MODUL CULTIVAREA BIOLOGICA A LEGUMELOR During the process of a harvest we carry out a certain quantity of nutritious substances that we have to recreate subsequently: In timpul recoltei se elimina o serie de substante nutritionale care trebuie reintroduse ulterior: - Prin importul de fertilizatori usori solubili - Prin importul de fertilizatori organici, asa cum sunt fertilizatorii naturali, ingrasamantul natural lichid, ingrasamantul verde, compostul, etc. Exista trei mari principii ale cultivarii biologice a legumelor: 1. Fertilizarea cu ingrasamat organic 2. Constituirea unei rotaii a culturilor 3. Stimularea naturala a plantelor, stimularea insectelor folositoare si a animalelor, precum si protectia plantelor cu ajutorul extractelor din plante si a altor mijloace FERTILIZAREA CU INGRASAMANT ORGANIC Scopul acestei fertilizari este cresterea cantitatii de humus din sol pentru a stimula activitatea microbiologica si fertilitatea cu ajutorul: 1. Conservarii corecte si utilizarii partii lichide a ingrasamintelor naturale. Partea solida a ingasamintelor naturale trebuie lasata sa se descompuna intr-o gramada unde, sub influenta temperaturilor mari si a umiditatii optime, sunt distruse cauzele diferitelor boli, precum si insectele daunatoare si semintele de buruieni. In timpul fertilizarii, este mai bine ca stratul descompus de ingrasamant sa fie ingropat in stratul superior al solului. Partea lichida este pastrata in puturi de fertilizare si este stropita pe campuri cu ajutorul unor cisterne speciale.
2. Colectarii diferitelor tipuri de materiale organice si prin trasformarea acestora in compost (resturi din plante, frunze, paie, fertilizator natural, etc.) 3. Productia sistematica a bio-pulpei pentru fertilizatorul verde sau asa numitei productie de recolte intermediare de nutret intre doua mari recolte. Trrebuie luat in considerare si faptul ca buruienile nu sunt intotdeauna periculoase si uneori pot fi tolerate dar nu lasate sa se dezvolte foarte mult si sa faca seminte. 4. Acoperirea permanenta a suprafetei solului pentru a preveni eroziunea se poate utilza o anumita cultura. Materialele care pot fi utilizate sunt: paie, rumegus, frunze, folie artificiala (foarte rar), etc. 5. Rascolirea solului care ii permite acestuia sa se aeriseasca si favorizeaza activitatea microbiologica. De asemenea, acest procedeu faciliteaza si asimilarea elementelor hranitoare pentru plante. Exista un principiu de baza: o rascolire = doua irigari. 6. Irigarea optima care permite o dezvoltare corespunzatoare a plantelor. Irigarea nu trebuie sa fie insa excesiva, pentru ca stratul fertil de la suprafata solului ar putea si indepartat. PRACTICAREA UNEI SUCCESIUNI ECHILIBRATE DE CULTURI Alternarea culturilor este un procedeu prin care o anumita cultura este plantata pe diferite suprafete in ani diferiti. IN acest scop, trebuie identificata cea mai buna alternanta a culturilor in spatiu si timp. De multe ori, plantele sunt sensibile chiar fata de ele insele. Se intampla destul de des ca radacinile sa produca substante toxice care sa intarzie cresterea plantei in sine. In sol raman astfel boli si alti daunatori care pot afecta culturile ce vor urma. Criteriile principale ale succesiunii culturilor sunt urmatoarele: 1. Asigurarea hranirii suficiente a plantelor. In functie de necesitatile de hranire, plantele se pot imparti in 3 grupre: Plante cu necesitati mari de hranire, cum sunt porumbul, varza, rosiile, sfecla, plantele din familia cucurbitaceelor castraveti, dovleci, etc.
Plante cu necesitati medii de hranire prazul, planele leguminoase care nu au nevoie de fertilizare directa sau pentru care ingraamantul a fost asigurat pentru cultura anterioara, dar care necesita un sol bine-ingrijit. Plante cu necesitati reduse de hranire morcovii, ceapa, usturoiul, patrunjelul, pastarnacul, etc. Exista o legatura directa intre alternanta culturilor si fertilitate. Prima data, se fertilizeaza solul pentru o anumita perioada de timp, cu ajutorul ingrasamintelor organice, a compostului sau a fertilizatorilor lichizi, urmand ca apoi sa fie cultivata una dintre plantele din prima categorie. Culturile mai putin pretentioase vin dupa cele cu necesitati mari de hranire. In final, se cultiva planta care are cele mai mici nevoi de hranire, morcovul. In acest mod se asigura utilizarea cat mai eficienta a elementelor nutritive. Culturile de plante leguminoase au o importanta deosebita pentru alternanta culturilor. Acestea permit reglarea cantitatii de azot cu ajutorul bacteriilor care traiesc in simbioza cu radacinile plantelor astfel incat se pot planta culturi din primul grup dupa culturile leguminoase, solul fiind deja imbogatit cu nitrogen. 2. Familiile de plante Este deja cunoscut faptul ca plantele nu rodesc singure si sunt in acelasi timp sensibile fata de alte plante din aceeasi familir. De obicei sunt atacate de aceleasi molimi si aceiasi daunatori. Exemplu: cartofii, rosiile, vinetele, ardeiul iute, etc. apartin familiei solanaceelor. Atunci cand cartofii sunt plantati imediat dupa vinete, gandacul de Colorado a carui mancare favorita este vanata se trasfera catre cartofi si ii distruge pe acestia. 3. Conditiile agro-ecologice, care includ conditiile de clima si sol din regiune. 4. Perioada de insamantare si de recoltare a culturii. Trebuie sa fie adaptate in functie de sezon. 5. Daca este posibil, solul trebuie sa fie acoperit cu plante pe parcursul anului. In acest scop sunt dezvoltate culturile umplutura care sunt foarte eficiente daca li se asigura irigarea necesara.
E.g. on one field, through one year: First crop - radish or salads Second crop - tomatoes or vegetable marrow Third crop - spinach or a mixture of vetch and rye or vetch and barley Exemplu: pe un camp, pe parcursul anului: Prima cultura ridichi sau salata A doua cultura rosii sau dovleci A treia cultura spanac sau o mixtura din mazarica si secara sau mazarica si orz 6. Conditiile pietei. Acest criteriu nu ar trebui lasat pe ultimul loc pentru ca are o mare importanta. In mod normal trebuie gasit un echilibru intre conditiile ecologice si economice. Exemplu: nu trebuie produse numai rosii, chiar daca acestea sunt profitabile, si nici nu trebuie cultivate numai plante leguminoase care fac intr-adevar solul mai fertil, dar le lipseste piata de desfacere. Stimularea plantelor Bolile si daunatorii sunt un indicator al fertilizarii incorecte si a unei alternante gresite a culturilor. Trebuie avut in vedere si faptul ca oamenii cultiva legume din cele mai vechi timpuri fara ajutorul chimicalelor. In trecut se foloseau ca ingrasaminte numai infuzii ale diferitelor plante, sulfuri, si numai de la inceputul secolului trecut a fost descoperit carbunele. In acelasi timp, aceste elemente au fost folosite numai cu caracter ocazional atunci cand aparea o problema intr-o regiune izoltata si nu erau utilizati in mod sistematic, asa cum se procedeaza in cazul chimicalelor moderne. Alt element care le-a venit in ajutor stramosilor in lupta lor cu molimile a fost stimularea dezvoltarii unor insecte folositoare, utilizand in acest sens conservarea habitatului natural, prin conservarea gardurilor naturale, a granitelor intre terenuri, a pietrelor si a crengilor cazute la pamant, acolo unde traiesc insectele folositoare. Cele mai importante elemente din acest grup sunt:
Gardurile naturale protejeaza impotriva vantului, tin umbra, pasarile isi pot face cuib in ele, iar insectele se dezvolta. Granitele intre campuri munte insecte folositoare traiesc aici paienjeni, buburuze, etc. Gramezile de frunze si crengi sunt un habitat natural pentru arici. Gramezile de pietre soparlele care se hranesc cu musca morcovului pot fi gasite aici. Alte elemente care stimuleaza stabilitatea plantelor sunt: Alegerea unor soiuri stabile. Alegerea unor soiuri locale, adaptate conditiilor din regiune si molimilor si daunatorilor din zona. Cultivarea solului pentru a stimula activitatea microbiologica. Irigarea corespunzatoare principiul irigarii este primavara si toamna trebuie irigat dimineata, iar vara se iriga seara. Este mai bine ca irigarea sa se faca o data pe saptamana cu o cantitate mai mare de apa decat zilnic si in cantitati mici. Spatierea corespunzatoare in si intre randuri. Este de asemenea importata adancimea exacta a plantarii. Oamenii au de obicei tendinta sa planteze mai adanc decat este nevoie. Principiul de baza este ca adancimea plantarii nu trebuie sa depaseasca 1,5 din diametrul sau lungimea semintei. Plantarea diferitelor culturi. Cu cat intr-o gradina sunt mai multe plante, cu atat este mai mic riscul aparitiei unor molimi sau a daunatorilor. Asociatiile de plante sunt un mod foarte bun de a lupta cu molimile si daunatorii. Protectia naturala a plantelor. Daca inca exista pericolul unor molimi sau daunatori ichiar dupa implementarea mijloacelor mentionate mai sus, se pot utiliza medicamente naturale care sunt admise in cultura ecologica. Cele mai importante elemente pe care trebuie sa le cunoasca un cultivator 1. Raportul carbon:azot (C:N) In timpul conservarii ingrasamantului natural, raportul optim intre carbon si azot in gramada de fertilizare este de 30:1, iar gramada de
fertilizare trebuie sa aiba o umiditate optima si trebuie sa fie ferita de razele soarelui. Cel mai bun raport se obtine atunci cand se amestera ingrasamantul organic cu paie, rumegus, tulpini de porumb, frunze, etc. Raportul optim de 30:1 este echivalentul unui plus de 7-8 kg de paie pe zi in ingrasamant pentru fiecare animal. In Tabelul 1 se pote observa care este raportul C:N in anumite materiale care pot fi utilizate pentru formarea unui compost bun. Straturile formate din reziduuri zilnice ar trebui alternate cu straturi de reziduuri amestecate cu paie, iar stratul care atinge solul trebuie sa fie format din paie. Se recomanda de asemenea ca toate materialele organice existente sa fie folosite in obtinerea compostului. Anumite plante, asa cum sunt cartofii, prefera un compost matur bine descompus, in timp ce rosiile pot fi fertilizate cu un compost pe jumatate descompus sau chiar proaspat. Tabelul 1 Raportul C:N pentru anumite materiale Material Raportul C:N Iarba 20 Orz, paie din grau 80-100 Frunze 45 Rumegus proaspat 500 Tulpini de porumb 60 Resturi menajere 30 Faina din oase 8 2. Productia biopulpei, a ingrasamantului verde si a culturilor intermediare pentru nutreturi Culturile pentru fertilizarea verde nu sunt colectate, ci sunt introduse in sol pentru a-i imbunatati fertilitatea. Atunci cand cultivatorul are in posesie si animale, este cel mai bine ca acestea sa fie hranite cu pulpa verde, iar radacinile sa fie ingropate in sol. Daca cultivatorul nu are animale, atunci pulpa verde se poate cosi si introduce direct in sol. Ingrasamantul verde este o modalitate buna de a fertiliza si creste activitatea biologica a solului atunci cand acest lucru nu se poate realiza cu ajutorul animalelor. Este ca mai buna metoda de a asigura o acoperire a solului pe perioada iernii. Multe plante pot fi utilizate in amestecuri pentru a crea ingrasamantul verde (floarea soarelui, seminta de rapita,
plante din familia cruciferelor, etc). Cele mai bune amestecuri pentru cresterea plantelor sunt cele formate din porumb si plante leguminoase. In acest sens, se pot utiliza mazarica in cumbinatie cu ovaz sau mazare furajera, pe perioada primaverii, sau iarna, un amestec din mazarica si secara. 3. Alti fertilizatori naturali Formarea unui strat de frunze uscate si paie in fapt, resturi ale plantleor sunt dispersate pe toate suprafata gradinii intr-un strat subtire (formarea permanenta a compostului). In acest fel este pastrata umiditatea solulului si nu este permis rasaritul buruienilor. In plus, viata microbiologica din sol devine mai intensa. Dezavantaje: daca se doreste cultivarea mecanica a solului, aceasta actiune ar putea fi ingreunata de existenta stratului protector de la suprafata. O alta problema o reprezinta aparitia greierilor si a soarecilor. De asemenea, pe portiunile acoperite pot aparea si melci. Aschiile din lemn bogate in potasiu, un foarte bun ingrasamnt pentru plantele leguminoase si morcovi. Ingrasamantul din urzici Asociatiile din plante asa cum sunt campurile amestecate pentru ingrasamantul verde formate din ovaz, fasole si mazarica, sau campuri amestecate cu diferite culturi (un rand de ceapa, unul de sfecla, unul de ceapa sau fasole amestecata cu porumb) Asociatiile din plante au un efect pozitiv. Ele contribuie la lupta impotriva molimilor si a daunatorilor. Spre exemplu atunci cand se planteaza simultan ceapa si morcovi, musca morcovului nu ataca morcovii, pentru ca aceasta nu suporta mirosul care vine de la ceapa, si viceversa musca cepei nu suporta mirosul care vine de la morcovi. Asociatiile din plante stimuleaza legumele. Un exemplu este amestecul din porumb si fasole, pentru ca in urma acestui amestec
bacteriile care se dezvolta in radacinile fasolei stimuleaza cresterea porumbului. Al treilea avantaj este crearea unui spatiu liber si acoperirea solului. Spre exemplu, cand varza si plantele cu pastai sunt plantate in acelasi timp, acestea se dezvolta incep la inceput. Apoi printre ele se planteaza salata sau ridichi, care au o perioada de vegetare mica (aproximativ 6 saptamani). In acest fel, se asigura o buna acoperire a solului si se poate obtine un profit bun. Dezavantajele asociatiilor din plante sunt faptul ca acestea impiedica procesarea mecanica a solului si ingreuneaza lupta cu buruienile dintre randuri. In acest fel, devine dificila alcatuirea unei succesiuni adecvate a culturilor. Mecanisme de protectie a plantelor admise in cultura ecologica a legumelor Mijloace de protectie a plantelor care pot fi preparate de producator Ceaiul de urzica o anumita cantitate de urzica este pusa in apa intr-o proportie de 1:5. Este lasata sa fermenteze timp de 2 zile, este filtrata si apoi este stropita impotriva puricilor de la plante. Acest ceai ajuta plantele sa isi activeze propria imunitate. Daca amestecul este lasat la fermentat mai mult de 48 de ore, capata un miros specific si isi pierde proprietatile de insecticid. In aceasta situatie, amestecul fermentat poate fi diluat cu apa intr-o proportie de 1:5 si plantele pot fi tratate cu el. Ceai din coada-calului 300 gr de coada-calului uscata sunt fierte in 10 litri de apa pentru 20 de minute. Ceaiul este apoi diluat cu 5 parti apa si este folosit ca fungicid impotriva mucegaiului, ruginii sau impotriva bacteriilor care ataca rosiile. Pelinul 300 gr de pelin sunt fierte in 10 litri de apa pentru 5 min si apoi sunt difuzate pe plante impotriva puricilor si a omizilor. Praful din lemn difuzat impotriva puricilor
Rubarba 500 gr de frunze de rubarba sunt fierte in 3 litri in apa si sunt folosite in forma nediluata pentru a fi difuzate importriva moliei cepei si a puricilor mazarii. Iarba fetei 3 portii din aceasta planta uscata si din florile sale sunt fierte in 10 litri de apa. Ceaiul preparat astfel este diluat in apa de doua ori si este utilizat pentru a fi dispersat pe frunze impotriva mucegaiului, ruginii, bacteriilor rosiilor. Rosiile tulpinile si frunzele sunt taiate bine si sunt lasate timp de 2 ore in 2 litri de apa. Acest extract este utilizat ne-diluat impotriva albiţei rapiţei Piatra acra 40 g sunt dizolvate in apa fiarta. Amestecul este apoi diluat in 10 litri de apa si se aplica in aceasta forma pe sol impotriva melcilor sau pe plante impotrica puricilor si a omizilor. Fungicide naturale sunt si sulful si cuprul. Cuprul este utilizat sub forma unei solutii Bordeaux impotriva mucegaiului de pe cartofi, spanac, etc., iar sulful este utilizat sub forma de praf impotriva diferitelor rugini. ATENTIE: cuprul trebuie sa fie folosit in cantitati limitate. Spre exemplu, standardele elvetiene permit utilizarea cuprului numai pana la 400 g pe an. Fungicide si insecticide industriale Pyrethrum un extract de frunze uscate de crizantema, care creste in Ecuador sau Kenya. Acesta este un insecticid care controleaza toti daunatorii plantelor, cu exceptia unor acari si a unor molii. Rotenonul este un extract din radacinile de Derris din Asia de Est. Este utilizat impotriva oricaror inseste; nu are efect asupra furnicilor, moliilor si acarilor. Quassia este utilizata impotriva puricilor in special impotriva puricilor de pe soia si a viespiilor. Margusa avand ca substanta activa extractul din semintele, fructele si frunzele de Azadirachta indica, care creste in India este de obicei folosita impotriva larvelor de gandaci,
impotriva omizilor, moliilor, lacustelor si diferitelor tipuri de purici. Portocala salbatica are un efec semnificativ impotriva mustei morcovului Novodor o substanta preparata pe baza de Bacillus thuringiensis var. Tenebrionis este utilizat impotriva gancacului de Colorado Dipel - o substanta preparata pe baza Bacillus thuringiensis var. Kurstaki utilizata impotriva daunatorilor din familia fluturelui alb, care includ albita rapitei, fluturele ridichiei, etc. Pandorra impotriva bacteriilor care traiesc pe castraveti si alte plante din familia cucurbitaceelor. Kocide 101; Cuprofix; Cupromag pentru combaterea petelor de pe frunze cauzate de Alternaria la rosii, vinete si cartofi.