Domeniul constructiilor Principalele probleme de protectie a mediului in Romania si Bulgaria. Depozitarea si reciclarea deseurilor

Domeniul constructiilor Principalele probleme de protectie a mediului in Romania si Bulgaria. Depozitarea si reciclarea deseurilor 1

Cuprins: 1. Eliminarea deseurilor din constructii si demolari situatia prezenta si necesitati in Romania si Bulgaria 2. Masuri de protectia mediului in constructii tratarea deseurilor contaminate; recuperarea si valorificarea deseurilor. Exemple de bune practici ale agentilor economici din Uniunea Europeana 3. Responsabilizarea agentilor economici din domeniul constructiilor principiul poluatorul plateste 4. Gestionarea deseurilor din constructii si demolari baza legislativa si surse de finantare pentru IMM-uri Bibliografie Anexa 1 Anexa 2 2

1. Eliminarea deseurilor din constructii si demolari situatia prezenta si necesitati in Romania si Bulgaria Protectia mediului inconjurator, protectia mediului construit, protectia mediului natural, protectia mediului interior etc. sunt notiuni care desemneaza domeniile de interventie in vederea protectiei mediului la scara globala in domeniul constructiilor si dezvoltarii urbane. In Europa, cele mai mari fluxuri de deseuri provin din activitatile de constructii sau demolari si, totodata, din activitatile de fabricatie. Din noiembrie 2008 Uniunea Europeana dispune de o noua legislatie in materie de deseuri, care include obiective ce urmeaza a fi atinse pana in 2020. Implementarea cu succes a legislatiei de catre statele membre va conduce la reducerea la minimum a efectelor negative ale producerii si gestionarii deseurilor asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului. Noua legislatie stabileste o ierarhie a deseurilor, respectiv o ordine de prioritati pentru ceea ce reprezinta in general cea mai buna optiune din punct de vedere al protectiei mediului, si anume: prevenirea, reutilizarea, reciclarea sau alte operatiuni de recuperare si in ultima instanta depozitarea sigura din punct de vedere al protectiei mediului a deseurilor. Unul din obiectivele stabilite pentru a fi atins pana in 2020 il reprezinta cresterea la un nivel minim de 70% din masa a reutilizarii si reciclarii deseurilor provenind din activitati de constructie si demolari, precum si a deseurilor de productie si a celor industriale. Neatingerea acestui obiectiv, precum si a celorlalte obiective trasate in noua directiva privind deseurile, va conduce la actionarea in instanta a statelor membre de catre Comisia Europeana. 1.1 Gestionarea deseurilor din constructii si demolari situatia prezenta in Romania si Bulgaria Potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeana cu privire la gestionarea deseurilor din constructii si demolari, cantitatile de deseuri produse anual in Europa variaza intre 200 si 720 kg pe cap de locuitor, media fiind de aproximativ 480 kg/persoana. Din aceste cantitati, doar 28% sunt reciclate si reutilizate in prezent. In Romania, datele referitoare la cantitatile de deseuri din constructii si demolari sunt incerte, acest lucru datorandu-se lipsei unei evidente stricte centralizate a centrelor de colectare si modalitatilor neadecvate de eliminare, la depozitele municipale, fara cantatire, ori pe terenuri virane. Conform cifrelor existente, la nivelul anului 2005, s-au colectat si inregistrat 466.893 tone deseuri din constructii si demolari (6,65% din cantitatea totala de deseuri municipale colectata de catre firmele specializate in activitati de salubritate). Cercetarile efectuate la nivel national arata ca, pentru urmatorii 20 ani, capacitatea necesara stocarii deseurilor din constructii si demolari este de aproximativ 3,5 milioane m 3, fara activitatile de reciclare. Aceasta capacitate poate fi micsorata daca deseurile rezultate in urma constructiilor si demolarilor ar fi reciclate si valorificate (ex. numai reciclarea deseurilor de la constructia de drumuri ar conduce la reducerea cu 30% a cantitatii totale de deseuri generate). In ceea ce priveste judetul Calarasi, solutiile pentru colectarea si reciclarea deseurilor din constructii si demolari vor fi stabilite in studiul de fezabilitate al proiectului Managementul integrat al deseurilor solide in judetul Calarasi (proiect pregatit cu asistenta tehnica prin masura ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-04.). Pana in prezent, nu a fost efectuat un studiu referitor la compozitia deseurilor din constructii si demolari pentru judet, estimariile fiind facute pe baza experientei statelor membre. Astfel, reiese ca in compozitia deseurilor din lucrarile de infrastructura intra peste 80% minerale, in jur de 13% lemn, pana la 4% metale (la constructiile civile), restul fiind alte materiale ca de exemplu: plastic, sticla, carton, etc. Datorita lipsei depozitelor speciale pentru deseuri inerte, deseurile din constructii si demolari sunt depozitate pe actualele depozite vechi, neconforme, dar care sunt inca in functiune. 3

In Bulgaria volumul anual al deseurilor din constructii si demolari este mai mare de 650.000 mc, in Sofia generandu-se aproximativ 12% din volumul total de deseuri. Bulgaria, ca si Romania, se confrunta cu numeroase probleme legate de gestionarea deseurilor, inclusiv probleme privind neconformitatea depozitelor de deseuri cu normele europene. La sfarsitul lui 2008, de pilda, din cele 261 depozite de deseuri existente, numai 27 indeplineau cerintele UE. Cea mai mare parte a deseurilor provenind din constructii si demolari se depoziteaza in conditii necorespunzatoare, la un loc cu deseurile menajere, fara sa existe o sortare prealabila a acestora. De multe ori, deseurile periculoase, cum ar fi cele care contin azbest, sunt depozitate in conditii improprii, in pofida restrictiilor impuse prin lege. Doar in orasele mari, precum Sofia, Ruse, Vratsa, Veliko Tarnovo, Stara Zagora s.a., exista depozite separate pentru colectarea deseurilor din constuctii si demolari. Gestionarea deseurilor provenind din activitatile de constructii si demolari nu se realizeaza inca eficient in niciuna dintre cele doua tari invecinate, situatia fiind generata de: lipsa informarii si a preocuparilor privind protectia mediului din partea agentilor economici din constructii nerespectarea legislatiei generale privind gestionarea corespunzatoare a deseurilor, agentii economici din constructii reclamand, in general, necunoasterea tuturor reglementarilor care fac referire la activitatea lor lipsa unor politici de prevenire a formarii de deseuri din constructii in fazele de proiectare si executie aplicarea defectuoasa a sanctiunilor de catre organismele abilitate, inclusiv datorita dificultatii de a identifica agentii economici care elimina in locuri necorespunzatoare deseurile de santier lipsa unor sisteme locale, regionale, nationale unitare, coordonate de colectare si prelucrare a deseurilor din constructii si demolari numar limitat si capacitate redusa a depozitelor de deseuri 1. Cum se realizeaza managementul deseurilor din constructii si demolari in cadrul activitatii desfasurate de firma dvs? 2. Ce aspecte mai contribuie, in opinia dvs, la situatia actuala in domeniul gestiunii deseurilor din constructii si demolari? 1.2 Gestionarea eficienta a deseurilor din constructii si demolari necesitati in Romania si Bulgaria In calitate de membri ai Uniunii Europene, Romania si Bulgaria trebuie sa se alinieze noilor politici europene in domeniul gestionarii deseurilor, inclusiv a celor provenind din constructii si demolari, si sa participe in mod activ la atingerea obectivelor formulate, prin implementarea unor masuri coerente, sustinute, care sa raspunda necesitatilor identificate, respectiv: necesitatea crearii unui cadru legislativ specific privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari, care sa prevada, in mod particular, obligatiile agentilor economici din constructii, modul de desfasurare a inspectiilor pe santier si aplicarea sanctiunilor, nominalizarea organelor de control responsabile etc. In prezent, in Romania, un proiect de hotarare pentru gestionarea deseurilor rezultate din constructii si demolari este supus dezbaterilor. Acesta prevede, printre altele, ca depozitarea deseurilor din constructii si demolari nesortate sa fie interzisa, gestiunea deseurilor sa fie cuprinsa obligatoriu in orice proiect de constructie/reparare a infrastructurii rutiere, iar sortarea deseurilor sa se realizeze 4

la locul de producere, prin grija constructorului ori a unei terte parti care are autorizata activitatea de colectare, transport, sortare, valorificare, eliminare a deseuri lor din constructii si demolari. necesitatea crearii, in timpul cel mai scurt, a unor facilitati speciale de colectare separata a deseurilor de santier, de transport si prelucrare a acestora la nivel local, regional si national, in functie de tipul deseurilor si gradul de periculozitate al acestora. necesitatea cresterii nivelului de constientizare a agentilor economici din constructii cu privire la importanta gestionarii eficiente a deseurilor de santier, atat pentru protejarea mediului, cat si pentru imbunantatirea performantelor economico-financiare ale firmelor. necesitatea dezvoltarii si utilizarii eficiente de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor periculoase in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste si a principiului responsabilizarii producatorului. necesitatea stimularii investitiilor in domeniul reciclarii deseurilor din constructii si demolari, prin acordarea, de pilda, a unor facilitati fiscale pentru operatorii economici care gestioneaza aceste categorii de deseuri. necesitatea imbunatatirii accesului agentilor economici din domeniul constructiilor la finantari, in vederea realizarii de investitii eficiente in tehnologii curate si in masuri de protectia mediului. necesitatea dezvoltarii, de catre agentii economci, a unor planuri de management al deseurilor specifice fiecarui santier (in functie de tipul si marimea constructiei, tipul santierului (doar demolare, constructie pe un teren viran, demolare si constructie, tipurile de deseuri care sunt generate s.a.). Aceste planuri de management al deseurilor trebuie sa contina masurile necesare in toate fazele ciclului de viata al proiectului respectiv: etapa de conceptie/analiza resurselor etapa de proiectare etapa de selectare a furnizorilor de materiale pentru constructii etapa de pre-constructie /demolare, daca este cazul etapa de constructie propriu-zisa. 1. Ce alte masuri ar mai trebui luate in vederea imbunatatirii procesului de gestionare a deseurilor provenind din constructii si demolari? 2. Considerati prioritara stabilirea unui cadru legislativ specific in acest domeniu pentru imbunatatirea rezultatelor? Pot fi obtinute rezultate pozitive doar prin implementarea de catre agentii economci a unor planuri de management a deseurilor eficiente? 3. Cum se implica/ar trebui sa se implice autoritatile locale si institutiile competente in stimularea agentilor economici din constructii sa recicleze/reutilizeze deseurile? In stransa legatura cu gestionarea eficienta a deseurilor din constructii si protejarea mediului, pe plan european si international s-au dezvoltat, mai ales in ultimul deceniu, noi materiale de constructii, metode si tehnici de executie, reunite sub denumirea ECO- CONSTRUCTIE. 5

Eco-constructia cuprinde productia de echipamente, tehnologii, materiale specifice, proiectarea, instalarea, managementul sau furnizarea de alte servicii pentru reducerea impactului negativ asupra mediului a cladirilor, activitatilor de constructie si renovare, alegerea materialelor, nivelului de consum, a emisiilor, managementului deseurilor din constructii si demolari etc. Romania si Bulgaria detin un potential imens in dezvoltarea acestui sector, in conditiile unei cereri in crestere, provenind deopotriva de la clientii locali si investitorii straini. Astfel, se intrevede necesitatea alinierii practicilor firmelor de constructii romanesti si bulgare la cele europene, respectiv a stimularii sectorului eco-constructiei, cu avantaje pentru mediu, agentii economici si utilizatorii finali. - Studiu de caz Langely Park transformand deseurile in aur prin eco-constructie 1 Langely Park este unul dintre cele mai ample proiecte de regenerare urbana din Sud-Estul Marii Britanii. Aflat in Beckenham, la aproximativ 20 de km de Londra, si acoperind o suprafata totala de 40,5 ha, complexul rezidential reabilitat cuprinde 250 locuinte, de la apartamente cu 2 dormitoare, la case cu 7 dormitoare. Lucrarile, care au presupus demolarea vechilor constructii si construirea altora, au inceput in 1998 si a durat aproximativ un an pana ce situl a fost pregatit pentru ridicarea noilor locuinte. Intregul proiect, de la pregatirea sitului la constructia caselor si amenajarea peisagisitica, ilustreaza politica antreprenorului, Reutilizare, Reciclare, Reducere (cei trei R ai conservarii). Astfel, betonul rezultat in urma demolarii a fost reciclat si reutilizat, iar prin instalarea unei statii de macinare a betonului pe santier, costurile cu transportul si prelucrarea in alta locatie au fost reduce cu o treime. 75% dintre tiglele de la vechile locuinte au fost reutilizate, iar fierul obtinut in urma demolarilor a fost trimis spre valorificare. Amenjarea peisagistica a presupus, printre altele, transplantarea copacilor existenti. Tehnicile adoptate pe santier si materialele folosite au construbuit nu doar la diminuarea impactului negativ asupra mediului, dar si la reducerea costurilor cu aproximativ 5% pentru intreg complexul rezidential (aproximativ 1,3 milioane ). 1. Poate reprezenta sectorul eco-constructiei o solutie eficienta pentru diminuarea cantitatilor de deseuri produse pe santierele de constructii in zona transfrontaliera Calarasi- Silistra? 2. Ati utilizat sau sunteti interesat de utilizarea, pe viitor, a unor solutii de constructii specifice acestui sector? Care ar fi avantajele/dezavantajele pentru compania dumneavoastra? Bune practici in Romania si Bulgaria privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari La Brasov (Romania), incepand din septembrie 2007, deseurile provenind din constructii si demolari trebuie puse fie in saci speciali, ce pot fi cumparati de la serviciile de salubritate, fie in tomberoane speciale, puse la dispozitie de aceste servicii, contra cost. In cazul nerespectarii acestei prevederi, agentii economici si chiar persoanele fizice pot fi amendati cu amenzi cu amenzi cuprinse intre 500 si 1000 lei. 1 http://www.ecoconstruction.org/ 6

La Timisoara (Romania), din 2007 exista un serviciu specializat in colectarea deseurilor din constructii demolari atat de la operatorii economici, cat si de la cei casnici. Colectarea deseurilor se face prin doua modalitati, cantitati mai mari, respectiv mai mici de 1 mc. Containere o capacitate de 4, 7 sau 22 mc precum si de mijloace auto amplasarea si evacuarea acestora se pot asigura contra Agentii economici pot solicita amplasarea containerelor santiere fie in mod direct, la sediul societatii de salubrizare sau prin fax, iar evacuarea containerului se maxim 24 de ore de la solicitarea utilizatorului. si pentru avand pentru cost. pe face in In Bulgaria, primul pas in reciclarea deseurilor din activitatea de constructii si demolari a fost facut in anul 2000, cand, in cadrul unui proiect cu finantare europeana, au fost recilate deseurile provenind de la realizarea coridorului de transport feroviar Zimnicea - Strandzha Tserkovski. Astfel, 50599 m 3 de deseuri (balast de cale ferata) reciclate au fost reutilizate in proiecte de constructie/ refacere a infrastructurii feroviare 2. Masuri de protectia mediului in constructii tratarea deseurilor contaminate; recuperarea si valorificarea deseurilor. Exemple de bune practici ale agentilor economici din UE Deseurile din constructii si demolari definesc totalitatea substantelor produse sau utilizate in cadrul lucrarilor de asanare, demolare sau altor activitati de constructii, fiind impartite in mai multe categorii, dupa cum urmeaza: deseuri rezultate din demolarea totala sau partiala a cladirilor si/sau infrastructurii civile (contaminate si necontaminate) deseuri rezultate din constructia de cladiri si/sau infrastructura civila (contaminate si necontaminate) deseuri rezultate in urma excavarii solurilor - pamant, pietris si vegetatie rezultate nivelarea terenurilor, lucrari civile, realizarea fundatiilor pentru constructii deseuri rezultate din lucrarile de modernizare si intretinere a strazilor - substante gudronate sau rezultate din gudron; substante cu lianti bituminosi sau hidraulici, (ex: asfalt, macadam). Pe un santier de Fluxul de deseuri in timpul activitatii de constructii constructie (%) de imobile, de exemplu, 2 fluxul de deseuri rezultat este urmatorul: 1 2 16 6 5 7 4 1 1 6 3 46 Moloz Carton Izolatii Amenajari interioare Fier Ambalaje Placi din gips-carton Mase plastice Lemn Pamant Faianta/gresie Ciment Altele 7

La randul lor, aceste deseuri pot fi periculoase sau nepericuloase, in functie de compozitia acestora. Deseurile periculoase asociate sunt: deseurile contaminate; materialele izolante cu continut de azbest; azbocimentul; materialele de constructie pe baza de gips contaminate cu substante periculoase; pamanturile si pietrele, resturi de balast cu continut de substante periculoase; lacurile, vopselele, adezivii; deseurile de la constructii si demolari cu continut de mercur - deseurile de la constructii si demolari cu continut de PCB (de exemplu: cleiuri cu continut de PCB, dusumele pe baza de rasini cu continut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu continut de PCB). Stiati ca... dintr-o cladire de marime medie cu un volum de 1 000 m 3, poate rezulta o cantitate de deseuri de 10-50 m 3 sau un cost de colectare si eliminare de 3 000-4 000 euro (arie de 200 m 2, cost de constructie de 2 000 euro/m 2 )? 2.1 Masuri de protectia mediului in constructii tratarea deseurilor contaminate; recuperarea si valorificarea deseurilor. Managementul deseurilor provenind din constructii si demolari trebuie sa reflecte practicile recomandate la nivel general, respectiv: prevenirea producerii de deseuri minimizarea reutilizare reciclare incinerare depozitare 8

Ierarhizarea masurilor de gestionare integrata a deseurilor Pe durata curatarii siturilor si a lucrarilor de reconstructie, este indicat sa se recicleze si reutilizeze materialele existente, lucru ce va contribui, in final, la reducerea cantitatii de deseuri ce va fi transportata la gropile de deseuri. Calea de recuperare si/sau de eliminare trebuie sa se faca in functie de profitabilitate, legislatie dar, mai ales, in functie de potentialul de poluare al deseurilor (compozitia chimica a deseurilor, substantele eliminate in timp, la locurile de depozitare) Prevenirea si minimizarea producerii de deseuri trebuie realizate incepand cu faza de proiectare a constructiei si continuand cu achizitionarea materialelor si constructia efectiva, prin masuri precum: evitarea solutiilor de executie care presupun utilizarea unei cantitati mai mari de materie prima, ori care presupun un timp mai mare de executi evitarea demolarilor inutile, prin evaluarea atenta a facilitatilor deja construite si incercarea integrarii acestora in noul proiect calcularea cat mai precisa a necesarului de materiale adoptarea unor solutii de executie care sa presupuna utilizarea de materiale reciclate sau recuperate utilizarea unor materii prime si tehnologii prietenoase fata de mediu, ca de exemplu: izolatii din materii prime precum lana de oaie, placi din fibra de lemn, vopsele si tencuieli ecologice s.a. adoptarea unor procese de demolare controlata de calitate si utilizarea, cu precadere, a constructiilor modulare, pre-fabricate care sa diminueze cantitatea de deseuri produsa atat pe santier, cat si de catre furnizori, si care sa permita o dezasamblare ulterioara mai usoara (dezvoltarea unor noi tehnici, precum de-constructia, care permite dezasamblarea facila a unei cladiri si recuperarea si valorificarea materialelor de constructii, precum lemnul, caramizile, tamplaria etc.) adoptarea unor politici de returnare a ambalajelor catre furnizorii de materiale acest lucru va aduce beneficii atat firmei de constructii, cat si furnizorilor depozitare si manipulare atenta a materialelor pe santier - acest lucru va contribui, de asemenea, la cresterea securitatii la locul de munca Reutilizarea si reciclarea Este indicat ca deseurile/materialele rezultate in timpul demolarilor si constructiilor sa fie reutilizate pe santier sau pastrate pentru utilizare ulterioara, depozitarea la groapa de gunoi fiind ultima solutie. Intr-o prima faza, deseurile trebuie colectate in containere separate, in functie de tipul lor, de nivelul de contaminare. 9

Acestea pot fi apoi reutilizate direct, fara reciclare prealabila sau in urma reciclarii. In vederea recuperarii, deseurile trebuie supuse tratarii mecanice, macinarii si trierii (ex. materiale inerte, metale, cabluri, materiale plastice). Deseurile minerale care contin poluanti, ca zidariile imbibate cu ulei sau tencuiala, trebuie sa fie tratate in instalatii concepute pentru tratarea deseurilor toxice; Principalele materiale care pot fi reutilizate si/sau reciclate: Daca nu sunt contaminate, deseurile din constructii si demolari ce pot fi prelucrate si refolosite sunt: materialele excavate in constructii, dragari, dezastre natural (sol, pietris, argila, nisip, roci); materialele provenite din constructia drumurilor (smoala, nisip, pietris, bitum, roci, substante gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici); materialele obtinute din constructii/demolari locuinte (ciment, caramizi, tigle, ceramica, roci, ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, materiale de constructii cu termen de valabilitate depasit); materialele din santier (carton, plastic, metal, lemn, sticla, cabluri, solutii de lacuit/vopsit/izolante etc). Domeniile in care pot fi reutilizate deseurile din constructii si demolari, cu sau fara reciclare prealabila, sunt: utilizarea ca materie prima in constructia de noi cladiri (ex. reutilizarea caramizilor, a tiglelor, structurilor metalice, tamplariei, materialelor pentru izolatii nedeteriorate, rezultate in urma demolarilor); constructia drumurilor sau trasarea unor cai de acces (ex. ciment, beton din demolari, concasat) fabricarea materialelor de constructii (caramida, tigla, structuri de lemn, izolatii); definirea si acoperirea straturilor din celulele gropilor de gunoi ecologice urbane sau industriale; ecologizarea si inchiderea minelor dezafectate; realizarea de materiale plastice si metalice; amenajarea gradinilor sau plantatiilor (in cazul in care solul excavat nu este poluat) - Studiu de caz - Royal BAM Group Olanda - reciclarea deseurilor de pe santiere inseamna reducerea poluarii si a cheltuielilor Producand mai mult de 31 milioane tone de deseuri pe an, domeniul constructiilor reprezinta una dintre principalele surse de producere a deseurilor din Olanda. Depozitarea si incinerarea acestor mari cantitati de deseuri nu reprezinta o solutie viabila, datorita lipsei de spatiu de depozitare, riscurilor pentru sanatate si pentru mediu, si utilizarii resurselor naturale. De aceea, pentru BAM, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de constructii din Olanda, reducerea cantitatilor de deseuri pe santierele de constructii si demolari este o prioritate. Acest lucru implica un management atent al intregului lant de productie, astfel incat BAM colaboreaza deopotriva cu furnizorii de materiale si companiile de procesare a deseurilor pentru reducerea productiei de deseuri pe santierele sale, prin mijloace de prevenire, reciclare si procesare responsabila a deseurilor. In cazul reciclarii, deseurile sunt depozitate in containere separate, in functie de tipul lor - costul pentru un astfel de container fiind cu 60% mai mic decat pentru un container cu deseuri nesortate - si apoi trimise spre concasare si sortare finala in vederea reciclarii. Aceasta politica a companiei contribuie atat la reducerea nivelului de poluare a mediului, cat si la diminuarea 10

cheltuielilor cu gestionarea deseurilor (pentru reciclarea unei treimi din deseurile produse, compania economiseste 25% din costurile cu gestionarea deseurilor). Incinerarea si depozitarea deseurilor din constructii si demolari reprezinta masurile ultime, care ar trebui adoptate doar atunci cand deseurile nu mai pot fi recuperate: incinerare in uzine destinate incinerarii deseurilor toxice si eliminare (de ex. lemnul de constructie tratat si, deci, poluat cu produsi chimici, trebuie in mod absolut trimis la o uzina de incinerare a deseurilor toxice); valorificarea energetica a lemnului de constructie si a altor deseuri din constructii prin incinerare. Recuperarea sub aspect termic are loc prin utilizarea aburului sau a apei calde obtinute in instalatiile recuperatoare de caldura pentru alimentarea cu caldura a proceselor: tehnologice, de incalzire, ventilatie, climatizare, alimentarea cu apa calda menajera a consumatorilor urbani. materialele ca azbocimentul trebuie colectionate separat si eliminate, astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. In nici un caz, acestea nu trebuie sa ajunga in instalatiile de tratare a deseurilor incomode. Cand materialele cu continut de azbest sunt manevrate necorespunzator, acestea pot emana particule nocive pentru sanatatea umana. In consecinta, colectarea si elminarea acestor tipuri de deseuri trebuie facute corespunzator, cu respectarea unor conditii stricte, de catre intreprinderi avizate. 1. Implementati in cadrul proiectelor dvs. de constructii, masuri de prevenire/minimizare a deseurilor? Pot aduce aceste masuri beneficii activitatii dvs.? 2. Colectati separat deseurile (lemn, ciment/beton, fier, polistiren, rigips, carton etc.) 3. Reciclati/reutilizati deseurile produse pe santier? 2.2 Exemple de bune practici ale agentilor economici din Uniunea Europeana Politicile si initiativele europene in domeniul protectiei mediului au aratat ca mare parte a cantitatii de deseuri rezultate in urma activitatilor de constructie poate fi valorificata. State precum Olanda, Belgia sau Danemarca recicleaza, in prezent, intre 80-90% din deseurile produse pe santierele de constructii si demolari. Gestionarea eficienta a deseurilor provenind din constructii si demolari, si implementarea unor tehnologii si materiale de constructii prietenoase fata de mediu au adus numeroase beneficii mediului si companiilor de constructii, precum: reducerea impactului negativ asupra mediului atat prin activitatile desfasurate pe santier, cat si prin cele desfasurate in afara santierului (transportul, tratarea si depozitarea deseurilor rezultate); reducerea cheltuielilor pentru achizitionarea de materie prima inutila, depozitarea si transportul deseurilor rezultate; imbunatatirea calitatii lucrarilor executate; cresterea nivelului de securitate si sanatate la locul de munca; imbunatatirea imaginii companiei de constructii, prin responsabiliatate fata de mediu si societate; reducerea dependentei de resursele naturale (lemn, fier/otel, minerale, petrol s.a.) si reducerea consumului de apa si energie etc. 1. Santierul ecologic - element al unei politici globale a deseurilor - Franta 11

Programul Chantiers verts (Santiere verzi) derulat in Franta incepand cu anul 1993, la care au participat 11 a demonstrat ca bilanturile materiale si economice ale gestiunii deseurilor de santier pot fi pozitive, din urmatoarele considerente: reducerea la sursa si trierea deseurilor, in vederea valorificarii materialelor, pot constitui operatiuni benefice atat din punct de vedere al gestionarii deseurilor, protectiei mediului si conservarii resurselor, cat si pentru productivitatea globala a santierului: mai putine deseuri, o mai buna pregatire si informare a personalului de pe santier, o mai mare securitate a muncii, diminuarea costurilor; cunoasterea cantitatilor si tipurilor de deseuri, a costurilor reale care le sunt asociate, permite intreprinderilor definirea de noi surse de economii (de ex., prin reciclare, valorificare a deseurilor produse) si cresterea productivitatii imbunatatirea capacitatii operatorilor economici din constructii de a estima necesarul de materiale inca din faza de planificare va conduce la o mai buna organizare a lucrarilor de santier si evitarea unor eventuale conflicte cu clientii, cauzate de obicei de cresterea cantitatii de materiale fata de estimarile initiale sau de intarzierea predarii lucrarilor. In ceea ce priveste diferentele de costuri dintre un santier traditional si unul ecologic, o simulare economica comparativa pentru o constructie noua a pus in evidenta urmatoarele aspecte: SANTIER TRADITIONAL volumul de deseuri este mai mare, de unde rezulta si un numar mai mare de bene pentru transport; deseurile nu sunt triate si nici recuperate; deseurile sunt depozitate in situri clasa III, fara triere, deci nu respecta reglementarile europene in vigoare SANTIER ECOLOGIC reducerea volumului de deseuri la sursa cu 20% fara costuri suplimentare si, in consecinta, un coeficient superior de incarcare a benelor si un numar mai mic de bene pentru transport; o mare parte a deseurilor este recuperata: 15% (lemn, plastic, cartoane); 35% sunt valorificabile; 50% din deseuri sunt depozitate in situri clasa II, moloz si ramblee de santier. Concluzia finala a simularii a pus in evidenta ca pentru un santier ecologic, costul reprezinta 65% din costul unui santier traditional, diferenta dintre costuri explicandu-se prin: trierea molozului si a fierului (cu posibilitatea de a valorifica molozul si rambleele pe santier sau pe santierele invecinate) - 20%; reducerea volumului deseurilor la sursa - 25%. Pe de alta parte, aceasta experienta a pus in evidenta necesitatea organizarii de filiere locale de valorificare a deseurilor, in lipsa carora deseurile triate trebuie transportate la mari distante, inducand, pe langa costurile suplimentare de transport, costuri suplimentare legate de protectia mediului. Concluziile evaluarii economice, cantitative sau calitative au demonstrat ca santierele ecologice nu constituie de fapt decat un element al politicii locale si regionale a gestiunii deseurilor. Astfel: rentabilitatea si evolutia lor viitoare sunt dependente de vointa responsabililor locali cu politica globala si intersectoriala a deseurilor. 12

planurile departamentale de eliminare a deseurilor si includerea deseurilor de santier in cadrul acestora sunt elemente majore care vor permite ameliorarea continua a rentabilitatii gestiunii deseurilor. mobilizarea intreprinderilor in ceea ce priveste crearea sau sprijinirea implantarii de filiere locale de valorificare este fundamentala. 2. Firmele din constructii, impreuna pentru un mediu mai curat - Italia In Italia exista in jur de 10 mari centre de colectare a desurilor din constructii si demolari, cu precadere in apropierea marilor centre urbane din nordul tarii (Reggio Emilia, Modena, Milano). Consorzio Comense Inerti apartine unui grup alcatuit din mai mult de 100 de companii de constructii, activitatea principala fiind cea de concasare a deseurilor inerte rezultate din constructii si demolari. Tratarea deseurilor din constructii si demolari cu proprietati fizico-mecanice asemanatoare se realizeaza in facilitati speciale, concepute astfel incat sa nu afecteze mediul (izolare acustica, cantitate redusa de praf eliminata in aer etc.) Aceste deseuri sunt supuse concasarii primare, care duce la reducerea dimensiunii materialelor intre 0-150 mm. In urmatoarea etapa sunt eliminate, prin procedee specifice, eventualele armaturi de fier continute de deseurile din demolari (beton armat) si alte impuritati, dupa care materialele inerte obtinute sunt sortate in mai multe clase granulometrice (0-30 mm, 30-70 mm). Materialele obtinute sunt utilizate in locul materialelor inerte naturale, in special in constructia de drumuri, obiective industriale, umplerea excavatiilor, realizarea de betoane, mici constructii etc. Aproximativ 35% din materialele inerte obtinute in urma concasarii sunt reutilizate pe santierele de constructii, aceasta abordare permitand: exploatarea rationala a resurselor; reducerea consumului de resurse naturale din excavatii; reducerea cantitatii de materiale care urmeaza a fi eliminate; reducerea impactului negativ asupra mediului reducerea costurilor, prin posibilitatea reutilizarii deseurilor rezultate Restul de 65% din materialele inerte obtinute nu mai pot fi reutilizate pe santiere, datorita proprietatilor fizico-mecanice ale materialelor obtinute prin concasare, dar sunt utilizate pentru restaurarea zonelor miniere sau a altor zone drgradate din cauze naturale. Dupa controlul strict al materialelor inerte (materiale de excavare, deseuri din demolari, prelucrarea marmurei, deseuri din sticla), si compactarea acestora, acestea sunt folosite pentru refacerea zonelor degradate (ex. zone in care s-au produs alunecari de teren, vechi cariere etc.). Urmatorii pasi ii constituie acoperirea cu o patura de pamant si, ulterior, insamantarea ori plantarea terenului. Drept ingrasamant pentru aceste terenuri se utilizeaza compost obtinut la Consorzio Comense Inerti 3. Germania - asumarea voluntara de angajamente privind gestionarea eficienta a deseurilor din constructii Un exemplu de crestere a nivelului de constientizare privind importanta unui management imbunatatit al deseurilor provenind din activitatile de constructie si demolari il ofera Germania. In 1996, companiile din sectorul constructiilor si-au asumat un angajament voluntar fata de Ministerul Mediului German, respectiv injumatatirea depozitarii la gropile de gunoi, pana in anul 2005, a volumului de deseuri ce pot fi reciclate. Progresele inregistrate au fost peste asteptari, mai mult de 70% din deseurile de constructii minerale (ciment, ipsos s.a.), insumand aproximativ 50 milioane de tone, fiind reciclate (conform unui studiu de evaluare realizat in 2005) 13

HOCHTIEF AG, cea mai mare companie de constructii din Germania, acorda o importanta deosebita reciclarii si valorificarii deseurilor de pe santierele sale, in orice tara s-ar afla acestea. In Germania, procentul deseurilor din constructii si demolari reciclate de catre Hochtief se ridica la aproximativ 90%, acestea fiind utilizate in alte proiecte ale companiei. De exemplu, pamantul excavat la construirea unui stadion de fotbal a fost reutilizat la construirea unei strazi. 3. Responsabilizarea agentilor economici din domeniul constructiilor principiul poluatorul plateste Eliminarea deseurilor, inclusiv a deseurilor provenind din activitatile de constructii si demolari, este o activitate complicata si costisitoare. Conceptia actuala privind deseurile nu porneste de la ideea cresterii si perfectionarii capacitatilor de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care sa produca deseuri in cantitate cat mai redusa, intr-o forma cat mai usor de tratat. In plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deseuri nu se poate face decat daca masurile care se iau sunt coordonate. La nivel european, principiile pe baza carora se face coordonarea sunt urmatoarele: Principiul prevenirii, conform caruia activitatile sunt ierarhizate in ordinea importantei: evitarea aparitiei deseurilor, minimizarea cantitatilor de deseuri produse, reutilizarea, tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare. Principiul BATNEEC, care stipuleaza ca se vor folosi cele mai bune metode disponibile care nu presupun costuri excesive (Best Available Technique Not Entailing Excessive Cost ). Principiul poluatorul plateste, conform caruia costurile de gestionare a deseurilor si de acoperire a pagubelor produse mediului sa cada in sarcina celui care le produce. Principiul substitutiei, care stipuleaza inlocuirea materialelor periculoase cu materiale nepericuloase. Principiul proximitatii, care prevede ca deseurile sa fie tratate cat mai aproape de sursa lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capacitati care dispun de tehnologia necesara tratarii lor. Principiul subsidiaritatii, care promoveaza initiativa nivelelor de decizie inferioare, pe baza unor criterii uniforme. Principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza. Principiul poluatorul plateste este unul dintre cele mai discutate, datorita implicatiilor pe care le presupune aplicarea acestuia. Dar ce inseamna principiul poluatorul plateste? Care sunt reglementarile legislative in acest sens? Initial recomandat de Consiliul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) in mai 1972, principiul poluatorul plateste a cunoscut o crestere a acceptarii ca principiu international pentru protectia mediului. Conform principiului poluatorul plateste, poluatorul este obligat sa suporte cheltuielile pentru realizarea masurilor de prevenire a poluarii sau sa plateasca pentru pagubele provocate de poluare. Aceasta perspectiva lasa sa se intrevada cele doua functii ale principiului "poluatorul plateste", si anume cea preventiva, adica cea care vizeaza impiedicarea realizarii daunelor de mediu, si cea curativa, care vizeaza repararea acestor daune. 14

Stiati ca... in sistemele avansate de gestionare a deseurilor, reciclarea eficienta este reglata prin intermediul taxei de depozitare care este pana la 10 ori mai mare pentru deseurile mixte decat pentru cele separate? Instituirea principiului poluatorul plateste asigura reflectarea in pretul produselor a costurilor de productie, incluzand costurile asociate poluarii, degradarii resurselor si prejudicierii mediului. Rezultatul consta in aceea ca, produsele mai putin poluante necesita costuri mai reduse, iar consumatorii se vor putea orienta catre produsele mai putin poluante. Pe termen lung, consecintele acestui principiu se vor concretiza intr-o utilizare mai eficienta a resurselor si in generarea unei poluari mai reduse. La nivelul UE, Directiva 2004/35/CE privind raspunderea pentru mediul inconjurator in legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse mediului (Environmental Liability Directive - ELD), este cea care reglementeaza modalitatile de aplicare a principiului poluatorul plateste. In Romania, aceasta directiva este deja transpusa prin OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului. In Bulgaria, un act legislativ in acest sens se afla in pregatire. Potrivit Directivei europene, un operator care cauzeaza o dauna grava mediului sau este sursa unei amenintari iminente de producere a unei asemenea daune ar trebui sa suporte, in principiu, costurile legate de masurile de prevenire sau de reparare necesare. [...] De asemenea, operatorii ar trebui sa suporte, in ultima instanta, costul evaluarii daunelor aduse mediului si, dupa caz, al evaluarii amenintarii iminente de producere a unor asemenea daune. Directiva privind raspunderea de mediu a intrat in vigoare la 30 aprilie 2004, Statele membre UE avand la dispozitie trei ani pentru a transpune directiva in legislatiile nationale. Pana la mijlocul lunii noiembrie 2008, doar doua treimi din statele membre au transpus in mod complet ELD. Impotriva statelor care nu au reusit sa transpuna ELD pana la data stabilita (inclusiv state membre precum Marea Britanie si Irlanda), Comisia a initiat procedura de infringement (incalcarea dreptului comunitar) in iunie 2007. - Studiu de caz - Amenzi si pedeapsa cu inchisoarea in cazul aruncarii deseurilor provenind de la constructia unei cai ferate - Italia La inceputul lunii martie 2009, un judecator din Florenta a condamnat la inchisoare 25 de persoane, inclusiv pe Directorul General Excutiv (CEO) al companiei de constructii Impregilo. S.p.A., cea mai mare companie de pe piata constructiilor din Italia, respectiv la plata unor amenzi totalizand 150 milioane de Euro, pentru abandonarea ilegala de deseuri provenind de la construirea retelei feroviare de mare viteza Bologna- Florenta, 15

Consortiul Cavet, al carei actionar majoritar este compania Impregilo (cu 76% din actiuni) a inceput lucrarile de construire a 94 km de linie de cale ferata intre Bologna si Florenta, parte a retelei de transport transeuropene TEN-T Milano-Bologna-Florenta, in anul 1996. Valoarea contractului s-a ridicat la 6,1 miliarde de Euro, deoarece realizarea acestei linii feroviare a presupus construirea a 74 km de tuneluri si, de asemenea, confruntarea cu conditii dificile de teren. Procesul in acest caz a inceput la sfarsitul anului 2004. Sursa de informare: http://www.reuters.com 4. Gestionarea deseurilor din constructii si demolari baza legislativa si surse de finantare pentru IMM-uri 4.1 Legislatia privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari Legislatia aplicabila in acest moment in Romania si Bulgaria deseurilor din constructii si demolari este cea referitoare la gestionarea deseurilor in general, si unele prevederi in legislatia privind activitatile de constructii. Legi specifice acestei categorii de deseuri sunt in pregatire in ambele tari. Din noimebrie 2008, Uniunea Europena dispune de o noua legislatie privind deseurile (Directiva 2008/98/CE), aplicabila tuturor Statelor Membre, bazata pe principiul ierarhizare a deseurilor si care stabileste obiective clare in ceea ce priveste masurile de gestionare a fluxurilor de deseuri, inclusiv cele provenind din activitatile de constructii si demolari: Articolul 11- Reutilizarea si reciclarea (2) Pentru respectarea obiectivelor prezentei directive si pentru a evolua in direcția unei societați europene a reciclarii cu un inalt nivel de eficienta a folosirii resurselor, statele membre adopta masurile necesare destinate realizarii urmatoarelor obiective: b) pana in 2020, pregatirea pentru reutilizarea, reciclarea si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, a deseurilor nepericuloase provenind din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din CED, se mareste la un nivel minim de 70 % din masa. Romania Legea 10/1995 privind calitatea in constructii - In articolul 19 se precizeaza: postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii. HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor - In cadrul Strategiei sunt trasate obiectivele majore in domeniul gestionarii deseurilor, inclusiv cele specifice fluxului de deseuri provenind din activitatile de constructii si demolari: Sustinerea reutilizarii si reciclarii deseurilor din constructii si demolari necontaminate 16

Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea recuperarii sau eliminarii Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor stau la baza implementarii Sistemului Integrat de Gestionare a Deseurilor Pe baza planului national, Agentiile Regionale de Protectia Mediului elaboreaza Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor. Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor prevede: (1) deseurile depuse in depozite temporare sau deseurile de la demolarea ori reabilitarea constructiilor sunt tratate si transportate de detinatorii de deseuri, de cei care executa lucrarile de constructie sau de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract. (2) primaria indica amplasamentul pentru eliminarea deseurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare si ruta de transport pana la acesta. (3) producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora; livrarea si primirea deseurilor de productie, deseurilor menajere, deseurilor de constructie si de la demolari si deseurilor periculoase, in vederea eliminarii lor, trebuie sa se efectueze numai pe baza de contract. Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitatilor care va abroga incepand cu anul 2007 martie, OG nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, introduce ca activitate in cadrul serviciul de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodarie comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice locale) si activitatea de "colectare, transport si depozitare a deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari" ca activitate separata de "precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere". HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase Acest act normativ instituie obligatia agentilor economici care produc deseuri sa tina o evidenta a gestiunii acestora. Nerespectarea prevederilor, constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenzi intre 3000 si 75000 RON. Art. 9 - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 30 milioane lei la 75 milioane lei urmatoarele fapte: a) absenta evidentei gestiunii deseurilor; b) inscrierea de date incorecte in evidenta gestiunii deseurilor; c) neutilizarea codurilor deseurilor prevazute in anexa nr. 2 2 pentru evidenta gestiunii deseurilor; d) netransmiterea evidentei gestiunii deseurilor autoritatilor publice centrale si autoritatilor publice teritoriale de protectie a mediului. Transpunerea legislatiei europene in domeniul deseurilor, care atinge si sectorul constructiilor, in legislatia nationala Legislatie europeana Directiva Cadru privind deseurile Legislatie romaneasca Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei 2 A se vedea anexa 1 de la finalul acestui material informativ 17

nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr.91/156/eec Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor, (ce inlocuieste Decizia nr. 94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase). Regulamentul nr. 259/93/EEC privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri, cu amendamentele ulterioare de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor HG (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor, modificata prin HG 358/2007 Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Integrarii Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor HG. 162/2002 privind depozitarea deseurilor Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri 2002 HG.128/2002 (MO 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilor Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 (MO 150/07.03.2003) pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase Hotararea de Guvern nr. 1357/2002 (MO 893/10.12.2002) pentru stabilirea autoritatiilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri ; Hotararea de Guvern nr. 228/ privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului; Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora 18

De asemenea, Romania are in pregatire o hotarare de guvern 3 privind in mod particular reglementarea activitatilor de producere si gestionare a deseurilor din constructii si demolari, in vederea indeplinirii obiectivelor strategice nationale specifice acestui flux de deseuri. Prin acest act normativ se urmareste realizarea unui sistem functional de gestionare a deseurilor din constructii si demolari prin: 1. clarificarea responsabilitatilor factorilor implicati in sistemul de gestionare a deseurilor din constructii si demolari; 2. indeplinirea obiectivelor strategice nationale privind colectarea separata a deseurilor din constructii si demolari; 3. obligativitatea existentei unei evindente privind deseurile rezultate din constructii si demolari (de la producator, valorificator pana la eliminarea lor prin depozitare, daca este cazul), astfel incat sa existe o baza de date cat mai exacta care sa reflecte realitatea existenta pe piata si din care sa rezulte clar rata de colectare si valorificare a acestei categorii de deseuri; 4. dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare a deseurilor; 5. sustinerea legislativa si financiara pentru reutilizarea si reciclarea deseurilor necontaminate din constructii si demolari; 6. minimizarea si reutilizarea deseurilor din constructii si demolari, in masura in care acestea nu sunt contaminate; 7. selectarea, la locul de generare, a deseurilor rezultate din constructii si demolari; 8. tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea recuperarii sau eliminarii corespunzatoare; 9. recuperarea si valorificarea materiala si/sau energetica a deseurilor rezultate din constructii si demolari; 10. aplicarea principiului poluatorul plateste si responsabilizarea producatorului (obligatia de a asigura sisteme de colectare la locul generarii si includerea in autorizatiile de construire sau in acordurile de mediu pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului, a unor conditii clare privind modul de eliminare a deseurile rezultate); 11. aplicarea unor sanctiuni sporite in cazul neconformarii cu prevederile acestui act normativ; 12. clarificarea privind modul de desfasurare a inspectiei si aplicarea sanctiunilor, precum si nominalizarea organelor de control responsabile cu constatarea contraventiilor. Bulgaria Programul national de gestionare a deseurilor pentru perioada 2009-2013, adoptat in ianuarie 2009 de catre Consiliul de Ministri, propune masuri pentru a reduce impactul deseurilor asupra mediului, pentru a imbunatati eficienta utilizarii resurselor si pentru a incuraja investitiile in aceste sectoare. Programul este redactat in concordanta cu Se bazeaza pe o directiva-cadru 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind deseurile. Programul national de gestionare a deseurilor este un instrument destinat autoritatilor locale, in vederea elaborarii planurilor locale de gestionare a deseurilor si a masurilor aferente, inclusiv prin promovarea prevenirii si colectarea separata. Astfel, intre competentele municipalitiatilor se numara si controlul activitatilor de producere, colectare, selectare, transport si depozitare a deseurilor provenind din constructii si demolari, alaturi de deseurile urbane, deseurile industriale si cele periculoase. 3 http://www.mmediu.ro/pdf/legislatie/constructii_demolari.pdf. A se vedea si Anexa 2 de la finalul acestui material 19