolia 2. Melilotus alba 3. Datura stramonium 4. Abutilon theophrasti 5. Xanthium italicum 6. Phragmites australis 7. Stachys palustris 8. Atriplex tataricum 9. Solanum nigrum 0. Daucus carota. Echinochloa crusgalli 2. Amaranthus retroflexus 3. Elymus hispidus 4. Stelaria media 5. Trifolium pratense 6. Lapsana communis 7. ichorium inthybus 2 Fig. 26 Fașie ingusta cu vegetatie spontana langa drumul dintre sole 89

90 Releveu 6 Transect paralel stanga de drum principal SN fosta cultura. Anthemis ruthenica 2. Xanthium spinosum 3. Melilotus alba 4. onyza canadensis 5. Abutilon theophrasti 6. Rumex crispus 7. Ambrosia artemisiifolia 8. Onopordum acanthium 9. Polygonum aviculare 0. Polygonum lapathyfolium. Galega officinalis 2. Setaria pumila 3. Echinochloa crusgalli 4. Solanum nigrum 5. irsium arvense 6. Mentha pulegium 7. Plantago major 8. Erysimum repandum 9. Roripa austriaca 20. Hibiscus trionum Releveu nr. 7 Interval 2 pregatirea solului și toamna de parcele pe directia SN culturi agricole cu. irsium arvense Tanacetum vulgare Atriplex patula Polygonum arenarium Setaria verticillata Melilotus officinalis 7. Solanum nigrum 8. Raphanus raphanistrum 9. Phragmites australis 0. Anthemis ruthenica. Amaranthus retroflexus 2. Hibiscus trionum 3. Polygonum hydropiper 4. onvolvulus arvensis 5. Rorippa austriaca 6. Atriplex hastatum 7. Datura stramonium 8. Heliotropium europium 9. Galega officinalis 20. Xanthium spinosum 90

91 2. Ambrosia artemisiifolia 22. Solanum nigrum 23. Atriplex tatarica 24. Lapsana communis Releveu nr 8. pe culturi de cereale NS( al treilea interval de parcele pe directia SN, separat de canalul de irigatie ) Echinochloa crusgalli Polygonum hydropiper Melilotus officinalis Rubus caesius Setaria verticillata 6. Asparagus officinalis 7. Phragmites australis 8. onvolvulus arvensis r 2 Fig. 27 Vegetatie dupa strangerea recoltelor agricole Se observa ca aici cultura agricola a fost una buna cu lucrari deintretinere bine executate astfel incat flora spontana este saraca dupa recoltare. 9

92 Releveu nr.9, realizat in vecinatatea perimetrului proiectului la vest de acesta parloaga vecina a ultimului interval SN ( parloaga de 2 ani) Atriplex patula Anthemis ruthenica Echinochloa crusgalli Rubus caesius 5. Xanthium italicum 2 6. onvolvulus arvensis 7. Solanum nigrum 8. Lapsana communis 9. Galega officinalis 0. Polygonum hydropiper. Glycyrrhiza echinata 2. irsium arvense 3. Raphanus raphanistrum 4. Artemisia annua Releveu nr.0 realizat la capat interval 3 pe directia SN, Sola lucerna 75% tarlaua % fașie la S langa drum dintre sole % la sud canal irigatie si stufaris dinspre Dunare la nord. Medicago sativa 2. Xanthium italicum 3. Echinochloa crusgalli 4. Sonchus arvensis 5. Ambrosia artemisiifolia 6. Solanum nigrum 7. Daucus carota 8. Setaria verticillata 9. Phragmites australis 0. Linaria vulgaris. irsium arvense 2. Galega officinalis 3. uscuta campestris 4. Anthemis ruthenica 5. Abutilon theophrasti 6. Lathyrus tuberosus 7. ichorium intybus 8. Matricaria perforata 9. onvolvulus arvensis 4 92

93 Releveu nr. La balta. langa drum. alamagrostis arundinacea 2. Ambrosia artemisiifolia 3. Taraxacum officinale 4. arduus lanceolata 5. Artemisia alba 6. Glycyrrhiza echinata 7. Onopordum acanthium 8. ichorium intybus 9. Arctium lappa 0. Polygonum aviculare. Daucus carota 2. Anthemis ruthenica 3. Atriplex patula 4. Rubus caesius 5. Melilotus alba Releveu nr.2 Tarlaua 2, depresiune mijlocul parcelelor inundabila in care nu sau putut pune culturi in ultimii 2 ani. Scirpus maritimus 2. Veronica annagalloides 3. Galega officinalis 4. Lapsana communis 5. Atriplex patula 6. Polygonum hydropiper 7. Rumex hydrolapathum 8. Abutilon theophrasti 9. Aster tripolium 0. Moehringia trinerva. Echinochloa crus gali 2. Melilotus officinalis 3. Plantago major 4. Anthemis ruthenica 5. Tanacetum vulgare 6. Daucus carota 7. Phragmites australis 8. Arctium lappa 2 si 3 in zona Releveu nr.3 Depresiune 250m vest de la digul dinspre Dunare, la est de lotul de lucerna. Inventariere capat Est (vecin cu lucerna). Phragmites australis 2. irsium arvense 93

94 3. Daucus carota 4. Lapsana communis 5. Galega officinalis 6. Linaria vulgaris 7. Solanum nigrum 8. Moehringia trinerva 9. Lycopus exaltatus 0. Mentha longifolia Releveu nr.4 La 300 m vest de banda ce va fi cultivata cu salcie energetica, in depresiunea dig mal de la Dunare 5. annabis ruderalis 6. Arctium lappa 7. Amaranthus retroflexus 8. Lamium maculatum 9. idens tripartita 0. Xanthium italicum. Mentha longifolia 2. Lysimachia nummularia 3. Mentha pulegium 4. Rubus caesius 5. Artemisia annua 6. Populus x canadensis 7. arex vulpina 8. Malva officinalis 9. Stachys palustris 20. Artemisia vulgaris 2. Populus alba 22. Moehrigia trinerva 23. Urtica dioica 24. Ranunculus repens 25. Inula britanica 26. Gleditsia triacanthos 27. Setaria verticillata 28. Verbena officinalis 29. Tamarix ramosissima 30. Morus alba 3. Salix alba cca 30m latime spre Dunare) 32. Lycopus europaeus 33. Daucus carota 34. Inula helenium 35. Inula britannica 36. Viola palustris (4x4m) la m de la dig spre Dunare r r 2 ( la m de la dig ocupa o banda de 94

95 Fig. 28 Plop euroamerican hibrid in zona dig mal spre Dunare 95

96 Fig. 29 Plop euroamerican hybrid plantatie in zona dig mal spre Dunare Fig. 30 Plop euroamerican hibrid plantatie in zona dig mal spre Dunare 96

97 Releveu nr 5 Sola dinspre digul sosea care merge spre Tulcea, la m sud de limita perimetrului de studiu ( vecinatate).. ichorium intybus 2. onyza canadensis 3. irsium arvense Anthemis ruthenica 5. Abutilon theophrasti 6. Arctium lappa 7. Lathyrus tuberosus 8. Echinochloa crusgalli 9. Setaria verticillata 0. Glycyrrhiza echinata. Anthemis ruthenica 2. Artemisia annua 3. Rumex hydrolapathum 4. Tanacetum vulgare 5. annabis ruderalis 6. Agropyron intermedium 7. Oenanthe aquatica 8. Euphorbia palustris 9. Plantago media 20. Xanthium spinosum 2. ichorium intybus 22. Rubus caesius 97

98 Fig. 3 Vegetatie segetala și ruderala la sudul incintei agricole dupa 2ani de parloaga Releveul nr 6. LANGA APA canal la vest la cca 300 m de perimetrul care face obiectivul proiectului, la sud vest ( alternanta dig canale de control de o parte și de alta a digului de centura a terenului agricol). Phragmites australis 2. Salix alba puieti tineri langa dig, pe marginea centura 3. alamagrostis arundinacea r 98 canalului de

99 4. onyza canadensis 5. Artemisia annua 6. Medicago lupulina 7. Tanacetum vulgare 8. Lycopus europaeus 9. idens tripartita 0. Veronica anagallis aquatica. Aster sedifolius Echinochloa oryzoides 3. Polygonum hydropiper 4. Inula britannica 5. Typha latifolia 6. Malva officinalis 7. Linaria vulgaris 8. arduus acanthoides 9. Taraxacum officinale 20. Artemisia austriaca pe dig 2. Marrubium vulgare pe dig Releveu nr 7 A doua parcela, sud perimetru, cu aproape aceleasi specii de plante dar terenul este in parloaga ( nu este lucrat), in imediata vecinatatea perimetrului obiectivului de proiect. irsium arvense Anthemis ruthenica 3. Rumex hydrolapathum 4. Aster sedifolius 5. Echinochloa crusgalli 6. Galega officinalis 7. Xanthium italicum 8. Artemisia annua 9. Linaria vulgaris 0. arduus acanthoides. Typha latifolia 2. Polygonum hydropiper 3. Echinochloa oryzoides 4. Veronica anagallis aquatica 5. onyza canadensis 6. Tanacetum vulgare 7. Phragmites australis 99

100 Fig. 32 Vegetatie segetala și ruderala la sudul incintei agricole dupa 2ani de parloaga( Zona 0) Releveu nr 8 Peste canalul și digul de centura de la sudul perimetrului obiectivului analizat in vecinatate ( teren inundat cu vegetatie lemnoasa in principal). irsium arvense 2. Salix alba 3. Artemisia annua 4. onyza canadensis 5. Xanthium italicum 6. Aster sedifolius 7. Tanacetum vulgare 8. Phragmites australis 9. Xanthium spinosum 0. Polygonum hydropiper. Atriplex prostrata 2. Sonchus arvensis 2 00

101 3. Echinochloa oryzoides 4. Lapsana communis 5. Atriplex tatarica 6. Marrubium vulgare 7. Anthemis ruthenica 8. Rubus caesius 9. idens tripartita 20. Salvia nemorosa 2. Lolium perene 22. arduus acanthoides 23. Arctium lappa 24. Oenante aquatica 25. Setaria verticilata 26. Solanum nigrum 27. Euphorbia palustris 28. Ambrosia artemisiifolia 29. Galega officinalis 30. ynodon dactylon 3. Populus anadensis ( peste dig) 32. Fraxinus angustifolia ( peste dig) Fig. 33 Plantatie de plop euroamerican in vecinatatea de sud a incintei agricole Se pot vedea pe arbori urmele nivelului de apa in perioada de inundatie a zonei 0

102 Releveu nr 9 Parcela din trupul izolat de la limita de sud a incintei agricole eatalchioi, la nord est de soseaua eatalchioi Tulcea.. Sorgum halepense 2. Lycopus europaeus 3. olboschoenus maritimus 4. Melilotus officinalis 5. Xanthium italicum 6. Mentha aquatica 7. Arctium lappa 8. Glycyrrhiza echinata 9. Phragmites australis 0. Inula britanica. irsium arvense 2. Rumex hydrolapathum 3. Senecio erucifolius 4. Rubus caesius 5. Tanacetum vulgare 6. Taraxacum officinalis 7. irsium palustre 8. Abutilon theofhrasti 9. Plantago major 20. Polygonum hydropiper 2. Linaria vulgaris 22. Stachys palustris 23. alamagrostis arundinacea 24. Typha latifolia 25. ichorium inthybus 26. Lythrum salicaria 27. Echinochloa oryzoides 28. Salix alba desecare ) 23 r ( puieti instalati natural pe marginea 02 canalului de

103 Fig. 34 Vegetatie dupa un an de parloaga, in zona 9 a perimetrului proiectului incinta agricola eatalchioi Releveu nr.20 parcela de la limita de sud a incintei agricole eatalchioi irsium arvense Lythrum salicaria Echinochloa oryzoides 2 Lotus glaber Stellaria aquatica henopodium urbicum Inula salicina Pulicaria vulgaris Setaria pumila Mentha longifolia Aster sedifolius 03

104 Tanacetum vulgare Trifolium hybridum Holcus lanatus Lycopus europaeus uscuta campestris onvolvulus arvensis Linaria vulgaris Phragmites australis Xanthium italicum 04

105 Fig.35 Vegetatie cu Tanacetum vulgare la sudul incintei agricole ( lasat in parloaga), zona 0 a perimetrului de salcie energetica In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei onsiliului 92/43/ EE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSI0065 Delta Dunarii. 05

106 AMPLASAMENTUL SE AFLA IN SITUL ROSI0065 DELTA DUNARII ZONA EONOMIA Nu exista asociatii incheiate, plantele inventariate mai sus fiind identificate in perioada de dupa recoltarea culturilor agricole, fiind vorba deci de plante a caror prezenta poate fi intalnita cel mult pana in lunile de primavera cand se insamanteaza intreg perimetrul in care este inclus proiectul de infiintare a culturii energetice. Doar pe coridoarele constituite din fașiile de stufariș ( vegetatie palustra) de pe malul canalelor secundare de irigatie care delimiteaza din loc in loc solele agricole din incinta eatalchioi, avem vegetatie permanenta in a carui compozitie avem ca abundenta dominanta valori mari ale stufului Phragmites australis. hiar și aici urmare a colmatarii canalelor și a nivelului foarte scazut de apa de suprafata nu avem plantele diferentiatoare și insotitoare care sa contureze vreo asociatie veritabila omologata și recunoscuta la nivel national sau European. Exista pe firul apei canalelor de irigatie pe langa stuf, putine exemplare de specii hidrofile sau higrofile, existand pe marginea superioara a canalelor o trecere brusca spre vegetatia ruderala sau segetala transportate de vant dupa instalarea și dezvoltarea pe terenurile agricole din perimetrul proiectului, dupa recoltarea culturilor agricole. Pe marginea canalelor de irigatie vegeteaza cateva specii apartinand lasei PHRAGMITETEA AUSTRALIS R.Tx. et Preising 942 care nu formeaza asociatii vegetale omologate și cu atat mai putin habitate de pe lista nationala sau universala (zona antropizata puternic), dar constituie o alternativa pentru adapost a speciilor avifaunistice din Ordinul Passeriforme și a fazanului ( Ordinul Galliforme). Pe terenurile agricole și pe marginea drumurilor de limita ale solelor agricole avem exemplare din specii segetale și ruderale aflate intrun permanent pionerat ca urmare a perioadei scurte de existenta, de la recoltatul din vara toamna pana la aratul de primavara fara a forma asociatii vegetale tipice, omologate sau identificat in perioada de dupa recolta culturi agricole, specii ruderale și segetale apartinand preponderent lasei STELLARIETEA MEDIAE R.Tx.,Lohm. Et.Prsg. in R.Tx.950 din cadrul caruia apar de exemplu, elemente comune ( insuficiente pentru a determina asociatie tipica) din asociatia Echinocchloo Setarietum pumilae Felfoldy 842 em.mucina 933 sau din lasa ARTEMISIETEA VULGARIS Lohm.et al. In R.Tx.950 cu specii comune, ruderale pe langa drumurile de legatura dintre sole sau spre limita satului eatalchioi. Din cadrul acestei ultime clase mentionate apar de exempu elemente comune ( insuficiente pentru a constitui o asociatie tipica) din asociatia irsio lanceolati arvensis Morariu 943. In vecinatatea incintei agricole eatalchioi, in zona digmal exista culturi de plopi hibrizi ( Populus x canadensis) infiintate in Delta Dunarii pentru creșterea lor rapida și obtinerea de masa lemnoasa importanta intrun timp scurt fiind o specie hibrida de asemenea. 06

107 Vegetatia spontana din perimetrul proiectului, zona puternic antropizata, este segetala sau ruderala, temporara ca durata de viata, permanent pionera intre existenta a doua culturi agricole de la un an ala altul, fara valoare conservativa de mediu sau pentru patrimoniul natural national, european sau universal. Agroecosistemele din incinta eatalchioi sunt parti ale unui sistem socioeconomic puternic antropizat destinat productiei de resurse regenerabile ( culturi agricole) de zeci de ani, unde vegetatia spontana are o compozitie simplificata, permanenta doar pe fașii inguste din jurul canalelor de irigatie, fara valoare de patrimoniu natural. HAITATELE DE INTERES OMUNITAR DIN ARIILE PROTEJATE E INLUD AMPLASAMENTUL ULTURII DE SALIE ENERGETIA SI IMPATUL PROIETULUI ASUPRA AESTORA Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara ROSI0065 Delta Dunarii, conform formularului standard NATURA 2000 sunt: 360 Lacuri distrofice si iazuri Raspandire: azine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sudvestul tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta. Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5 2 m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (ph = 7,5 8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai representative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, eratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus. ompozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: eratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, 07

108 vegetatia acvatica din zona sa diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest tip de habitat. 6260* Pajisti panonice si vestpontice pe nisipuri Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, alafat), Moldova (Hanul onachi) si Dobrogea (Delta Dunarii). Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide. ompozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu 08comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic. Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, assia laniflora, entaurea scabiosa subsp. sadleriana,. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, ynodon dactylon, Festuca pseudovina. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de habitat. 720 * Mlastini calcaroase cu ladium mariscus Raspandire: omunitati dense de ladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din aricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [ladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 935]. Plante: ladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. 08

109 Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de habitat. 9F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. a urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, orydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia 92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio Tamaricetea si tinctoriae) Securinegion Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni lemnoase mai scunde, situate dea lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termomediteranean si din sudvestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharosindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei. Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 09

110 0 ancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare ancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. ancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intrun strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt. Permanent submerse la mica adancime inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. ancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice. Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite. ancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu suprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa si recife. In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 34 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la onstanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 34 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de apul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (56 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele hamelea gallina, Donax trunculus, erastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii rangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, allionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. 0

111 Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, dea lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. amca de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. amcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 20 Vegetatie anuala dea lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (akiletea maritimae p.p.). Plante: akile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu akile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica. Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de akiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 20 (dune mobile embrionare). Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 30 omunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special henopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. TheroSalicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae. Subtipuri: Pajisti de branca (TheroSalicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate

112 continentale. omunitati central eurasiatice de rypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul rypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient. Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, rypsis spp., yperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, henopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 40 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Diverse comunitati mediteraneene si vestpontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi. Subtipuri: mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J. acutus; mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); pajisti mediteraneene halopsamofile (Plantaginion crassifoliae). Plante: Juncus maritimus, J. acutus, arex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, arex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, lackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii segmentul maritime al Deltei. 530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor. Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica. Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, amphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, yperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, 2

113 Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, arex distans,. divisa, Taraxacum bessarabicum, eckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, ynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 20 Dune mobile embrionare (in formare) Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situate inspre mare la baza dunelor inalte. Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre. 230 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si analul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si apul lanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii altice. Dune similare apar si dea lungul coastelor Marii Negre. Subtipuri: Dune fixate pontice dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (a2) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande). Plante: romus hordeaceus, arex colchica, erastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi Tortula ruraliformis; Licheni ladonia spp. Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa. 3

114 Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre. 260 Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippophaë rhamnoides. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 290 Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice. Subtipuri: alti interdunale (haretum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: GentianoErythraeetum littoralis, Hydrocotylo aldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia, in literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la araorman, Letea si Sulina. 330 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau IsoëtoNanojuncetea vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae. vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa IsoëtoNanojuncetea. 4

115 Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice. Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp.bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, yperus fuscus,. flavescens,. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, entaurium pulchellum,entunculus minimus. Acest tip de habitat sar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat. 350 Lacuri Hydrocharition eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastruverzui, mai mult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (ph de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion). Plante: Hydrocharition Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsusranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion Potamogeton lucens, P. perfoliatus. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia ursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si allitrichoatrachion ursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submerse sau natanta din Ranunculion fluitantis si allitrichoatrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici. Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., allitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta. 5

116 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de henopodion rubri si idention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele henopodion rubri si idention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de vegetatie (ea dezvoltanduse mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta. Plante: henopodium rubrum, idens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 620 * Stepe pontosarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus entral, platoului Volgai, Orenburg si achkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. othriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, AgropyroKochion si PimpinelloThymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae Poa angustifolia, Festuca valesiaca, hrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, ephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, romus barcensis, Euphorbia dobrogensis, rambe tatarica, ArtemisioKochion Kochia prostrata;pimpinellothymion zygioidi Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 640 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea sau format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate. 6

117 Subtipuri: pe soluri neutroalcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eumolinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu JuncoMolinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, irsium tuberosum, olchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, repis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, arex pallescens. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio Holoschoenion Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin mediteranean, extinzanduse dea lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale. Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, yperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile omunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Subtipuri: omunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, dea lungul cursurilor de apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si onvolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, onvolvulion sepium, Filipendulion); omunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei etuloadenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, irsium oleraceum, haerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, repis paludosa, 7

118 Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, icerbita alpina, Digitalis grandiflora, alamagrostis arundinacea, irsium helenioides. omunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase dea lungul raurilor si lizierei padurilor omunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi inalte sar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia Pajisti aluviale din nidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei nidion dubii, in conditii climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: nidium dubium (. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, arex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat. 650 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si rachypodioentaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an. Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, entaurea jacea, repis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, ampanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata. Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid. 8

119 Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 340 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de hara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (ph adesea 67) (2.2) sau cu ape majoritar albastreverzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (ph adesea >7.5) (2.5). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, hara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase ( gyttja ) oligomezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de hara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru. Plante: hara spp., Nitella spp. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 50 * Lagune costiere Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. u sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau haretea Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. aracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat. Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sasi aiba originea intro veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii. Plante: allitriche spp., hara canescens,. baltica,. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si hara spp. (hara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 9

120 Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominatede Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.paduri de lunca multistratificate mediteraneene si centraleurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus. Plante: Salix alba, Populus alba. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. In vecinatatea perimetrului agricol unde se va infiinta cultura de salcie energetica exista specii ale acestui habitat se intalnesc la peste km la est nordest, la circa 0,7 km la nord și la circa 3 km la sud fata de cea mai mare parte a loturilor ce vor fi plantate cu salcie energetica din zonele 8 ce insumeaza 40 ha și peste km la sud fata de loturile 9 și 0 ce vor fi plantate cu salcie energetica pe 7 ha in partea de sud a incintei eatalchioi. Nu exista riscuri de perturbare a habitatelor naturale cu Salix alba intrucat intre acestea și terenurile agricole unde se va planta hibridul energetic exista bariere naturale : terenuri agricole, canale de centura și diguri de protectie impotriva inundatiilor. Este exclusa posibilitatea afectarii habitatelor naturale prin invazia speciei introduse in cultura energetica intrucat aceasta se inmultește in perimetrul proiectului numai pe cale vegetativa ( butașire), indivizii de salcie hibrizi din cultura energetica fiind recoltati pe amplasament in perioada de repaus vegetativ, sexul la ambii hibrizi folositi in cultura de la eatalchioi este monosexuat femela (deci nu produce polen care sa fie transportat spre zone cu vegetatie spontana) și nu detin nici muguri pe radacini care sa permita drajonarea. 400 * Tufarisuri de foioase pontosarmatice Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (4.7A4), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (4.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (4.7A3), care fac parte din habitatul 9I0 paduri stepice eurosiberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteaepaliuretum si Rhamno catharticaejasminietum fruticantis. 20

121 Plante: Prunus spinosa, rataegus monogyna, aragana frutex, Spiraea crenifolia, (S.crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi,rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, romus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia. 9AA Vegetatie forestiera pontosarmatica cu stejar pufos Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si arpinion illyricum. Include subtipurile: Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sudestul ulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de arpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. Paduri moesiace de stejar pufos. Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei. Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, arpinus orientalis,. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia..3. Plante importante din siturile ce includ amplasamentul proiectului și relatia lor cu proiectul Referitor la speciile de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (enumerate in anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE) si relatia acestora cu amplasamentul PUZ plus vecinatatile, sau constatat urmatoarele: 428 Marsilea quadrifolia Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati. 2

122 Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate. 56 Aldrovanda vesiculosa Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intrun lob central longitudinal plicabil (capcana) si 46 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni). Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate entaurea jankae Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline pietroase (calcaroase), aride. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament entaurea pontica reste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament fiind identificata doar la Sulina (a fost identificata sip e Grindul Letea dar materialul nu este inca publicat) Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride. Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate. Patru tipuri principale de habitat au fost identificate in zona cercetata, niciunul din acestea fiind de interes conservativ, din cele mentionate in formularul standard, ci doar cu importanta economica si doar secundar cu rol de sustinere a biodiversitatii. Acestea sunt:. zone cu agricultura intensiva habitatul principal existent pe amplasament; 2. comunitati de plante ruderate habitat secundar in afara amplasamantului; 3. petice cu vegetatie acvatica si palustra habitat secundar in afara amplasamantului; 4. arbuști și tufe izolate habitat secundar in afara amplasamantului. 22

123 Arborii si tufisurile distribuite pe marginea campurilor si in asocierile ruderale pot fi considerate cu greu drept habitat, dar sunt foarte importante pentru mamifere mici si pasari.. Zonele cu agricultura intensiva Acestea reprezinta principalul tip de habitat din zona cercetata, parcelele sunt cultivate in principal cu cereale, floarea soarelui si lucerna. Distributia acestor culturi proprietarului/administratorului. se poate modifica anual, la alegerea Acest tip de habitate este considerat in mod eronat ca fiind unul steril pentru speciile de pasari si mamifere salbatice, care folosesc ariile de cultura intensiva pe tot parcursul anului, ca loc de pasaj, hranire sau odihna. Nu au fost identificate specii de pasari de interes conservativ care sa cuibareasca in zona de amplasare proiectului. Speciile cu importanta conservativa observate la hranire sunt barza alba (iconia ciconia) si randunica (Hirundo rustica), care cuibaresc in localitatile limitrofe terenurilor studiate. Speciile mai putin importante care se regasesc in acest tip de habitat, in special toamna, iarna si la inceputul primaverii, sunt ciorile de semanatura (orvus frugilegus), graurii(sturnus vulgaris), vrabiile de casa (Passer domesticus), vrabie de camp (P. montanus), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica) si ciorile grive (. corone cornix). Noaptea, ciufii de padure (Asio otus), ies la vanatoare alaturi de huhurezul mic (Strix aluco), ambele specii cuibarind in padurile si localitatile din apropiere, aici venind pentru hrana constand din mamifere mici, precum rozatoarele de talia soarecilor. In timpul aratului, cand brazdele sunt intoarse si expun ramele (Lumbricus terestris) ariile cultivate sunt locuri de hrana importante pentru berzele albe (iconia ciconia), ciori (orvus sp.), fazani(phasianus colchicus) si pescarusi: pescarusul razator (Larus ridibundus), pescarus argintiu (L. argentatus cachinnans), hraninduse cu rame mai ales primavara. Dintre amfibieni o singura specie (ca adult) a fost observata pe ariile cultivate si la marginea campului din perimetrul studiat, broasca de lac (Rana esculenta). Rozatoare, cum ar fi soarecii (Apodemus agrarius) si iepurii de camp(lepus capensis europaeus) sunt si ele prezente intrun numar redus, reprezentand principala sursa de hrana pentru carnivore, cum ar fi vulpile(vulpes vulpes). Singurele specii de mamifer mare observate aici sunt caprioara (apreolus capreolus) si mistretul (Sus scrofa ). 23

124 Am folosit acest exemplu amplu de specii de animale regasite in zonele intens cultivate pentru a arata ca aceste tipuri de habitate nu sunt cu nimic mai putin importante pentru conservarea animalelor salbatice si ca aceste zone pot sustine populatii de specii importante din punctul de vedere al conservarii, culturile de salcie energetica fiind recunoscute pentru aceasta. In urma acestor observatii sa inregistrat o densitate si o diversitate ridicata a pasarilor in Suedia (Goransson 990, 994, erg 2002), in S.U.A. (hristian et al., 994, Dhont et al., 2004) si Regatul Unit al Marii ritanii (Kavanagh 990, Sage si Robertson, 996, Sage si Tucker, 998, oates si Say, 999). In culturile energetice cu rotatie scurta a fost inregistrata o diversitate sporita a speciilor de pasari comparative cu habitatul agricol existent. Goransson (990) si erg (2002) au concluzionat ca plantatiile de salix cresc diversitatea pasarilor in general, si in special cea a fazanilor. erg (2002) a concluzionat de asemeni ca plantatiile de salcie energetica ar putea fi habitatul preferat de unele specii rare sau pe cale de disparitie. 2. omunitatile de plante ruderale Aceste comunitati sunt localizate pe marginile drumurilor, cararilor, canalelor de irigatii si in general la marginea terenurilor cultivate, nefiind decat tangential inclus in suprafata investitiei. Acest tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de cuibarit si hranire pentru unele specii de pasari, cum ar fi: sfrancioci(lanius sp.), ciocarlanul motat (Galerida cristata) si alte specii, in special cand in acest habitat exista tufisuri si copaci razleti. Au fost identificate comunitati antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major (cod R8704 conform Donita et al, 2005), prezente in apropierea drumurilor, a potecilor, locuri intens calcate; se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor vegetale Agropyretum repentis Felfoldy 942, Hordeetum murini Libbert 932 em. Pass. 964, ardarietum drabae Timar 950, Descurainietum sophiae Krech. 953 corr. Oberd. 970, LolioPlantaginetum majoris (Linkola 92) erger 950, SclerochlooPolygonetum avicularis (Gams 927) Soo 940. Majoritatea acestor asociatii vegetale ruderale apartin clasei henopodietea r. l. 95, ordinele Sisymbrietalia Tx. 96 si Onopordetalia r. l. et Tx. 943 si clasei Artemisietea Lohm., Prsg. et Tx. 950, ordinul Artemisietalia Lohm. et Tx Principalele specii de plante gasite in acest tip de habitat sunt: Abutilon theophrasti, Achillea millefolium, Agropyron repens, Agrostemma githago, Arctium lappa, Artemisia absinthium, Artemisisa annua, Artemisia vulgaris, allota nigra, assia hirsuta, annabis sp., apsella bursapastoris, ardaria draba, hondrilla juncea, ichorium intybus, irsium arvense, onsolida regalis, oronilla varia, ynodon dactylon, Daucus carota ssp. carota, Descurainia sophia, Dichanthium ischaemum, Dipsacus fullonum, Echinops sphaerocephalus, Echium vulgare, Eryngium campestre, irsium arvense, Hordeum sp., 24

125 Linaria vulgaris, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Malva neglecta, Marrubium vulgare, Matricaria recutita, Medicago lupulina, Medicago minima, Medicago sativa, Melilotus alba, Melilotus officinalis, Onopordon acanthium, Papaver sp., Phragmites communis, Plantago media, P. lanceolata, P. major., Polygonum aviculare, Teucrium chamaedrys, Tribulus terrestris, Trifolium repens, T. fragiferum, Xanthium strumarium, X. spinosum. 3. Petice cu vegetatie acvatica si palustra Sunt reprezentate de enclave de vegetatie acvatica si palustra dea lungul canalelor drenoare, nefiind incluse in dintre parcelele de teren agricol ale investitiei. In sezoanele cu ape mari infiltratiile de apa freatica aduc nivelul de apa la cote suficiente incat sa mentina vegetatie palustra este caracteristica zonelor mlastinoase. Aici predomina stufarisul format in general din stuf, plaur, papura, pipirig si rogoz asociatia Scirpo Phragmitetum W.Koch 926. Stuful se prezinta fie omogen (Phragmetes communis), fie amestecat cu papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenoplectus lacustris) sau rogoz (arex pseudocyperus), coada calului de balta (Equisetum palustre), sageata apei (Sagittaria sagittifolia), rosateaua (utomus umbellatus), stanjenii galbeni (Iris pseudacorus), mana apei (Glyceria aquatica), jalesul (Stachys palustris), cupa vacii (alystegia sepium), macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), zalogul sau salcia cenusie (Salix cinerea) s.a. Pe malurile canalelor regasim vegetatie specifica padurilor de lunca cu galerii sau zavoaie salcii in care stratul arborilor este exclusiv din salcii (Salix alba) sau amestec cu salcia plesnitoare (Salix fragilis), plop (Populus alba). Stratul arborescent este dominat de Salix alba, S. fragilis, Populus nigra, P. alba care uneori prezinta o densitate foarte mare. el arbustiv mai slab reprezentat este format din ornus sanguinea, Rubus caesius, Humulus lupulus, Prunus spinosa, rataegus monogyna, Rosa canina. Sinuzia ierboasa este dominata de numeroase higrofite ce suporta inundatii sau baltirea apei o perioada buna de timp. ele mai frecvente insotitoare sunt Urtica dioica, Galium aparine, Eupatorium cannabinum, Stellaria aquatica, Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Ranunculus repens, Poa trivialis,solanum dulcamara, Lysimachia nummularia. Structura floristica a asociatiei este mult influentata prin lucrarile de amenajari silvice dar si prin pasunatul excesiv determinand o puternica ruderalizare. De asemenea durata marimea si frecventa inundatiilor influenteaza negativ structura stratului ierbos. Acest habitat fiind foarte redus ca suprafata ofera adapost si hrana speciilor de pasari si mamifere ce se intalnesc si in celelalte 3 tipuri de habitate identificate in zona de implementare a proiectului. In ceea ce priveste amfibienii si reptilele am identificat speciile: Natrix natrix sarpele de casa, Natrix tessellata sarpele de apa si broastele de lac (Rana esculenta, R. ridibunda). Arbuști și tufe izolate Arbustii sunt, in general, rari in aria de proiect. De obicei sau gasit doar grupuri izolate si mici de tufisuri. 25

126 Este un habitat important care furnizeaza hrana (fructe de padure), adapost(majoritatea arbustilor prezinta spini pe tulpina care ofera protectie) si loc de cuibarit pentru pasari si adapost pentru mamifere. ea mai importanta specie din punct de vedere al conservarii si care populeaza acest tip de habitat este sfranciocul rosietic (Lanius collurio). Alte specii cum ar fi presurile, presura cu cap negru, presura sura, presura de gradina, folosesc acesti arbusti ca locuri de cantat sau pentru etalarea nuptiala a masculilor. Speciile de arbusti observate in zona sunt: paducel (rataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), maceș ( Rosa canina), dracila(erberis vulgaris). Sporadic sunt prezente si plante agatatoare precum, rochita randunicii (onvolvulus arvensis), curpan de padure (clematis vitalba), lasnicior (Solanum dulcamara), hamei (Humulus lupulus), care formeaza impletituri de vegetatie propice adapostirii pasarilor si mamiferelor mici. hiar daca aceste tipuri de habitat sunt considerate ca sarace din punct de vedere al biodiversitatii si neimportante pentru pasari si alte animale salbatice, cercetarea in teritoriu a relevant importanta acestor zone cultivate, a marginilor de camp si a arbustilor rasfirati pentru specii cum ar fi: ciocarlie de camp (Alauda arvensis), ciocarlie de baragan (Melanocorypha calandra), codobatura cu cap negru (Motacilla flava feldegg), silvie mica (Sylvia curruca), vrabie negricioasa (Passer hispaniolensis), presura sura (Miliaria calandra), sfrancioc rosiatic (Lanius collurio), francioc cu frunte neagra (Lanius minor), cioara de semanatura (orvus frugilegus), stancuta (orvus monedula) vanturel rosu (Falco tinnunculus), herete vanat (ircus cyaneus), pentru hranire și loc de cuibarit. Speciile de mamifere atrase de acest tip de habitat sunt soarecele de camp (Microtus epiroticus), sobolan de camp (Apodemus agrarius), iepurele de camp (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes). OMPONENTA FAUNISTIA Fauna Dobrogei se caracterizeaza printro deosebit de mare bogatie si diversitate, datorata in principal varietatii habitatelor terestre, acvatice si cavernicole, a particularitatilor climatice precum si a particularitatilor geografice legate de dispunerea si intrepatrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentata de un numar de peste 7445 specii de nevertebrate si 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate in peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 80 specii de pesti, 2 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de pasari si 80 specii de mamifere. lasele hondrichthyes si Osteichthyes sunt reprezentate de un numar de 80 de specii. Dintre cele aproximativ 80 de specii prezente in tabloul faunistic dobrogean, din 26

127 punctul de vedere al gradului de protec ie avem 2 specii vulnerabile, 8 specii periclitate, 6 specii rare si 6 specii endemice. Speciile de ihtiofauna de interes national, cu o pondere de 0,7% din totalul de specii, se impart in doua categorii, dupa cum urmeaza: specii de interes national care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, si specii de importan a nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5 la O.U.G. 57/2007), acestea din urma fiind reprezentate de un numar de 2 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:. specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de pesti prezenti in Dobrogea; 2. specii de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentand 6% din totalul speciilor de pesti prezenti in Dobrogea. lasa Amphibia este reprezentata printrun numar de 2 taxoni pentru care este necesara aplicarea unor masuri de conservare, reprezentand 63,5% din speciile de amfibieni din fauna Romaniei. In functie de gradul de protectie, 3 specii sunt vulnerabile, doua sunt periclitate si una endemica. Speciile de amfibieni de interes national, reprezentate printrun singur taxon intra in categoria speciilor care necesita o protec ie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 3. 4 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenti in Dobrogea; 4. 7 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenti in Dobrogea; 5. 2 specii de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenti in Dobrogea. lasa Reptilia este reprezentata prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, specie critic periclitata si 2 specii endemice. Fauna de reptile a judetului reprezinta aproximativ 70% din cea a tarii. Speciile de reptile de interes national, cu o pondere de 4% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printrun numar de 2 taxoni care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: 27

128 6. 5 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 7,85% din totalul speciilor de reptile prezente in Dobrogea; 7. 3 specii de reptile care necesita protec ie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente in Dobrogea. lasa Aves este reprezentata de specii ce sunt dominante ca numar si important conservativa in cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentand din punct de vedere al compozi iei specifice 7,75 % din avifauna Romaniei, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,7 specii sunt periclitate si 3 specii sunt critic periclitate. Speciile de pasari de interes na ional, cu o pondere de 5% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesita o protec ie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel: de specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de pasari prezente in Dobrogea; de specii a caror vanatoare este permisa (Anexa 5 la O.U.G. 57/2007), 3,58% din totalul de specii de pasari prezente in Dobrogea; 0. 4 specii de pasari de interes comunitar, a caror comercializare este permisa (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007),,64% din totalul de specii de pasari prezente in Dobrogea;. 5 specii a caror comercializare este permisa in condi ii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentand 5% din totalul speciilor de pasari prezente in Dobrogea. lasa Mammalia, reprezentata in cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezinta un numar considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (5 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) si rare (o specie). Foarte bine reprezentati numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae si Fam. Vespertilionidae, in marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum si reprezentanti ai Fam. Mustelidae. Speciile de mamifere de interes na ional se impart in doua categorii: 2. 5 specii care necesita o protec ie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, reprezentand 6,25% din totalul speciilor de mamifere; 3. specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5 la O.U.G. 57/2007) sunt in numar de 9 specii, reprezentand,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 4. 5 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; specii de animale care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; 28

129 6. 3 specii de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere. a sa avem o imagine mai buna a factorilor care favorizeaza dezvoltarea unui așa important complex de biocenoze trebuie aminitit ca din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formatiune de campii joase depresiuni si lunci, formatiune cu structuri sedimentare triasice, asa cum reiese de altfel si din imaginea de mai jos ( fig. 36. ). Fig. 36 Harta geologica a Dobrogei Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (0 ), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente, bate frecvent rivatul, geros iarna si uscat vara. o Date privind speciile de interes comunitar la nivelul ROSPA 003 Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe. Sa mentionat deja faptul ca perimetrul ce se doreste a fi amenjat conform proiectului de instalare cultura energetica cu salcie este cuprins in situl Natura 2000 ROSPA003 Delta Dunarii si omplexul Razim Sinoie. 29

130 Situl de protectie speciala ROSPA 003 Delta Dunarii si omplexul Razim Sinoie se intinde pe o suprafata de ,6 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 37 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza: od N02 % 3 L 522, 52 lase de habitate Estuare, lagune N06 N , 52 4, 42 Rauri, lacuri Mlastini, turbarii N09 N Pajisti naturale, stepe ulturi (teren arabil) N6 5 3 Paduri de foioase Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. onform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa a Directivei Pasari: 97; b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele onventiei asupra speciilor migratoare (onn): 5; c) numar de specii periclitate la nivel global: 7. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Pelecanus crispus Aythya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus haradrius alexandrinus hlidonias hybridus ircus aeruginosus Ardea purpurea otaurus stellaris Asio flammeus oracias garrulus Alcedo atthis Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii: Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus haradrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria 30

131 Tringa stagnatilis Limosa limosa Numenius arquata Anas clypeata alidris ferruginea Tringa totanus Tringa nebularia Larus canus alidris alba alidris temminckii hlidonias leucopterus haradrius dubius Anas querquedula Anas acuta Larus fuscus Mergus serrator Tringa erytropus Larus ridibundus alidris minuta alidris alpina Phalacrocorax carbo Phalaropus fulicarius Vanellus vanellus Gallinago gallinago Arenaria interpres Anas crecca haradrius hiaticula Anser fabalis Tringa ochropus Larus cachinnans Lymnocryptes minimus Limicola falcinellus Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus Aquila clanga ranta ruficollis Phalacrocorax pygmeus ygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Aytya ferina Aythya fuligula Anser anser Anas strepera In ceea ce priveste posibilele vulnerabilitati ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini, schimbarea habitatului seminatural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole ca si cositul sau pasunatul, in turbarii cositul in perioada de cuibarire industrializare si extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor), reglarea cursurilor raurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul in masa, amplasare de generatoare eoliene, inmultirea necontrolata a speciilor invazive, defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari, taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.), reglarea cursurilor raurilor, arderea stufului in perioada de cuibarire, si nu in ultimul rand navigatia. 3

132 Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE od Specie oncluzii Ophiogomphu s cecilia In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona este nula avand in vedere ca nu exista habitatele caracteristice speciei. 089 Morimus funereus In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona este nula avand in vedere ca nu exista habitatele caracteristice speciei. 060 Lycaena dispar In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta atopta thrips In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona este nula avand in vedere ca nu exista habitatele caracteristice speciei oenagrion ornatum In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Arytrura musculus In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona este nula avand in vedere ca nu exista habitatele caracteristice speciei Theodoxus transversalis In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona este nula avand in vedere ca nu exista habitatele caracteristice speciei Anisus vorticulus In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona 32

133 este nula avand in caracteristice speciei vedere ca nu exista habitatele Graphoderus bilineatus In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona este nula avand in vedere ca nu exista habitatele caracteristice speciei Leptidea morsei In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. Probabilitatea ca aceasta sa fie prezenta in zona este nula avand in vedere ca nu exista habitatele caracteristice speciei Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE și relatia acestora cu proiectul propus od Specie oncluzii 8 ombina 8 bombina 2 Testudo 9 graeca 29 8 Vipera ursinii 99 Triturus 3 dobrogicus 22 Emys 0 orbicularis In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. In tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de pasari de importanta comunitara din sit, importanta populatiilor lor locale, gradul de conservare si de izolare si evaluarea globala a zonei 33

134 de studiu pentru fiecare specie in parte, in conformitate cu criteriile din Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006 și cu Formularul standard Natura 2000 al sitului, dupa cum urmeaza: 0Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei onsiliului 79/409/EE od Specie A402 Accipiter brevipes A229 Alcedo atthis P o p u l a t i e R e z i d e n t a uibari t Iernat Pasa j p S i t. P o p o n s e r v. I z o l a r e Gl o b al D A A042 Anser erythropus 030i A A A090 Aquila clanga 84i A A A404 Aquila heliaca 3i A089 Aquila pomarina i A029 Ardea purpurea p A A A024 Ardeola ralloides p A A A060 Aythya nyroca p A A A02 otaurus stellaris p A A 396 ranta ruficollis A A A33 urhinus oedicnemus 4460p A403 uteo rufinus 45p A38 haradrius alexandrinus 9020p A i i 34

135 A96 hlidonias hybridus p A A03 iconia ciconia 8090p A030 iconia nigra 25p D A080 ircaetus gallicus D A08 ircus aeruginosus A A082 ircus cyaneus R D A083 ircus macrourus R A084 ircus pygargus 23p A23 oracias garrulus p A037 ygnus columbianus bewickii 4i A A038 ygnus cygnus i A A238 Dendrocopos medius R D A429 Dendrocopos syriacus R D A236 Dryocopus martius R D A027 Egretta alba p A A A026 Egretta garzetta p A A A379 Emberiza hortulana R D A5 Falco cherrug 2p A098 Falco columbarius D A095 Falco naumanni A A A03 Falco peregrinus D A097 Falco vespertinus A A A54 Gallinago media A A002 Gavia arctica R D A00 Gavia stellata R D R p i 2060i 3p R p 2080i 35

136 A89 Gelochelidon nilotica 82p i A A35 Glareola pratincola p A A075 Haliaeetus albicilla 2628p A A A092 Hieraaetus pennatus R D A3 Himantopus himantopus p i A022 Ixobrychus minutus p A A A338 Lanius collurio R D A339 Lanius minor R D A80 Larus genei 2070i A76 Larus melanocephalus A A A77 Larus minutus i A57 Limosa lapponica 5i A246 Lullula arborea V D A242 Melanocorypha calandra R D A068 Mergus albellus A A A073 Milvus migrans A59 Numenius tenuirostris A A023 Nycticorax nycticorax p A A A533 Oenanthe pleschanka 224p A07 Oxyura leucocephala A094 Pandion haliaetus A020 Pelecanus crispus 32040p A A A09 Pelecanus onocrotalus p A A A A A393 Phalacrocorax pygmeus p i A A A70 Phalaropes lobatus i p R i 67p 3i 4i R i

137 i D p A A p A A p A A p V A 20000i A A A i A A A R 3i A A5 Philomachus pugnax A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus A40 Pluvialis apricaria A20 Porzana parva A9 Porzana porzana A2 Porzana pusilla A464 Puffinus yelkouan A32 Recurvirostra avosetta p A95 Sterna albifrons 60220p A90 Sterna caspia A93 Sterna hirundo p A9 Sterna sandvicensis 2060p A307 Sylvia nisoria A67 Xenus cinereus R 20300i 2040i i R Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei onsiliului 92/43/EE și relatia cu proiectul propus od Specie oncluzii Spermophilu s citellus Lutra lutra In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. 37

138 35 6 Mustela lutreola In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta Vormela peregusna In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta Mustela eversmannii In decursul observatiilor efectuate in zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificata ca fiind prezenta. riteriile de evaluare a sitului pentru o anumita speciem, așa cum sunt ele prezentate in fișa de mai sus sunt urmatoarele : POPULATIA: reprezinta marimea si densitatea populatiei speciei prezente din zona de studiu in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in zona de studiu cu cea la nivel national. Acest ultim aspect este, in general, dificil de evaluat. Masura optima ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populatia din zona de studiu/populatia de pe teritoriul national. Astfel, se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: A: 00%>P>5% : 5%>P>2% : 2%>P>0% In plus, in toate cazurile in care o populatie din specia respectiva este prezenta in zona de studiu evaluata intro proportie nesemnificativa, ea trebuie inclusa in a patra categorie: D: populatie nesemnificativa. ONSERVAREA: reprezinta gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua subcriterii: 7. i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie; 8. ii) posibilitatile de refacere. riteriul i) presupune o evaluare globala a trasaturilor habitatului in ceea ce priveste cerintele biologice pentru o specie data. Trasaturile legate de dinamica populatiei sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atat de animale cat si de plante. Trebuie sa se evalueze structura habitatului si unele trasaturi abiotice. "ea mai buna expertiza" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente in stare excelenta, II: elemente bine conservate, III: elemente in stare medie sau partial degradata In cazurile in care se acorda subclasa "I: elemente in stare excelenta" sau "II: elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat in totalitate ca "A: conservare excelenta" respectiv ": conservare buna", indiferent de clasificarea la celalalt subcriteriu. 38

139 In cazul subcriteriului ii), care se ia in considerare doar daca elementele sunt in medie sau partial degradate, se foloseste o abordare adaugand o evaluare a viabilitatii populatiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care sar ajunge este: I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu, III: refacere dificila sau imposibila. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua subcriterii este: A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, : conservare buna = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), : conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLAREA: reprezinta gradul de izolare a populatiei prezente in zona de studio fata de aria de raspandire normala a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o masura aproximativa a contributiei unei populatii date la diversitatea genetica a speciilor pe de o parte si a fragilitatii acestei populatii pe de alta parte. Folosind o abordare simplista, se poate spune ca pe masura ce o populatie este mai izolata fata de raspandirea ei naturala, pe atat ea are o contributie mai mare la diversitatea genetica a speciei, si in consecinta, termenul "izolare" trebuie considerat in context mai larg, aplicanduse in egala masura endemicii propriuzise, subspeciilor/varietatilor/raselor si subpopulatiilor unei metapopulatii. In acest context trebuie folosita urmatoarea clasificare: A: populatie (aproape) izolata, : populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie, : populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOAL: reprezinta evaluarea globala a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. Acest criteriu se refera la evaluarea globala a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a insuma criteriile anterioare si pentru a evalua alte trasaturi ale zonei de studio considerate ca relevante pentru o specie data. Aceste trasaturi pot varia de la o specie la alta si pot include activitati umane din zona de studiu sau din zonele invecinate care ar putea influenta starea de conservare a speciei, managementul solului, protectia juridica a sitului, relatiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat si specie etc. "ea mai buna expertiza' va fi fi utilizata la aceasta evaluare globala, cu urmatorul sistem de ierarhizare: A: valoare excelenta : valoare buna, : valoare considerabila Este binecunoscut faptul ca diversitatea elementelor faunistice este strans corelata cu particularitatile floristice si asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului. ombinatia si interactiunea tuturor acestor factori determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspandire al speciilor, variind de la o raspandire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strans legata de combinatia acestor factori. 39

140 Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nise ecologice mai mult sau mai putin diversificate in stransa legatura cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, in regnul animal exista o delimitare a speciilor functie de gradul acestora de adaptabilitate la conditiile de mediu. Aceasta adaptabilitate este data de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie in parte. Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit, preferinta pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu cat o specie prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu atat mai mult aceasta va depinde strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va intampina dificultati mai mari in ocuparea unor nise ecologice, consistand astfel din populatii restranse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrangere a populatiilor local si intrun final riscului de disparitie. Pe de alta parte, cu cat o specie este mai putin specializata, aceasta va putea ocupa diverse nise ecologice si stabili populatii semnificative contribuind astfel la o raspandire uniforma. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care sau adaptat ecosistemelor antropizate, avand o distributie uniforma si populatii stabile, care asigura un bun fond genetic necesar perpetuarii speciei. Astfel de specii sunt: gugustiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casa (Passer domesticus), cioara griva (orvus cornix), stancuta (orvus monedula), cotofana (Pica pica) ș.a.. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel inalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, si care, odata cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemanatoare. O alta cauza care afecteaza speciile cu un nivel inalt de specializare este si fenomenul de incalzire globala care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forteaza aceste specii sa caute un microclimat corespunzator in alte zone, insa probabilitatea de a gasi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scazuta. Din punct de vedere al statutului de conservare componenta avifaunistica se poate in cadrul in una din categoriile din imaginea de mai jos : Fig. 37 riterii de clasificare a speciilor de pasari 40

141 Rute de migratie avifauna, metodele de monitoring și evaluare utilizate in studiul componentei faunistice Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu L.,958):. Toamna a) Drumul estelbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce sa desprins la nord de SatuMare si la sud de Munkacs, a inconjurat arpatii prin valea Tisei, peste Muntii Maramuresului si sa indreptat inspre sudest, pe langa arpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite, turturele si cocori; b) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (895), constatat si de Almasy (898), apoi de Floricke (98), in Delta, vine din nord, nordest, aducand pasarile din Europa centralnordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite si dropii; c) Drumul sarmatic vine din Rusia de sudvest, pana peste osfor, in AsiaMica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum osforsuez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; d) Drumul carpatic, venind din regiunea arpatilor peste valea Ialomitei, Muntii Dobrogei, pana la Luncaiamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; e) Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) si pelicani; f) Drumul sitarilor, venind din NE spre SV, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIXlea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uraloaspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier. omparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume: drumul sarmatic si o parte a drumului uralovolgocaspic, iar prin vestul tarii, drumul estelbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocorii zboara usor peste intinderi mari de ape, munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita. 2. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, rimeea), fara insa a pierde 4

142 si ramura ce trece prin Republica Moldova, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita abadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara. a si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata rigida si formala. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale: Regimul hidrografic al Dunarii. Situatia climatica a anului respectiv. Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte in regiunea lacurilor din sudul onstantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la alafat pana in Insula railei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari. Se poate afirma ca din punct de vedere avifaunistic, de interes major pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: a) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (895), constatat si de Almasy (898), apoi de Floricke (98), in Delta, vine din nord, nordest, aducand pasarile din Europa centralnordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite si dropii; b) Drumul sarmatic vine din Rusia de sudvest, pana peste osfor, in AsiaMica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum osforsuez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; c) Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) si pelicani; d) Drumul sitarilor, venind din NE spre SV, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. In vederea obtinerii unui tablou faunistic (avifaunistic in special ) cat mai complet sa intocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. In acest sens sau stabilit necesitatile de monitorizare, sa delimitat zona de studiu precum si metodele de lucru si de colectare a datelor. Pentru a avea o monitorizare eficienta in cadrul celor 9 loturi de teren invecinate satelor eatalchioi și Salceni in proiectul elaborat de S.. ROS ENERGY PELLETS S.R.L., in ce privește speciile cuibaritoare dar și pasarile migratoare sa utilizat o metoda adecvata de monitorizare care sa poata reda toate particularitatile de pasaj (directii de deplasare, culoare de migratie, comportament, etc.) din zona. 42

143 Principala metoda de lucru utilizata a fost cea a punctelor de analiza in fașii, la distanta de vedere a capetelor acestor fașii de catre specialistul care efectueaza monitorizarea deoarece aceasta metoda poate asigura colectarea de date ce permit atat stabilirea dinamicilor migrationale cat și identificarea locatiilor de cuibarit ale pasarilor. In perioadele de migratie atat de primavara cat și de toamna sau utilizat pentru observatii și 7 puncte fixe de monitorizare, cate punct amplasat in fiecare zona distincta in care sunt grupate loturile destinate proiectului de infiintare cultura de salcie energetica. Metodologia de lucru a fost alegerea unor suprafete, in numar de 0, sub forma de fașii in suprafata de 5 ha ( 6 fașii de 000x50 m; fașie de 700 x 50m; fașie de 300x50m ; 2 fașii de 500x50m) in asa fel incat acestea sa cuprinda toate zonele distincte din suprafata terenului concesionat de S.. ROS ENERGY PELLETS S.R.L. Perioada de monitorizare a fost de 2 zile pe an, in etape distincte pentru perioadele de cuibarit, perioadele de migratie ( primavara și toamna ) pentru pasarile de pasaj, un interval pentru oaspeti de iarna ( ocazie cu care sa observat și prezenta/absenta mamiferelor care nu hiberneaza specifice Deltei Dunarii). Practic sau parcurs suprafete totalizand mp și sa inregistrat prezenta/absenta speciilor avifaunistice in fiecare lot sau grup de loturi ( parcele unite) destinate culturii de salcie energetica. Misiunea de monitorizare avifaunistica a fost una facilitata de configuratia terenului, cu exceptia zonelor lasate in parloaga de la limita de sud a incintei unde sunt tufe foarte inalte de Tanacetum vulgare și irsium arvense. u ocazia parcurgerii acestor transecte sa efectuat in fapt o inventariere a tot ceea ce inseamna componenta faunistica. Perimetrul ce se doreste amenajat este reprezentat de teren arabil in suprafata de 46,49 ha. In terenul in care se va infiinta cultura de salcie energetica la data studiului nu exista conditii propice pentru cuibarit, hrana sau adapost pentru componenta faunistica și cu atat mai putin pentru cea pentru componenta avifaunistica. Exista conditii temporare de hranire pentru pasarile antropofile și mamiferele mici dupa recoltarea culturilor agricole, dar nu sunt conditii deosebit de cautate intrucat terenul devine camp deschis care nu ofera conditii de siguranta elementelor faunistice. De aceea prin infiintarea culturii de salcie energetica aceasta va deveni un mediu de viata mult mai atractiv pentru toate grupele mari faunistice, imbogatinduse modulele trofice. Zona de studiu a fost stabilita astfel incat sa cuprinda intreg perimetrul ce se doreste amenajat precum si zonele adiacente in functie de speciile de pasari monitorizate. Zonele adiacente au fost selectionate astfel incat sa reprezinte un spatiu de minim 500 de metri de jur imprejurul amplasamentului, tinand cont de dimensiunea perimetrului ce se doreste amenajat cu cultura de salcie. Avand in vedere ca amplasamentulproiectului de cultura salcie energetica este inclus in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 003 Delta Dunarii si omplexul Razim Sionie), sa monitorizat inclusiv prezenta / absenta speciilor de pasari cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura Observatiile de teren pentru identificarea speciilor cuibaritoare sau efectuat in perioade cand acestea sunt mai active așa cum este perioada cand deja puii au parasit 43

144 cuibul si sunt apti de zbor, moment cand este cel mai usor de stabilit prezenta sau absenta unei specii in zona de interes. Studiul asupra faunei a fost efectuat conform urmatorului tabel (tabelul 5), functie de perioadele favorabile si optime pentru fiecare grupare taxonomica vizata: Tabelul 6.Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii: Ian feb mar apr mai iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Pasari cuibaritoare Pasari sedentare Pasari de pasaj Pasari care ierneaza Amfibieni Reptile Mamifere Legenda : Perioada optima Perioada favorabila In acest sens, in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare a fost alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor; 2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie; 3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit; 4. pasari sedentare: sau monitorizat in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si a celor care ierneaza. In ceea ce priveste speciile de amfibieni, reptile si mamifere, acestea au fost monitorizate pe parcursul deplasarilor efectuate pentru monitorizarile pasarilor datorita faptului ca deplasarile pentru perioadele optime si favorabile se suprapun cu cele pentru pasari, astfel fiind posibila colectarea datelor impreuna. 44

145 a urmare a destinatiei agricole a terenurilor monitorizate, speciile coloniale cu populatii bine reprezentate in alte zone ale Deltei Dunarii (cormorani, egrete, starci ) au fost identificate in timpul deplasarilor doar tranzitand in zbor zona de studiu, stiut fiind faptul ca in cautarea hranei, pasarile adaptate la ecosistemele acvatice tind sa acopere in zbor suprafete intinse, putand vizita pe parcursul aceleiasi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hranire, astfel ca, fara exceptie, toate zonele din Delta Dunarii sunt tranzitate periodic de speciile de pasari coloniale adaptate la ecosistemele acvatice. ONLUZII In zona amplasamentului proiectului au fost identificate habitate antropice/agricole sau puternic influentate de activitatea umana. Fata de cele mai sus prezentate mentionam ca in cazul proiectului de cultura de salcie energetica, acesta va fi amplasat exclusiv pe terenuri agricole avand aceasta destinatie de zeci de ani. In aceaste conditii prin implementarea proiectului de cultura cu salcie energetica nu vor fi perturbate canale natural de transmitere a materiei, energiei și informatiei acestea fiind cele specifice ecosistemelor agricole antropizate. Mai mult, consideram pe baza ecologiei speciilor noi introduse ca o plantatie artificiala cu salcie energetica ce este in primul an de la infintare un ecosistem antropizat va constitui incepand cu anii 23 de la infiintare, un tip de ecosistem cu regim de reglaj aproape seminatural prin faptul ca nu se mai utilizeaza combaterea chimica incepand cu anul 2 de la infiintare iar fertilizarea cu compost organic incepand cu anul 3 se va face numai daca este cazul ( deficit cu simptome vizibile in cultura), ceea ce va spori gradul de sustinere a biodiversitatii faunistice la nivelul incintei agricole eatalchioi. Toate habitatele au o importanta scazuta din punct de vedere al conservarii. hiar daca aceste tipuri de habitat nu prezinta o importanta directa din punct de vedere al conservarii, unele specii importante de pasari si mamifere folosesc aceste habitate pentru hranire sau cuibarit. Plante Asa cum am descris subcapitolul dedicat habitatelor, speciile de plante prezente in locatia investitiei sunt in principal agricole si ruderale(generate de interventia antropica repetata ca urmare a lucrarilor agricole), nicidecum cele 5 specii de importanta comunitara mentionate fisa strandard Natura 2000 a siteului Delta Dunarii ROSI0065. Nevertebrate Insecte Insectele identificate cu ocazia deplasarii pe fașiile de monitoring din perimetrul proiectului: Libelulele : oenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum, Sympetrum fonscolombii; Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Nereine radiata; Fluturi: Papilio machaon, Polyomnatus icarus, Argynnis pandora; Lacuste : Dociostaurus marrocanus, allyptamus italicus; Oedipoda sp., probabil caerulescens 45

146 Greieri : Gryllus campestris; Ploșnite : Acanthosoma haemorrhoidale, Pyrrhocoris apterus; oleoptere : occinelia septempunctata, Scarabeus semipunctatus. In zona cercetata nu au fost gasite nici una din cele specii de nevertebrate protejate mentionate fisa strandard Natura 2000 a siteului Delta Dunarii ROSI0065. Pesti ele 5 specii de pesti mentionate in fisa strandard Natura 2000 a siteului Delta Dunarii ROSI0065, sunt prezente in situl respectiv ca intreg in biomurile acvatice, nicidecum in zona agricola luata in discutie in rpezentul studiu, ca urmare investitia nu impieteaza nicidecum existenta acestor specii. Amfibieni Nu au fost regasite pe teren nici una din cele doua specii din fisa strandard Natura 2000 a siteului Delta Dunarii ROSI0065, oricum suprafata studiata nu reprezinta decat o locatie punctiforma in intreg situl, nemai vorbind de faptul ca in locatia investitiei nu se regasesc conditiile propice acestora. Am identificat pe teren speciile de broaste de lac Rana esculenta si Rana ridibunda. Nu au fost gasite locuri de reproducere pentru amfibieni in suprafata proiectului, conditiile hidrometeorologice ale anului 203 fiind unele vitrege pentru acest segment. Reptile Nu au fost regasite pe teren nici una din cele trei specii din fisa strandard Natura 2000 a siteului Delta Dunarii ROSI0065, ca si in cazul precedent suprafata studiata nu reprezinta decat o locatie punctiforma in intreg situl, n uand in calcul faptul ca biotopul nu este specific speciilor de interes conservativ sin fisa. Doar doua specii de reptile au fost gasite Natrix natrix sarpele de casa si Natrix tessellata sarpele de apa, cativa indivizi solitari identificati accidental cu ocazia transectelor de vegetatie. Pasari Obiectivul principal al retelei Europene de zone protejate NATURA 2000 desemnate pe baza Directivei Pasari respectiv Directivei Habitate este ca aceste zone sa asigure pe termen lung statutul de conservare favorabila a speciilor pentru fiecare sit in parte care a fost desemnat. Desi definitia exacta a termenului statut de conservare favorabila nu este bine definit, Romania va trebui sa raporteze periodic catre omunitatea Europeana, rapoarte cu privire la indeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv si cantitativ cu privire la statutul unei specii intro anumita zona este marimea populatiei respectiv schimbarea marimii populatiilor. Este deci esential ca impactul unor investitii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnata ca sit Natura 2000, sa fie evaluat complet prin metode stiintifice. In majoritatea cazurilor impactul 46

147 poate fi minimalizat sau sensibil micsorat prin selectarea atenta si implementarea corecta a metodelor de diminuare a impactului. Studiile privind biodiversitatea avifaunistica se realizeaza in special in timpul cuibaritului pentru a demonstra valoarea suprafetei potential impactate pentru speciile cuibaritoare aici. Studiul asupra pasarilor a fost desfasurat in perioada septembrie 202 ianuarie 204. u toate acestea din analiza habitatului coroborata cu speciile observate se poate constata ca doar 2 dintre speciile pentru care situl a fost desemnat au fost observate in pasaj sau hranire, 28 ca specii cuibaritoare(fara importanta conservativa), pe suprafata posibil adiacenta si niciuna cuibaritoare pe suprafata ce va fi destinata culturii de salcie energetica. Din observatiile de teren concluzionam in tabelul de mai jos speciile regasite. Nr. lasif icare / Speci a S OV crt. (denumirea populara) 2 OI MP P Er actuala uibareste uibareste Observata in in in pasaj zona de vecinatat Frecvent onventia impact iobservat a erna* a la hranire Anexa II Anexa III 9 0 comun II comun ORD. IO NIIFO RMES Fam. icon iidae iconia ciconia (barza alba) ORD. ANSE RIFO RMES Fam. Anati dae 2 Anas platyrhynchos (rata mare) ORD. FAL ONIF ORM ES Fam. Accip itrida e 47 III

148 3 Accipiter nisus (uliu pasarar) 4 uteo buteo (sorecar comun) comun II comun II comun II comun III comun III Fam. Falco nidae 5 Falco subbuteo (soimul randunelelor) ORD. GALL IFOR MES Fam. Phasi anida e 6 Phasianus colchicus (fazan) ORD. HAR ADRII FOR MES Fam. Larid ae 7 8 Larus ridibundus (pescarus razator) Larus argentatus cachinnans comun comun comun (pescarus argintiu) ORD. OLU MIF ORM ES Fam. olu mbid ae olumba oenas 0 III (porumbel de scorbura) olumba palumbus (porumbel gulerat) 48

149 2 Streptopelia decaocto (gugustiuc) comun III comun III Ord. ucul iform es Fam. ucul idae 3 uculus canorus (cuc) ORD. STRI GIFO RMES Fam. Strigi dae 4 Athene noctua (cucuvea) comun II 5 Asio otus (ciuf de padure) comun II ORD. OR AIIF ORM ES Fam. orac iidae 6 oracias garrulus (dumbraveanca) comun II Upupa epops (pupaza) comun II comun II Fam. Upupi dae 7 ORD. PIIF ORM ES Fam. Picid ae Dendrocopus major 8 (ciocanitoare pestrita mare) 49

150 ORD. PASS ERIF ORM ES Fam. Alaud idae 9 Galerida cristata (ciocarlan) 20 Alauda arvensis (ciocarlie de camp) comun III comun III comun II comun II comun II comun II comun II Fam. Hirun dinid ae 2 Hirundo rustica (randunica) F a m. M o t a c i l l i d a e Motacilla flava feldegg 22 (codobatura cu cap negru) 23 Motacilla alba (codobatura alba) Fam. Turdi dae Luscinia megarhynchos 24 (privighetoare roscata) 25 Phoenicurus phoenicurus (codros de padure) 50

151 Fam. Sylvii dae 26 Silvia curruca (silvie mica) comun II comun II III III Fam. Parid ae 27 Parus major (pitigoi mare) Fam. Orioli dae 28 Oriolus oriolus (grangur) comun II Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) comun II comun comun comun comun Fam. Lanii dae 29 Fam. orvi dae 30 Pica pica (cotofana) 3 orvus frugilegus (cioara de semanatura) 32 orvus corone cornix (cioara griva) Fam. Sturni dae 33 Sturnus vulgaris (graur) Fam. Passe ridae 34 Passer domesticus (vrabie de casa) comun 35 Paser montanus (vrabie de camp) comun rel. comun Fam. Embe rizida e 36 Miliaria calandra (presura sura) 5

152 LEGENDA: S pasari sedentare (prezente in tot cursul anului, deci implicit cuibaritoare); OV oaspeti de vara (pasari migratoare, ce sosesc din sud primavara pentru cuibarit si pleaca toamna in aceleasi zone pentru iernat); OI oaspeti de iarna (pasari migratoare ce cuibaresc in nord, dar iarna stationeaza pentru hranire aici); MP partial migratoare (o buna parte din exemplare sunt sedentare, iar altele migreaza toamna in sud); P pasari de pasaj (nu cuibaresc in zona, dar trec pe aici primavara cand se intorc din sud din cartierele de iernat si se indreapta spre nord spre cele de cuibarit si invers toamna); Er specii eratice (pasari a caror cai obisnuite de migratie sunt departe de teritoriul Romaniei si care apar rar si intamplator in acest teritoriu; pasari ce cuibaresc in teritoriul RDD; In lista, conform onventiei de la erna, Anexa II specii strict protejate/ Anexa III specii protejate. u bold specii prezente in Formularul Standard Natura 2000 pentru situl Delta Dunarii si omplexul RazimSinoie ROSPA003. arza alba iconia ciconia Habitat: uibareste aproape in exclusivitate in zone antropizate utilizand diferiti suporti pentru construirea cuibului. Supravietuirea pe termen lung a speciei depinde de mentinerea in stare cat mai naturala a locurilor de hranit preferate de berze fanete, pasuni, zone umede in apropierea locurilor de cuibarit. Distributie: Este raspandita in toata tara, dar populatii mai insemnate are in partea de vest a tarii (jud. Satumare, Timis, etc.) respectiv in sudestul Transilvaniei (jud. Sibiu, rasov, Harghita). Populatia din Romania: onform ultimului recensamant sunt cca perechi in tara. In Romania, datorita mai ales desecarii excesive a zonelor umede in multe parti ale tarii populatia a suferit o diminuarea accentuata. Relevanta sitului pentru specie: Acest sit reprezinta doar un loc de hranire pentru specie, cele 4 perechi cuibarind in imprejurimi. Relevanta potentialului impact asupra speciei: Am observat rar berze solitare hraninduse in aria proiectului. Studiile au fost efectuate la sfarsitul verii si toamna. Apreciem ca realizarea culturii de salcie energetica nu va avea impact negativ semnificativ asupra acestei specii. 6. Dumbraveanca oracias garrulus Este o pasare de marime medie, cu corpul robust. Penajul este foarte variat, deoarece in bataia soarelui pare albastru intens ultramarin, iar seara albastru verzui. Partea inferioara a corpului, capul, gatul si partial coada sunt albastru deschis. Spatele este brun deschis, tectricele alare sunt albastru stralucitor, iar remigele mari sunt negre. oada este de un albastru foarte intens cu reflexe violet iar picioarele sunt de culoare galbena. apul este mare, ciocul este puternic si are culoare albastra spre violet. Juvenilii au un colorit mai sters si mai maro, gatul si pieptul fiind dungate cu maro cenusiu. Zborul este mai rapid si cu batai mai viguroase din aripi, decat stancuta. Zborul nuptial este format din plonjari si inlinari ale corpului intro parte si alta, asemanator cu zborul nagatului. Poate fi observata stand pe sarmele de telegraf sau cioturi de copac. Scoate sunete asemanatoare cu gaita, cotofana si stancuta. Habitat: Prefera padurile batrane si rare cu arbori scorburosi din zonele de campie si lunca, dar si din livezi. Populeaza si malurile lutoase, precum si zonele cu alunecari de teren. 52

153 Distributie: In Europa, efectivul clocitor este estimate la perechi clocitoare. ea mai mare populatie clocitoare este prezenta in Rusia si Turcia. In Romania sunt intre 4600 si 6500 de perechi clocitoare Relevanta sitului pentru specie: In zona proiectului nu cuibareste, 2 exemplare fiind observate la hranire. Probabil cuibaresc in padurile de lunca din vecinatate si folosec zona viitoarei culturi de salcie energetica ca habitat de hranire. Densitatea populatiei: Pretutindeni, cloceste intrun numar foarte mic, aproximativ 2 3 perechi la 0 km2. Diminuarea efectivelor se datoreaza si distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Este foarte putin probabil ca aceasta specie sa fie afectata de investitie, locurile de cuibarit din cadrul sitului fiind departe de zona de interes al investitiei. 29. Sfrancioc rosiatic Lanius collurio Habitat: uibareste in regiuni deschise, terenuri agricole cu tufisuri cu spini (maces, porumbar, paducel) si in luminisuri. Distributie: Se distribuie uniform in zonele deluroase cu terenuri agricole mixte cu pasuni si pajisti din Transilvania si Moldova. In partea de sud, cuexceptia Dobrogei, este mai rar din lipsa habitatelor corespunzatoare. Populatia din Romania: Populatia din Romania este estimata intre de perechi cuibaritoare si pare a fi stabila. Relevanta sitului pentru specie: Nu cuibaresc in zona viitoarei investitii, foarte posibil in tufarisurile adiacente. Folosesc zona ca habitat de hranire. Relevanta potentialului impact asupra speciei: in zona proiectului specia a fost observata in habitatele de tufarisuri. Estimam ca in zona studiata cuibaresc 323 perechi care, utilizand habitatele marginale proiectului, nu vor fi afectate in afara fazei de infiintare a plantatiei. Realizarea proiectului nu va influenta semnificativ statutul de conservare a speciei din sit avand doar efect strict punctual. In urma inventarierii habitatelor, in zona de studiu precum si pe o raza de minim 500 m in jurul celor 0 zone in care sunt grupate cele 9 parcele destinate proiectului de infiintare cultura de salcie energetica nu au fost identificate atat colonii ale unor pasari de mari dimensiuni precum coloniile mixte de starci, egrete, cormorani, cat si colonii mixte ale unor pasari precum chirele, chirighitele si pescarusii sau colonii de soimuleti de seara (Falco vespertinus), fapt care este confirmat si de numarul si frecventa relativ reduse ale acestor specii de pasari coloniale, precum si de particularitatile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar foarte putine tranzitand in zbor zona de studiu sau in vecinatatea acesteia in perioada de inundatie (nivel crescut al apelor primavara in special), stiut fiind faptul ca in cautarea hranei, pasarile adaptate la ecosistemele acvatice tind sa acopere in zbor suprafete intinse, putand vizita pe parcursul aceleiasi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hranire, astfel ca, fara exceptie, toate zonele din Delta Dunarii sunt tranzitate periodic de speciile de pasari coloniale adaptate la ecosistemele acvatice. 53

154 Nivelul scazut al diversitatii faunistice in incinta eatalchioi este cauzata de utilizarea intensiva a terenurilor pentru agricultura ( aceasta in ce privește terenurile ce fac obiectul culturilor de salcie energetica) iar in terenurile invecinate apa de suprafata apare periodic (primavara in perioada inundatiilor apa apare in special la limita de sud in zona impadurita de la sudul incintei eatalchioi) și in zona dig mal de la ratul hilia situate la distante mai mari de perimetrul proiectului. Aceste fluctuatii ale apei pe intervale mici de timp naște un fenomen de nesiguranta a speciilor avifaunistice in ași stabili aici zona de cuibarit, utilizand aceasta zona mai mult ca zona de tranzit pentru hranire. Rezultatele observatiilor asupra mamiferelor Fauna de mamifere prezenta in zona este caracteristica pentru mediul in care se practica o agricultura intensiva. el mai mare numar de indivizi ai speciilor rezidente este reprezentat de rozatoare, cum ar fi soarecele de camp reprezentat de 2 specii: Microtus arvalis (5 exemplare identificate), Apodemus agrarius (2 exemplare identificate) si insectivore Talpa europaea artita (0 mușuroaie/ 9 parcele). Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservarii. Mamiferele identificate in tranzit pe amplasament au fost : Vulpes vulpes Vulpea = 6 exemplare/an Lepus europaeus Iepurele de camp = 0 exemplare/an Sus scrofa Porcul mistret = 4 exemplare/an (scroafa cu 3 purcei) Nyctereutes procynoides ainele enot = 3 exemplare/an apreolus capreolus = 3 exemplare/an Impactul va fi important numai in faza de infiintare a culturii, cand unele suprafete de habitat vor fi ravasite, insa oricum acest lucru se intampla cu ocazia oricarei culturi agricole. ele 5 specii de mamifere mentionate fisa strandard Natura 2000 a siteului Delta Dunarii ROSI0065, nu au fost regasite in investigatiile de teren. Impact posibil Habitate Impactul asupra habitatelor din agricultura este mai putin important din punctul de vedere al conservarii. In aria de proiect nu exista habitate prioritare sau importante din punctul de vedere al conservarii. Vegetatia și flora In interiorul ariei de proiect nu exista plante endemice, rare sau vulnerabile. Unele dintre plante sau aglomerari de vegetatie vor avea de suferit in timpul fazei de infiintare a culturii de salcie energetica, insa echilibrul se va restabili de la sine in faza de exploatare. Insectele și alte nevertebrate Principalul impact il constituie pierderea habitatului in cursul fazei de infiintare a culturii de salcie energetica, insa oricum acest habitat este ravasit de fiecare data cand au loc lucrari agricole. Impactul legat de fragmentarea habitatului se va manifesta la nevertebratele mai putin mobile, cum ar fi molustele, din cauza drumurilor noi. Reptile și amfibieni 54

155 Problemele referitoare la victimele din trafic sau fragmentarea habitatului vor aparea in faza de infiintare a culturii de salcie energetica. Pasari el mai mare impact asupra pasarilor cuibaritoare este reprezentat de deranjul mare și pierderea de habitat din timpul fazei de infiintare a culturii de salcie energetica. Oricum nici o specie de interes conservativ din fisa standard Natura 2000 a sitului nu cuibareste pe amplasamentul investitiei. In timpul fazei de exploatare impactul va fi mai ales asupra pasarilor migratoare (pasari rapitoare și berze). Pasarile care cuibaresc in culturile agricole nu vor fi afectate decat intro masura foarte mica. Studiile efectuate in alte locatii din strainatate arata ca aceste culturi nu au un efect negativ semnificativ asupra populatiilor de pasari. Dimpotriva, in aceasta directie, sa inregistrat o densitate si o diversitate ridicata a pasarilor in Suedia (Goransson 990, 994, erg 2002), in S.U.A. (hristian et al., 994, Dhont et al., 2004) si Regatul Unit al Marii ritanii (Kavanagh 990, Sage si Robertson, 996, Sage si Tucker, 998, oates si Say, 999). In culturile energetice cu rotatie scurta a fost inregistrata o diversitate sporita a speciilor de pasari comparative cu habitatul agricol existent. Goransson (990) si erg (2002) au concluzionat ca plantatiile de Salix cresc diversitatea pasarilor in general, si in special cea a fazanilor. erg (2002) a concluzionat de asemeni ca plantatiile de salcie energetica ar putea fi habitatul preferat de unele specii rare sau pe cale de disparitie. In primavara pasarile sunt atrase de abundenta numarului de insecte ce isi gasesc habitatul in aceste plantatii. De asemeni varsta plantatiei si stadiul de crestere influenteaza prezenta pasarilor (Goransson, 994, Sage si Robinson, 2006, Dhont et al., 2007). Unele specii prefera zonele proaspat recoltate in timp ce altele prefera tufele ce preceda recoltarea (Goransson, 994). Mamifere Mamiferele, vor fi afectate numai in faza de infiintare a culturii din cauza zgomotului, distrugerii habitatului si a problemelor referitoare la poluarea produsa de echipamentele de constructie. Avand in vedere ca amplasamantul proiectului reprezinta doar o zona secundara de hranire a acestora, nu putem sa catalogam acest impact drept unul semnificativ sau important asupra acestui segment al biodiversitatii. Deasemeni monitorizarea va arata daca in etapa de exploatare vor fi favorizate si alte specii decat cele indentificate in aceasta etapa premergatoare. ONLUZII GENERALE Infiintarea culturii de salcie energetica din punctul de vedere al conservarii nu are un impact negativ semnificativ deoarece: Investitia este localizata in afara ariilor de strict protejate, iar cea de protectie speciala pentru pasari (SPA) este mult prea mare pentru ca suprafata investitie sa fie consideta o amentitare, mai cu seama ca se afla in afara ariei de cuibarit pentru pasari si departe de marile colonii de cuibarit. 55

156 Nu exista locuri de innoptat pentru pasarile migratoare, cum ar fi plaurii de trestie, lacurile, padurile etc., in interiorul ariei de proiect. Nu exista zone de aglomerare (bottleneck) pentru pasarile migratoare cunoscute sau observate in interiorul ariei proiectului. Se remarca prezenta unui numar foarte mic de specii pe aceste terenuri antropizate ocupate de culturi agricole in cea mai mare parte a anului ; Perimetrul concesionat achizitionat pentru cultura de salcie energetica nu constituie habitat propice pentru adapost, hrana sau reproducere pentru speciile din componenta faunistica ca urmare a destinatiei terenului exclusiv pentru culturi agricole, singura alternativa de adapost și hranire fiind coridoarele ecologice constituite de drumurile și canalele de irigatie și colectare a apelor ( in mare parte colmatate in prezent) unde exista vegetatie permanenta tot timpul anului; Speciile de pasari identificate in perimetrul concesionat sunt specii comune din Ordinul Passereiforme, putine la numar, specii antropofile care nu sunt deranjate de activitatea antropica din perimetrul agricol sau sepcii de talie foarte mica pentru care vegetatia din coridoarele inguste dintre solele agricole pot asigura adapostul pasarilor ; Majoritatea speciilor de pasari au fost identificate in vecinatatea perimetrului concesionat achizitionat pentru cultura de salcie, in zonele inundabile și in perioada de inundare a terenurilor situate intre Dunare și digul imprejmuitor al incintei agricole ( zona dig mal sau depresiuni care comunica liber cu Dunarea și ajung pana la limita incintei agricole indiguite). Mamiferele, reptilele și insectele intalnite sunt comune spatiului deltaic și national care,,suporta,, fragmentarea activitatii etologice specifice de catre activitatea antropica din perimetrul agricol. Prin specificul activitatii de amplasare a culturii de salcie energetica, nu vor fi afectate populatiile speciilor identificate in perimetrul agricol in care se incadreaza proiectul sau populatiile speciilor din vecinatate, ci, cu certitudine data de biologia speciilor introduse și perenitatea acestora, va crește valoarea ecosistemica din incinta prin creșterea capacitatii noii compozitii vegetale de a asigura adapost permanent, hrana și locuri de reproducere sigure pentru elementele componentei faunistice. Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSI0065 Delta Dunarii si ROSPA003 Delta Dunarii si omplexul RazimSinoe nu sunt afectate de proiectul propus deoarece :. Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitate de interes comunitar; 3. ultura de salcie energetica nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar STAREA MEDIULUI IN AZUL NEIMPLEMENTARII PROIETULUI NU VA FI SHIMATA RAMANAND UN AGROEOSISTEM PUTERNI ANTROPIZAT DIN ZONA 56

157 EONOMIA A REZERVAȚIEI IOSFEREI DIN DELTA DUNARII. MAI MULT, PRIN REALIZAREA PROIETULUI VA RESTE VALOAREA EOSISTEMIA DIN ININTA AGRIOLA PRIN REAREA DE NOI ALTERNATIVE PENTRU OMPONENTA FAUNISTIA IN ALEGEREA PERIMETRULUI ULTURII DE SALIE A LOURI PENTRU ADAPOST PERMANENT, HRANIRE SI REPRODUERE. Impactul negativ produs de activitatile viitoare nu va atinge cote ridicate pentru amfibieni, reptile si mamifere. Distrugerea habitatului va afecta numai o mica suprafata din habitatul natural. Acest habitat nu este important din punctul de vedere al conservarii. Oricum groecosistemele sunt adaptate acestui gen de lucrari, avand un echilibru dinamic diferit de cel al ecosistemelor naturale. Recomandari: principalele lucrari agricole trebuie efectuate in afara perioadei de cuibarit; toate habitatele naturale si seminaturale distruse trebuie obiectul unor activitati de restaurare, daca va fi cazul; sa faca monitorizarea habitatelor, florei si faunei trebuie efectuata in faza de constructie si pentru inca cel putin trei ani dupa terminarea constructiei, inclusiv in habitatele vecine pentru a nu exista suspiciuni sau accidente de introducere de specii invazive; deasemeni o evaluarela momentul desfiinatarii plantatiei de salcie energetica care sa ajute la concluzioanarea intregii perioade de monitoring. 4.6.Peisajul Informatii despre peisaj informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia, caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament, caracteristicile retelei hidrologice, zone impadurite in arealul amplasamentului; Analizand peisajul din zona comunei eatalchioi, se pot observa 2 zone distincte: ) Zona agricola definita de terenurile agricole. Peisajul din aceste zone nu prezinta valori estetice semnificative. 2) Zona rurala cuprinde ansamblul locuintelor din resedinta de comuna si sateleadiacente. 57

158 58

159 Fig. 37 Peisajul din zona de infiintare a culturii de salcie energetica Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului, impactul acestor schimbari asupra stabilitatii peisajului; explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus; onditiile geomorfologice si tipul de utilizare al terenului sunt principalii factori care determina peisajul general al unui teritoriu. In cazul localitatii din imediata vecinatate a proiectului, tipul general de peisaj poate fi definit ca peisaj de terenuri cultivate intensiv, la care se adauga, pe mici portiuni, suprafete destinate pasunatului. Terenurile pe care se va infiinta cultura de salcie sunt terenuri agricole. Suprafata de teren folosita va fi de 46,49 ha Impactul vizual Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel transfrontiera; biotopului, Romania este al treilea stat care a ratificat, prin Legea nr. 45 din 8 iulie 2002, onventia Europeana a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie In intelesul onventiei, peisajul si diversitatea formelor sale sunt rezultatul actiunii combinate a urmatorilor factori: Factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie si clima) a caror actiune la scara 59

160 geologica precum si la scara recenta reprezinta amprenta sau altfel spus principalii factori de modelare a peisajului; Factorii antropici (tipul si modul de raspandire a localitatilor rurale, activitatile preponderente desfasurate in interiorul si in vecinatatea asezarilor, infrastructura existenta) care contribuie direct, in mai mica sau mai mare masura la modelarea peisajului natural. Diversitatea conditiilor naturale face ca in spatiul rural romanesc sa existe o paleta larga de forme de peisaj, de la cele naturale nealterate de activitatile umane pana la cele puternic antropizate ca rezultat al activitatilor economice intensive si/sau destructive. Principalele trasaturi care dau valoare peisajului sunt: Valoarea estetica (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice); Valoarea traditionala (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natura culturala). Vulnerabilitatea peisajului este data de capacitatea sa de a integra sau asimila elementele antropice. Elemente cheie ale vulnerabilitatii sunt: Tipul si gradul de acoperire cu vegetatie (cat de extinsa si variata este vegetatia de la terenuri lipsite de vegetatie sau cu monoculturi pana la paduri naturale extinse); Topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce confera un impact negativ peisajului); Gradul de expunere / vizibilitate (cat de expuse sunt elementele antropice si modul in care acestea au fost sau nu realizate la o scara care sa le permita integrarea armonioasa in peisaj). Informatiile disponibile privind evaluarea peisajelor rurale din Romania sunt reduse si cel mai adesea se bazeaza pe aprecieri generale. Principalii factori distructivi ai peisajului existenti in spatiul rural romanesc sunt: a) Activitatile economice cu caracter intensiv precum exploatarile forestiere sau exploatarile miniere de suprafata; b) Managementul defectuos al deseurilor care permite aparitia depozitelor neautorizate; c) Abandonarea terenurilor agricole (in unele cazuri asociata cu depozitarea de deseuri) si a unitatilor economice neproductive (la nivelul tarii exista un numar considerabil de ferme zootehnice abandonate proces urmat adesea de dezafectarea partiala a constructiilor); d) onstructiile (rezidentiale, comerciale sau industriale) cu un grad scazut de integrare in peisajul natural datorita regimului de inaltime, arhitecturii sau culorilor utilizate; e) Degradarea identitatii si a caracteristicilor locale prin abandonarea si inlocuirea constructiilor traditionale cu constructii caracteristice zonei urbane. 60

161 Estimarea impactului asupra peisajului Un principiu fundamental in estetica peisajului considera valoarea acestuia ca fiind direct proportionala cu varietatea formelor de relief si a vegetatiei din respectiva regiune; cu alte cuvinte, un peisaj al carui relief este caracterizat printro energie mare, si in care sunt prezente elemente precum paduri, ape curgatoare sau mlastini, sau in care exista un contrast intre anumite elemente (ex: alternanta intre paduri si terenuri cultivate, etc), va fi considerat ca avand o valoare mai mare decat un peisaj monoton, cu vegetatie uniforma. In privinta viitoarei locatii a infintarii culturii de salcie energetica si a faptului ca este o cultura agricola se poate porni din start de la premisa ca diversitatea vizuala a peisajului este relativ redusa, acesta fiind caracterizat in principal prin prezenta unui relief monoton in cea mai mare parte si prin predominarea culturilor agricole. Sunt elementele din peisaj care ies in evidenta printrun anumit contrast (forma, culoare). In general sunt parte componenta a mediului fizic (rauri, varfuri de munte, lacuri), insa de multe ori pot fi de natura culturala, precum anumite cladiri cu valoare arhitectonica deosebita. Aceste puncte de interes se considera ca maresc valoarea estetica a peisajului, mai ales daca sunt vizibile din mai multe directii. Totusi, anumite interventii ale omului in peisaj sunt percepute negativ si datorita faptului ca prezenta lor atrage privirea (cariere, centrale termice). Zona in care se vor face lucrarile agricole este lipsita de puncte de interes in peisaj care sa interfereze in mod negativ cu acestea. De asemenea, in cursul deplasarilor pe teren nu au fost remarcate obiective culturale cu valoare arhitecturala deosebita. a o prima concluzie, valoarea peisagistica a zonei in care se propun lucrari de infiintare salcie energetica nu este deosebita fata de conditiile general intalnite in partea nordica a judetului Tulcea. oncluzii: Nu exista un impact vizual deoarece zona in care se vor efectua lucrarile de infintare salcie energetica este o zona agricola, iar aceste lucrari intra in aceasta categorie. Fig. 38 lmpactul vizual din zona infiintarii cultturii de salcie energetica 6

162 4.7 Mediul social si economic.7.. Informatii despre mediul social si economic din zona omuna ealtachioi este amplasata in nordul judetului Tulcea, pe malul drept al bratului hilia si este delimitata de urmatoarele teritorii comunale: la nord si la vest este delimitata de bratul hilia si frontiera de stat cu Ucraina; la sud este delimitata de teritoriul comunei Somova 62