RCII{I CAIET DE S A - ARHITE URA.INSTALATII REZISTE. ral: S.C. OPTIMAL Cluj - Napoca, s BILITARE TE

Transcription

1 MINISTERUL DEPARTAMENTUL P INSPECTORATUL GENE FACERILOR INTERNE NTRU SITUATII DE URG PENTRU SITUATII DE A RGENTA NESECRET Exemolar unic N'. h.ls*1.. Alba Iulia Ij...oz.zorc INSPECTORATUL P U SITUATII DE UR L JIJDETULUI ALBA REZISTE CAIET DE S A - ARHITE RCII{I URA.INSTALATII MANSARDARE SI BILITARE TE CA CLADIREA I.S.U.J. ALBA Beneficiar: IN PECTORATUL P IREA" AL JUDE -Iulia, str. A.I.CLrza, U SITUATII DE I.IRGENTA UI ALBA r. 10, Jud. Alba Amplasament: Str. A.I. Cuza nr. 10. Alba-Iulia, jud. Alba Proiectant ge ral: S.C. OPTIMAL Cluj - Napoca, s ROIECT S.R.L.. Povarnisului, nr.4ia, Jud. Cluj Pagina I din I

2 CUPRINS 1. PREVEDERI GENERALE i\ KEZISTENTA SI ARHITECTURA I. ARMATURI 1. Generalitati 2. Standarde derefr 3. Materiale 4. Prevederi 5. Controlul calitatii II. BETOANE 1. Generalitati 2. Standarde si 3. Materiale 3.1. Cimenturi 3.2. Agregate grele 3.3. Apa 3.4. Aditivi 3.5. Prepararea si 4. Executarea lucrari 4.I. P resatirea turnarii 4.2. Betonarea diferit 4.3. Compactarea 4.4. Rosturi de lucru ( 4.5. Tratarea betonului 4.6. Descintrare si 5. Tolerante de ex 6. Controlul calitatii 7. Conditii de ive de referinta l betonului de betoane onului elemente si parti ale construc betonare) dupa tumare frarea le de betoane a lucrarilor III. COFRAJE Generalitati Normative de re Materiale Operatiuni de Descintrare si Tolerante de Proiectarea esafi Conditii privind Conditii de ma ale cofrajelor re Ior, cintrelor si cofrajelor lul calitatii a lucrarilor TV.TAMPLANTA DIN ALUMINru SI 1. Generalitd{i 2. Tehnolosia de 3. Condilii tehnice de 4. Condilii de m[sura 5. Misuri de protecfia V.TAMPLARIA METALICA litate, verificarea gi recep! qi decontare a lucr[rilor lucrdrilor 2. Tehnolosia de execu 3. Conditii tehnice de 4. Condifii de mdsura 5. Mdsuri de protecfia litate, verifrcarea qi qi decontare a lucrdrilor ncll lucrdrilor VI. ZUGRAVELI SI VOPSITORII 1. Generalitati 2. Standarde Pagina 2 dllal29

3 VII. PARDOSELI a VIII. PARDOSELI RECI l.generalitati 2.Normativul 3.Materiale qi 4.Transportul 5.Preparare, 6. Executia I 7. Condilii 8.Conditii IX. PARDOSELI CAIDE i. Executia pa loselilor Iilor calde 2. Urrnarirea verificarea calitatii lucrarilor 3. Conditii ice de protectie a rnuncii si sigulrantr sigrfranta la foc X. PLACAJE INTERIOARE 3. Mostre gi t 4. Livrare, itare, manipulare 5. Executarea iilor 6. Pregitirea fefelor 7. Condilii de ecutie 8. Zugrixeli 9. Zugrdveli i 10. Aplicarea; 11. Conditii 12. Conditii lj. Normativul Prevederi Principale Verificarea Verificarea Recep{ia 1. Normati 2. Materiale 3. Materiale 4. Livrare, 5. Operali 6. Conditii c 7. Abateri, 8. Trasarea s 9. Execufia I 10. Aplicarea 11. Verificdri 12. Mdsuri pri Iapte de var culori de humd velilor ice de calitate si verificarea lubrarilor care std labaza lucrbrilor de pl{caje standarde care trebuiesc respeltate. tozilare, transport pregdtitoare matice :ran{e gi verificdrile acestora :rafe{elor pentru placarea cu plhci de faianti :rbrilor l6cilor de faianf6 t vederea recepfiei ind proteclia muncii decontdri XI. ZIDARII I 2. a J. A B Generali Standarde Materiale Livrare, Executia Mortare Executia Abateri Verifica Masurare ipulare, transporl, depozitar e ilor de zidaie rilor pe timp friguros lbile calitatii lucrarilor decontare Pagina 3 din "1

4 XII. SARPANTA 1. Standarde 2. Descrierea pieselor clomponente 3. Livrare si manipular$ 4. Executia lurarilor 5. Verificarea calitatii 6. Masuri de protectie { muncii XIII. TI]NCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE l. Generalitati 2. Standarde de Conditii tehnice calitate oentru lucrari de 4. Executarea lucraril, operatiuni pregatitoare 5. Executarea trasarii prafetelor de tencuit Executarea a Executarea Executarea Conditii tehnice Masurare si Executia tencuieli vizibil calitatea tencuielilor si 12. Abateri admise la ia calitativa a tencuielilor XIV. 'IAVANE DIN IPSOS-CAR 1. Definitie 2. Domenii de utili 3. Fabricatia si cont 4. Constructia ta pe diferite suporturi elor 5. Tratamentul supra 6. Durabilitatea si int 7. Concluzii XV. PTIRETI DIN a J. A a XVI. VOPSITORII IPSOS-CARTON Generalitati Domeniu Standarde Materiale Operatii Pereti autooortanti n rigips 2. Materiale.livrare. depozitare 3. Conditii de executie 4. Conditii de calitate verificarea lucrarilor XVII. SCHELE METALICE CU PLATIFORMA AUTORIDNCATO 1. Generalit[ti 2. Standarde de preferidla 3. Materiale qi produse 4. Mostre qi teste 5. Livrare, depozitar e, rfanipulare 6. Executarea lucririlorl 7. Abateri admise 8. Verificari in vederea recep{iei 9. Masuratoare si decodtare XVIII. IGNIFUGARE SI ANTISEPTIZARE l. Generalitati 2. Standarde si normati'fe de referinta 3. Materiale 4. Prevederi senerale Pagina 4 din 129

5 5. Prevederi 6. Controlul 7. Recepfia I 8. Mdsuri nts psl XIX. EXECUTAREA SIS ULUI TERMOIZOI,ANT A. B. C. D. E. INSTALATIIGAZ TNSTAIATII TNS]'ALATII SANIT TNSTALATIILOR D INSTALATII DE ii.instalatii STINGERE A INCENDIILOR CU HIDRANTI INTERIORI RE I. PREVEDERI GEN IMPREUNA CU DETALII. SI CAIETELE DE SARCINI DOCEMENTATIE La execwt&rea lucrarilor : SE VOR RESPECTA IN TOTAI,ITATE PLANSELE.DE EXECATIE DE EXECUTIE, MEMORIILE TEHNICE PE FIECARE SPECIALITATE,E FIECARE CATEGOEIE DE LUCRAKI SI SE VA STADIA INTREAGA vor respecta prevederile din slandardele si normativele in vigoare Executantul are obligatia si amplasamentul lucrayilor lucrarilor. stwdieze d,ocumentatia pusa la dispozitie de investitor, su examineze terenul tfel incat sa apreciele si sa prela pe propria raspundere conditiile de executie u 1.3. Executantwl este obligat prezentului caiet de sarcini, 1.4, Executantul va asigura tuturor incercsrilor si determi efeetueze la cerevea investito4ului verificari suplimentare, fata de prevederile posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati de speciulitate efectuarea ilor rezwltate din aplicarea tr),rezentului caiet de sarcini Deseurile (menajere, n depo6itate in spatii special specializate pe cheltuiala grin4i, le{e, etc) rezultate vor anajere, moloz, carbu enajate, evacuate de catre fi lucrdrii. DeSeurile preluate gi tregistrate in etc.) rezultate vor ti c'olectate selectiv, de execu(ie u lucrdrii Si predate unor firme ice, nemetalice Ei material lemnos (caferi, unitd1ii ISUJ Albu (beneficiarul lucrdrii) Perioada de execu(ie ct este de la ordinul tncepere a lucrdrii Si pdna lu Finan{area este 2016 existdfonduri 1.8. Executia lucrdrilor se va 1.9. Lucrdrile de diverse si urma modijicdrilor de parcursul derwldrii investiliei, Plata situa(iilor cle (tntocmite Ia ffirsitul primei va efectuatn muxim 30 de 03 a lunii), avans de GraJicul de execu(ie jizic cat Si valoric, pentru Utilitd(ile (curent, apd, benejiciar cu obligalia ca de la bugetul de stat (pel,ttru execu(iu gi finalizureu lucrdrii in anul asigurate prin bugetul de stqt). cu personalul unitdlii (il ISaJ AIba) tn imobil (cazarm.ii, corp gardd). tprevdzute tn cuantum de 10 ft se vor deconta pentru chelt,wieli rezultate tn tehnice, cantitdgi suplimentarj de lucrdri, atilaje sau dotiiri ce se impun pe se 'e va e.fectua fut perioada 2,4-31 a lunii. Plsta primei situu(ii de lucriiri de execu{ie) se va materiakza (pldtiil tn a doua luns de e:vecu(ie. Plata se calendaristice de la emiteteafacturii (factura se emite in perioada 0I lucrdrii, detaliut pe categolii de lucrdri, va fi materealizat lunar atht :d durata contractuald. necesare asigurdrii realizdrli lwcrdrilor se vor asigura contra cost de cdtre ul sd-si mortteze aparatelq de contorizare pe cheltuiula lwi, 1,13. Pentru construclii) executarea atilt personalul rilor (instala{iile de stingere, gax,e nuturale, de execulie cdt Si firma tubcontractantd Pasina 5 din 129 sanitare, tncdlzire, electrice (executantul general cdt qi si

6 subcontractanlii) vor fi autoriza(i (se lor preaenta uutoyiza{iile Si domenii, subdomenii) pentru lucrdri, incendii, etc.) Garanlia lucrdrii lucrdrit, Dacd nu este unic executant, Vxecutantul general cure ofertei, trebuie sd-gi declare subcontratgtanlii in scris (pentru to(i Si Ckeltuielile nrivirtd oreanizarea de santier (OPTIONAL) Clreltuielile privind organixareu de ;hntier fac parte integrantd r prezerxtate de cdtre scesta in cadrul ffirtei cs. un obiect distinct distinct la cap 5.1, din devitul general). La afend, ofertantul va prezenta valp ba4a unui proiect proiect propriu al sdlt. lucrdri, obiecte Si c acestora, ex: RTE autori4at pe zeta perxtru instala(ii de stingere verbal de receplie la terminurea devizul ofertd al afertantului Si vor ji zdnd Si TVA (aceasta va jii specijicatd de cu subcontractan(i, la depunerea toatd perioada de execugiei). Eantier, tn func(ie de organizarea necesare organizdrii de Santier, tn 1,17" Muterialele, agregatele Si upalyatele utilizate la executarea vor fi insotite de: agrement tehnic/<:ertijicat de conformitate, cerfficat de calitate al furn care sd co4lirme realizurea de cdtre produsu! respectiv a caracteristicilor tehnice prevdzute, fi$e de detaliu con{indnd caracteristicile produsului Si durata de viald in expqatare, instruc{iuni de nta probare, intrelinere Si exploatare ale produsului, produsulu certificatul certijtuatul de garanlie spqcifi.cand spqcijicand perioada perioacla de cle timp. i. REZI TTENTA S! AfuHITECTURA Se va mansarda corpul de gafda si cazarma de pe str. Ale asemenea se vor reabilita termic cladirile. Cazarma este o cladire cu regirf de inaltime Spaltial+P+E si o Garda este alipit de cazanna si are regilpul de inaltime parter. Caracteristicile constructiilor pt'opuse: CAZAIIMA Regim <le inaltime: S+P+E+M, S const{uita:749mp, S desfasurata :19 CORP DB GARDA Regim <1e inaltime: P+M, S construita:[06mp, S desfasurata:2i2mp MANSARDA CAZARMEI va avea urlnatoarele functiuni: Mansarda: Sc:59[mp Spatiu tehnic + CT Hol casa sca{i Hol casa sca{i Coridor Grup sanitar femei Grup sanitar barbati Birou I Birou 2 Birou 3 Birou 4 Birou 5 Birou 6 Birou 7 Birou 8 Birou 9 Birou l0 Birou 11 Birou 12 Birou 13 MANSARDA CORPULUI DE GARD Sc:106mp Functiunea Dormitor 3 ntturi va avea unnatoarele functiuni Pagina 6 din 129 Ioan Ctza rn 10 si de prafata construita de749mp. Corpul de lmp s2.t , Suprafata 24.97

7 B B Hol 9.s Solutia constructiva si Se propune mansardarea mod: se va demola sarpanta, de lemn tratata cu substante i in corpl Cazarma, iar in Corpu cazarmei. Peretii desparlitori se vor rea din tabla tip tigla. Pardoseli realizata din rasina epoxidi exterioara si interioara se pro protectie la ferestre cu h: 1, Corpul Cazarmei are pereti de rezistenta din stalpii monoliti si continue su pardoseala au o fundatie,,de La nivelul terasei exista un at Corpul de Garda are o parter este realizat din fasii Prin anii 1970 s-a executat executiei: elementele neingrijite, fara prinderea tal Descrierea situatiei Se propune extinderea pe in mansarda Cazarmei a unor doreste amenaiarea unor dormi Se va demonta sarpanta se va realiza un perete de zida de beton armat 25x30.1n centura se va prinde cosoroa tigla, cu jgheaburi si burlane Peretii despartitori minerala. La executarea m permanenente s1 a necirculabila irr spatii pentru 8cm, bariera vapori, sapa de ca suport pentru finisajele de Pentru a se asigura ci prin executarea unui decupaj rampe si se vor prinde de pl reatizate pentru sustinerea sca Pentru accesul la spargerea parapetului geamulu Alimentarea cu energi bransament FB din care este a nisa, urmand ca beneficiarul Electrica SA. Obiectivul va fi reabil cazarrna) va fi prevazuta cu mansarda sunt prevazute doua de garda care sunt alimentate d e finisaj: doua cotpuri, cazarma si cor$ul de garda, iar aceasta se va face in urmatorul vor desface straturile de pe telasa si se va executa o structura usoara cu schelet ifuge. Circulatia pe verticala st va asigura prin continuarea a d.oua case de scara de Ciarda accesul in mansarda!e va asigura prin crearea unui acces din coridorul za din gips carton cu izolatii terfmice din vata minerala. Invelitoarea se va realiza carrerelor vor fi prevazute d{n parchet stratificat iar pardoseala bailor va fi vor executa zugraveli cu sa fie realizata din PVC amplasa balustrade de peretii de rezistenta. De asenfenea peretii cu o grosime sub l5cm ce stau pe rafata". Planseele sunt realizatb cu fasii prefabricate suprabeto'nate sau monolit. din treton armat. Scarile sunt redlizate din beton armat turnat monolit. ra de rezistenta pe pereti din caramida si fundatii contimre. Planseul peste cat si a executii rouri, grupuri sanil.are si a unui spatiu tehnic. La corpul de garda, in mansarda se rare si grupuri sanitare care sa lb deserveasca. parte din sructura de lemn a vor f,r racordate la sistemul de ft realizati din gips carton ( se vor desface urmat ii cresterilor incarcarilor ri): hidroizolatie, sapa izare. Pe placa, dupa rdoseala. tei. Invelitoarea se varealiza din tabla tip izare. i 2 ore la foc), cu izolatii termice din vata straturi in vederea redur;erii incarcarilor datorate schimbarii destinatiei (din terasa de ciment, carton asfalt, termoizolatie BCA straturilor, se va realiza o sapa de egalizare Latia pe verticala se propune cpntinuarea a doua scari, principala si secundara, planseul de peste etajul L Scafile se vor realiza din beton arrnlat monolit in trei existente prin ancore chi[nice. Grinzile de vang, de diniensiunea 20x40, se vor sprijini in peretii de zidy'rie ai casei scarii de la etajul 1. rda corpului de garda se propu{re crearea unui acces din coridorul cazarmei oin li-^ ^ n i- 1-,-L : 1 I din axul 10 de la etajul 1. electrica a o obiectivului se v4 face printr-un bransament trifazal din firida de imentat tabloul general existen1 TG montat la parter in exteriorul cladirii intr-o obtina un nou aviz tehnic de racordare cu sporul de putere aferent de la SC din punct de vedere termic si se va mansarda. Mansarda (corp de garda si latii electrice nou proiectate. Pentru alimentarea consumatorilor electrici din blouri electrice de distributie [EDl si TED2 pentru cazarma respectiv corpul n tabloul general TG existent. Pagina t dintzl

8 Alimentarea cu energie electrifa a consumatorilor din mansal TG existent amplasat la parter (in exter{orul cladirii) prin doua tablouri Puterea instalata a tabloului el$ctric TED1 (aferent cazannei) kw. tensiunea de alimerrtare V, frecventa de 50 Hz. Pute corpului de garda) este de 8.3 kw, putetrea absorbita de 5.2 kw tensiun 50 Hz. Schema de legare la pamant folosita este TN-C in amonte de T distributie aleasa este radiala, tabloul plectric general alimentand tab tablourile proiectate. Tabloul electric distributie TPD1 are o putere instalata de 2z 15.6 kv/ si este alimentat din tabloul e[ectric TG printr-o coloana de t tub de protectie cu diametrul de 40 m1n pe exteriorul cladirii sub izo face cu un intrerupator automat 4P cu ufr curent nominal de 50A la un intrerupator automat cu 4P cu un c$rent nominal de 40A la in alimentate circuitele de lumina si prize si circuitul pentru ilumi mansarda obiectivului aferenta cazarmdi. Tabloul electric este realizat intr-un cofret modular (confo aparent, amplasat conform pieselor depenate avand partea superioara pardoselii. Alimentarea circuitelor electrice se face pe partea superioara a corcspunzatoare. Tabloul electric distributie TBD2 are o putere instalata de kw si este alimentat din tabloul elelctric TG printr-o coloana de tip de protectie cu diametrul de 40 mm pe pxteriorul cladirii sub izolal.ie. P un intrerupator automat 4P cu un curept nominal de 32A la plecarea intrerupator mtrerup,ator automat cu 4P cu un curgnt cur$nt nominal nommal de cle 2)A 25A la intrarea lnffarea alimentate circuitele de lumina si priz$ si iluminatul de siguranta penl aferentel corpului de garda. Tabloul electric este realizat intr-urf cofret modular (confbrm specil perete, amplasat cf. pieselor desenate a]'and parlea superioara la o inalti se va face din tablou electric seneral rice proiectate. de 24 kw, puterea absorbita de 15.6 instalata a tabloului TED2 (aferent de alimentare V. frecventa de si TNC-S in aval de TG iar schema de ri electrice de distributie existente si kw. outerea simultan absorbita fiind de I CYYfSxl0 mmn montata aparent in tie. Protectia coloanei de alimentare se din tabloul seneral existent TG si cu in tabloul TEDI. Din acest tablou sunt 1 de siguranta pentru evacuare de la specificatiei de a o inaltime de 2 aparatal cu montaj m de la cota finita a prin presetupe de diametre kw, puterea simultan absorbita fiind de CYYf5x6 mmp montata aparent in t. ia coloanei de alimentare se face cu in tabloul seneral existent TG si cu un n tabloul TEDZ. Din acest tablou sunt evacuare de la mansarda obiectiwlui tiei de aparataj) cu montaj ingropat in de 2 m de la cota finita a oardoselii. 6 autospeciale de pompieri, 1 CT in condensatie 36,5 kw, 1 automatizare c^za,r\ I boiler 160 litri 26 kw,1 pompa circuit boil circuit radiatoare Q : 2,00 mc/h H :2rlH2O, vas expansiune inc inchis circuit sanitar 12 litri,). 19", 1 UPS 3000VA, 26 birouri de single 200x90 cmr 27 scaune de birou amplasa in garajul cazarmei pentru in condensatie 45 kw (l CT, I Q : 1,52 mc/h H: 105 H2Oo I pompa cu membrana 40 litri, vas expansiune I. ARMATURI 1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie$c respectate la lucrari de mc armat confectionate cu agregate grele, furnate monolit pe santier in la lucrari de constructii industriale, agrqzootehnice, locuinte si social 2, STANDARDE DE REFERIN]IA La lucrarile de montare a armaturilor ppntru elementele din beton standarde si normative de referinta : armaturilor pentru elemente din beton de constructii curente de orice fel, se vor avea in vedere urmatoarele la cald, marci si conditii de calitate; STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuirda elementelor structurale din beton armat si beton precomprimat; Tipul si frecventa incercarilor pentru n si beton armat;) rmat, din august 1999, care inlocuieste de otel beton; Pasina 8 din 129

9 c c.1s0-84 P. s9-86 P P P P No aferen -N indust - Ins el - Inst beton; beto a rativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii nativ privind calitatea imbinahilor sudate din otel ale constructiilor civile, iale si agricole; uctiuni tehnice pentru proiect[rea si folosirea armaturii cu plase sudate a lelor de beton; rctiuni tehnice pentru proiectat'ea constructiilor cu structura din diafragme de rctiuni tehnice pentru calculul Ni alcatuirea constructiva a structurilor compuse rtel; rativ pentru proiecl.area antiseisfnica a constructiilor de locuinte social-culturale, ctehnice si industriale; nativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe a rctiilor. 3. MATERTALE: Sortimentele precizate in Controlul calitatii otelurilor se ruale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt ', capitolul 10. )xecutaconf. STAS 43\ll-cap.3, STAS cap.3 STAS cap PREVEDERI CONSTR TTVE La fasonarea s montarea armaturilor se vor respecta prevederile constructive din capitolele corespunza e din standardele si normativele in vigoare, asa cum rtr-ffreaza: STAS I cap.6- P c. NE C.2B-83-cap.5 - cap.6 - cap.7 P punctul punctul punctul 7.16 si7.71 P F cap.3 cap.4 cap.5 5. CONTROLUL CALITA Lr cadrul N modul de sti betonare. Documentatia pregatita pent punctul 2.1. din normativ. La fasonarea armaturilor se va conf. prevederilor STAS 179 incercarilor oentru verifi carea OBS. : Proiectantul va re tehnologice. Sudarea manuala cu arcul rc pnn suprapunere sl cu eclise; - Sudarea in cochile inbaie dezgura; - Sudarea in cochile in baie de zsava cu cusaturi - Fundatii izolate-armare; - Armarea cuzinetului; - Constructii cu subsolirea arrnaturii cu plase sudate; - Prevederi senerale de a - Prevederi soeciale de alcatui pe tipuri de elemente; - Prevederi privind punerea 1n a plaselor sudate; lucrarilor de montare a atmatu ilor pentru elemente de beton armat: tivului C Caietul V capi ui2.4. sunt prevazute toate verificarile si a observatiilor facute asu armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru receptia structurii de rczi numai duoa ce otelurile 1 - Constructii de beton litatii materialelor si s) prectzan pe parcurs, tre"buie sa contina actele si daiele prevazute in elementele de beton armat au fost verificate si beton precomprimat. Tipul si frecventa - si numai daca materialul corr:spunde calitativ. masura definitivarii solutiilor constructive si II. BETOANE 1. GENERALITATI: Acest capitol cuprinde sarcinile agregate grele, turnate monolit industriale, agrozootehnice, 2. STANDARDE SI NORMA La lucrari de STAS 10107/0-90 trebuiesc respectate la lucra santier in elemente de const inte si social-culturale. DE REFERINTA se vor avea ln veoefe - Calculul si alcatuirea el Pagina 9 din 12 betoane simple si annate confectionate cu curente. de orice fel. la lucrari de constructii e standarde si normative de referinta : lor structurale din

10 STAS STAS STAS STAS STAS 6652n-82 sras STAS STAS 1026s-75 STAS 10265n-84 STAS c c c.r9-79 c.t49-86 c NE MATERIALE beton, armat si beton -A naturale grele pentru narea rezistentelor mecanice de ciment-clasificare; turi, adaosuri minerale si aditi rri nedistructive ale betonului. - Tol in constructii. Tehnologii. - Tol in constructii. Tolerante. - Tol te in constructii. Calitatea - Tol te in constructii. Suprafata - Ince ri pe belonul proaspat..n -No - Ins armat. - Ins Cod care tiv pentru verificarea calil.atii receptia lucrarilor de constructii; tiv pentru realizarea pe timp ros a lucrarilor de constructii: iuni tehnice pentru folosirea c mentului in constructii. tiuni tehnice nentru remedir defectelor la elementele de beton uni tehnice pentru aplicarea practica pentru executarea ieste C si morlare; betoane; fetei. lui. torcretare a mortarelor si betoanelor. lor din beton armat, din august 1999, 3.1 CIMENTIIRI Sortimentele utilizare sunl In cazul cand in proiectul intocmit se Verificarea calitatii cimentului se va - laaprovizionareconformprevederi din anexa X.1. punct A; - inainte de utilizare conform ilor din anexa X.1. punct B; sunt reglementate prin S Metodele de AGREGATE GRELE Pentru prepararea be;t vor folosi agregate Conditiile tehnice oe (anexa fv.3.). Pentru tr)reparea betoanelor se vor utiltzb sorturile : - sortul 1 - agregate Q - + 3; sortul 2 agregate 3 l, 7; - sortul 3 - agregate T le de cimenturi, caracteri izatein anexa I.1 din NE 0i2 ifica calitatea cimentului avand densitatea apar enta provenite din sfaramarea re trebuie sa le indeplineasca + 16 sau,l t- 20; + 31 sau mm. - sortul 4 - agregate 16 UtiTizarea altor sorturi de agregate se pdate face numai cu acordul proier Verificarea calitatii agregatelor se va fafe : - la aprovizionare, clnformprevederilor din anexa X - inainte de utilizare, conformprevederilor din anexa MetodeLe de incercare sunt reglementatb in STAS (anexa IV.4. acestora, precum si domeniul de ta se va respecta cu prioritate. AS si anexa I. 4. din NE prinsa intre 2200 si 2500 kg/mc se sau din concasarea rocilor. e sunt indicate in STAS punct A.2.; 1., punct 8.2. din C APA 3.4 ADITIVI Apa utilizata 14 confectionarea betoanelor poat sursa, dar, in {cest ultim caz, trebuie sa indel STAS 790-8s. In cazurile in {are se impune realizarea de be numai cu ajutoful unor aditivi, proiectantul va (vor fi precizat pe parcursul definitivarii soluti sa provina din reteaua publica sau alta lineasca conditiile tehnice orevazute in cu caracteristici ce se pot4 obtine indica in piesele proiectului acest lucru lor constructive si tehnologice) PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI Betoanele pentru constrfuctii se prepara numai in statii betoane conf. cap. 5 di4 NE betoane atestate pentru productia de Pagina 10 din 129

11 Pentru cantitati mai mici de I acordul beneficiarului si nroi fara certificat de atestare. In ce se prepara. Betonul se va valorile din tabelul din mc beton/ora si un volum de ntului sub directa su iile de betoane va fi afisata la I ansporta cu mijloace de tra mult 50 mclbeton ne schimb oot functiona cu a conducatorului lucrarii pe care o deserveste, vizibil reteta corespuruatoare tipului de beton special amenajate, iar durata nu va depasi 4. EXECUTAREA LUCRARI DE BETOANE 4.I PREGATIREA BETONULUI Se va face cu respectarea condi iilor de la punctele NE BETONAREA D BETONARE: Betonarea unei constructii va turrrare si va supraveghea res santier. Pentru betoanele tu R ELEMENTE SI PARTI condusa nemijlocit de seful pu tarea stricta a punctelor 12.3 cu pompe, se va respecta anex CONSTRUCTIEI REGULI (SENERALE DE tului de lucru care va fi permanent la locul de in NE0l2-99 si a fiser tehnologice intocmita la VII.1. din C COMPACTAREA BETO Compactarea respectarea I Se Va race mecaruc pr si indicatiilor de la p vibrare sau manual prin batere si indesare cu e din C ROSTURI DE LUCRU ( In masura in care este posibil, faca fara intrerupere pe ni evitate, pozilia lor va fi stabili lucru se vor respecta regulile BETONARE) : : vor evita rosturile de lucru, orpianizandu-se executia astfel inczrt betonarea sa se respectiv sau intre doua rostufi de dilatare. Cand rosturile dr: lucru nu pot fi r prin proiect sau fisa tehnologjca tehnologjca a lucrarilor. La stabilirea pozitiei rostului de tvazute la purictele punctele din din NE TRATAREA BETONTIL Pentru a se asigura conditii fa protejat pentru mentinerea u punctele 15. din NE DESCINTRARE SI Partile laterale ale cofraielor incat fetele si muchiile elemen Pentru decofrarea fetelor i strictete conditiile si indicatiile DI.IPA TURNARE : rabile de intarire si de reducere I deformatiilor de contractie, betonul turnat va fi iditatii minime 7 zile duoa dupa tu]rnare respectand indicatiile si conditiile de la F'RARF,A : pot indeparla dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm' N/mm2 astfel rlor sa nu fie deteriorate (cca. 2 \a 4 zlle). sa nu fie deteriorate kca.2\a4 zlle\. oare la placi si grinzi si menlinerea menxinerea popilor de siguranta se vor respecta cu le la punctele 6.47la 6.55 si tabplele 6.2. si 6.3. din C si STAS TOLERANTE DE EX sunt : la lungime la latime + la suprafet 10 mm la constructii 6. CONTROLUL CALITATII Controlul calitatii lucrarilor de - inainte de inceoerea beto - in cursul betonarii element - la decofrarea oricarei parti Criteriile penlru aprecierea ca urmareste evitarea livraru sau Calitatea betonului pus in lucra un proces verbal incheiat intre Daca nu s-au indenlinit conditii Receptia structurii de rezi IE: le maxime admisibile la executdrea lucrarilor de beton si beton ilrmat monolit rl- 4 mm;.3 mm; le de rezemare, lungimea sau laltimea pentru elemente de planseu si acoperis de L:6 m si 15 mm pentru L=6 trr pentru stalpi la constructii etajate. Pentru :u caracter special se vor respec{a abaterile date prin proiect. UCRARILOR DE BETOANE: etoane se va face pefaze astfel: ii conf. caiet V punct C.56-85; lor de constructii conf. caiet V ltnct26 C.56-85;.e constructie conf. caiet V p:unclr27. tatii betonului se vor lua dupa anexa X.5 din NE si STAS si merii in opera a unui beton car$ nu indeplineste conditiile impuse. 'e se apreciaza dupa cap. l7 si airexa VI.2 din NEO12-99 si se consemneaza intrenefi ciar si constructor. e de calitate se vor analiza de pr]oiectant masurile ce se impun. se va face conform caiet V pun(tele din normativul C CONDITII DE M i A LUCRARILOR: Pagina 11 din 12$

12 7.1. Masurarea lucrarilor de turnarea bptoanelor se va face la metru cub de beton gata tumat si compactat pe volum real al elementelor golurile: cu sectiunea mai mare de 400 dnl fiecare. e conform proiectului, scazandu-se III. COIFRAJE 1. GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce monolite de orice fel (simple sau a 2. NORMATIVE DE REFERiNTA NE Cod de practica inlocuieste C c" c.r1-74 c Normativ - Tnqfnrcfirr Realizarea rebuiesc respectate la lucrarile ) la elemente de constructii pentru executarea lucrarilor ru alcatuirea si folosirea cofrai ice privind alcatuirea si folos timp friguros a lucrarilor de co cofrare pentru turnarea betoanelor : fundatii, pereti, stalpi, grinzi si placi. beton armat, din august 1999, care lor metalice plane panourilor din placaj pentru cofraje ructii. 3. MAT'ERIALE: Materialele utilizate pentru cofraje vor materiale lemnoase, derivate Materialele trebuie sa corespunda re ntarilor specifice in vigoa cherestea de rasinoase cf. STAS calitatea C, placaj pentru calitatea I de 8 sau l5 mm srosime sau de vagoane de marfa cf. Suruburi cu cap inecat pentru lemn sau cuie filetate S otel cu cap conic tip D. Cofrajele metalice se executa de din otel pentru constructie, toate standardele referitoare la alminar Pentru unguentul de garda aplicat i iat dupa curatire se va comoozitii : Parafina %; Sapun-1,5+2o/o; Apa - 78, oa. le acestuia, metal sau materiale plastice. Pentru materialul lemnos se va utiliza rari exterioare cf. STAS tio A AS S tip B sau cuie din sarma de- AS 500/l-89 si precum si parafinoasa SIN" cu urmatoarele 4. OPEIIATILINI DE MONIARE curatirea si nivelarea locului de trasarea pozitiei cofrajului ; transportul si asezarea panourilor montai: curatirea si ungerea panourilor; asamblarea si suslinerea provizorie veri fi carea p ozitiei cofraj ului si fixarea in pozitie corecta si relati incheierea, legarea (blocarea) si (caloti, juguri, tiranti, zavoare, dis etansarea rosturilor. COFRAJELOR: J a celorlalte materiale si acestora; fiecare element de constructi cu elementele de la etaiul in ijinirea definitiva a tutror cofrai ieri, proptele, contravantuiri, e de inventar in apropierea locului de atat in plan orizontal cat si pe vertice. Verificarea golurilor; or cu ajutorul dispozitivelor de blocare.); 5. DESCINTRARE SI DECOFRARE Partile laterale ale cofrajelor se pot i muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetel resoecta cu strictete 88. Se stemuiesc cu mortar de remediaza defectele de turnare. 6. TOL]]RANTE DE EXECUTIE Daca in documentatia tehnica nu sunt date cofraj gata confectionate : - lungime +l- 4 mm: - latime +/- 3 mm. Abaterile fata de di armat dupa decofrare dupa atingerea unei rezi inferioare la placi si grinzi si itiile din C sita ile pentru tirantii cofraiului si rcini suolimentare se vor ile din proiect ale cofraj fi cele din C tabel X in belon de 25 N/mm2 incat fetele si ntinerea popilor de siguranta se vor 6.2 s 6.3 se resoecta si STAS debavureaza suprafetele de beton, se urmatoarele abateri la elemente de ale elementelor de beton si beton Pagina 12 din 129

13 Abaterile limita ale suprafetel Elemente planseu si acoperis Grinzi si pereti 20 mm; Stalpi 10 mm. 7. PROIECTAREA ESAFOD Proiectul va tine cont de rezemare de elementele prefabricate : m-10mm; 6m-15mm; JELOR, CINTRELOR SI COFMJELOR : r cofraj si sustineri se elaboreazf de antreprenor pe cheltuiala sa.. La proiectare se Normativnl C anexa II fare precizeaza sarcinile de calcul pentru cofraje. 8. CONDITII PRIVIND CO - controlul preliminar ca subansamblurile de cofiai - in cursul executiei poziti consemnarea in "Registrul seama deprecizaile lui C. - alcatuirea elementelor de - incheierea corecta a - dimensiunea interioara a - pozitia cofrajelor in raport - verificareasolurilor. TV. TAMPLARIE DE ALUM l.generalitati: ROTUL CALITATII : : cuprinde lucrarile pregatitpare in special trasarea si elementele sau si sustineri; areafata de trasare si modul d$ fixare a elementelor final, receptia cofrajelor si de procese-verbale pentru verifflcarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse tinand punct 10.6; rstinere si sprijinire; telor cofrajelor si asigurarea etalrseitatii acestora; frajelor, in raport cu cele ale el{nentelor care vrmeaza a se betona; :u trasarea si cu elementele situ4te la nivelele inferioare; ia LUCRARILOR. je se fac la m2 de cofraj in contfct cu betonul. Se scad golurile mai mari de 0,25 9. CONDITII DE MAS Masuratorile lucrarilor de cofr ) m-. La masuratori se respecta tiile din indicativul normelor de deviz C editia In afara lucrarilor aratate mai sus e vor prevedea : montarea montarea stemuirea debavu ungerea exploatari Se cuprind preturile de achizi chiria in caz de imobilizare pe r sipci triunghiulare pentru evitflrea muchiilor vii; helelor de acces si a platformel[r de lucru la betonare si armare; rlurilor lasate de tiranti: muchiilor si repararea golurilqr si a defectelor; frajului cu materiale ce nu] afecteaza aspectul finisajului (pe parcursul Prezentul capitol cuprinde P.V.C. ificatiile pentru confectionarea, echiparea si montajul tamplariei din aluminiu si 2. Standarde: STAS 467C Modularea STAS Usi sr rotatie pentru inchiderea lor si STAS-uri si agrementari 3. Materiale: ferestre cu profile de aluminiu glaswanduri din aluminiu glaswanduri din P.V.C. usi interioare din P.V.C. feronerie din productia curenta garnituri de etansare cheder din cauciuc geam ffas, semicristal, cristal, ialuzele uctiilor, goluri pentru usile s[ ferestrelor de locuit si social culturale Denumirea corrventionala a] ferestrelor, usilor si ferestrelor, a sensurilor Lotarea lor simbolica. : pentru tamplarii de aluminiu s{p.v.c. cu bariera termica), culoare al!i, rotobasculante, minim 5 (cinci) camere si cea speciala izolant, sticla va fr cu2 rinduri de foi de sticla din care una Lowe Pagina 13 din l2f de

14 complete de instalare, accesorii de care va lua masuri ca produsele sa-si pozitie verticala, pe rastele speciale. in locuri special amenajate, ferite de Lucrari premergatoare : Fixarea praznurilor pentru tamplarie Finisarea conturului fiecarui go1 Terminarea tencuieiiior in zonele adi golurilor precum si a ilor si plafoanelor Imbracarea in folie de plastic a tocur:il Pozarea si echiparea tamplariei Izolarezr golurilor de montaj dintre ia metalica si elementul de nstructie in care va fi montatatanplaria. Fiecare toc este adus la pozitie si fixat prima forma prin pene la colt i si la interval maxim de 1.50 m. Fixarea definitiva a tocului (in Burarea cu snur sau straifizolant a sau de elementele sarpantei - la ilor ramase libere intre toc si fixarea tocurilor oarbe metali de chit. Se va verifica aspectul si starea Elementele geometrice - alinierea. j me, centrarea, verticalitatea Corespondente cu proiecte aprobate Acolo urnde apar neconcordante, se decide completari si inlocuiri necesare. Predarea de catre constructor a (accesoriilor) de intretinere si e ale inlocuiri. Masuratori si decontare tamplaria se va plati la mp, diferentiata pe tipuri, dimensiuni si nivel al lucrarile de inchidere a golurilor fata d$ tamplarie, se vor plati separat, falcate pe genuri de operatiuni. V. TAMPLARLA, METALICA I.GENERALTTATT Solufiile constructive, alcdtuirea gi cali ea timplsriei vor respecta pro tul qi standardele; STAS tabl6 ambuti til STAS tabl6zi STAS profile lami STAS o{el cornier STAS olel rotund Normativ intern pentnr profi metalice din tabl[ ambutisats. Timpl[r'ia metalicb va fi depozitatb in uscate, ferite de ploi gi de prin lovire. Se va transporta in mijloace de transport acoperite prinse distanfieri qi atelaje a nu se deforma. Timpldria metalici se liweazd. pe gantier, din ateliere speci lizate, grunduitd cu miniu de umb. Montarea timpldriei in pereli de ziddrie se face inaintea executdrii ielilor gi pardoselilor. de inceperea lucririlor de montarea timpldriei se verificd planeitatea zidtrcil r, dimensiunile golurilor, I golurilor pentru praznur 2. TEIINOLOGTA DE EXECUTIE Timpldria metalicd se pozilioneazd in golul zidului gi se rxeaza ct pene de lemn. Se verificd verticalitatea gi orizontalitatea cu ni cu bul6 de aer, apoi se umple lurile in dreptul praznurilor cu mortar de ciment. Dupi intdrirea mortarului se indeps(eazd penele gi se monteazb ri, Dupd montarea geamurilor se montea:zd. spa.tiul dintre toc qi zidd. rip cu mortar de ciment qi se tencuiala pe conturul golului, gi pardoseala, apoi se vopsegte timpldria. lljqile necesare a fi rezistente la, vor avea umpluturd de vatd minerald intre doud foi de tabl[, vor fi cdptugite (u azbest pe ambele fe]e gi cu ta 16. zincatd. conform detaliilor. Paeirra 14 din 129

15 3. CONDITII TEHNICE DE Dupd terminarea lucrdrilor de verifica: corespondenla cu proiectu asamblarea elementelor scurseri de material sau Prinderea timpl[riei de Grunduirea cu minium sudurd; - Modul in care s-a realizat 4. CONDITII DE MAS Mdsurarea si decontarea exterior al tocului, respectiv a Ciptuqelile mai late de 19 cm fiind inclusd in timplsrie pe cd 5. MASURI DE PROTECTIA La montarea timpldriei vor I prevederile din urmdtoarele Norme republi ALITATE, VERIFICAREA $I qj a timpldriei metalice se qi detaliile respective ente prin suduri polizate ri produse prin arderea pieselo ie, stilpii de beton prin suda plumb sd fie realizati uni rect montarea garniturilor de $I DECONTARE A LU lor de timpldrie de lemn qi met cdptugelii. Pentru timpl[ria se mdsoard la mp. (pentru i). Glafurile, pervazurile UNCII muncitori calificafi, de proteclia muncii, aproba ordinele nr.34l1 5 gi respecliv Normele de ia muncii (constructii -monta Norme senerale protec{ie impotriva incendiil NAREA LUCRARILOR verificarea func{iondrii timpliriei si se va mai nu se admit cordoane de sudurd neunifonnd, cu oe praznun; pe toate fe{ele v[zute inclusiv cordoanele de OR ic[, se face la mp. Suprafaf[ cuprins6 in conturul ici se deconteazd. confectionarea la kilosram. fa,ta ce depsgeqte 19 cm. ld1ime pinl la 19 cm. mbsoard la metru liniar. cu scule qi dispozitive adecvate. Se vor respecta de Ministerul Muncii gi Ministerul S6ndtStii cu aprobate )de MC Ind. Cu ordirurl l233ld aprobate ded290ll977 gi P 118. VI. ZUGRAVELI SI VOPS l.generalitati Prezentul capitol se referd la agresive a agen,tilor chimici. de prevederile din Normativul Lucdrile de zugrdveli gi vopsi aracet, glet de ipsos-aracet(g RN ucrdrile de executare a zugrd cazut cd" vopsitoria trebuie s[ ru proiectarea gi executarea ii se executb pe suprafele gl sau tencuieli drigcuite. lilor gi vopsitoriilor care sunt supuse ac,tiunii qi rol de barierd de vapori,se va line seama ierelor contra vaporilor, ite cu var, gletuite cu ipsos, cu glet de nisipir,'ul care std.labaza lucrdrilor este C STANDARDE DE - Clei de in sicativ S - Clei tehnic de in - Clei tehnic de rapi - Clei tehnic de fola - Var pt.construcfii - Ipsos pt.costruc{ii - Apd pentru mortare - Hirtie pt.glefuiri u - Corpuri abrazive - Clei de oase STAS - Clei de piele STAS - Oxizi, pigmen{i absorbante,stand - Benzind de extracfi - Diluant 104 pt. - Grund pentru astu - Chituri pebazd,de - Vopsele, lacuri gi - Grund anticoroziv A AS s STAS soarelui STAS AS AS 54sl1-80 i betoane STAS STAS rs8u2-83 liant ceramic STAS t9-86 ru vopsele,pbminturi coloran din sectorul "L" industria chi STAS 45-86: debazd, de ulei STAS porii STAS STAS iluri pe bazd de ulei EI baz6. de miniu de plumb NI SC ic6" subgrupa "L 17"; t anexe I 3. MOSTRE $r TESTARI Amestecurile aibd urme de bidi pigmen{ii fo rate trebuie sd reziste la lu incit acoperirea suprafelelor sau pensuld, pentru \i la zugrdveli se ia o probd Pagina 15 din I xna gi acliunea mediului, compozilia trebuie sd LSe poatd face corect, fbrd sb curgd qi s6 rbmind inrcompozi,tie se vor introduc,e uleiuri. Pentru pigmenfi, se imparte in doud, o jumdtate se

16 freacd cu pastd de var p iar cealaltd cu praf de cretd gi dac[ nu orczintdnici o deosebire pigmentul se poate p5. Dupd 24 ore se compari probele gi ila zugrdveli. 4. LTVRARE, DEPOZITARE, M Varul bulgdri gi huma, livrate in v se transportd in vagoane Ipsosul livrat in saci de hirtie se iwat In saci de hirtie se tra rt[ in vagoane inchise. Depozitarea se transportd in vagoane inchise. Ipsosul face in d,epozite inchise sau acoperite, recipienfi de tabl6 de 0.250; 0.500; 1; capacitatea de 50 kg, vor fi depozitate condiliile de securitate impotriva i +20 C. J[n timpul depozitdrii se va u sau murddrirea produselor. ite de umezeald. Materialele llizate la lucrdri de vopsitorii. livrate in 5; 10; 15;25 litri sau butoaie VC gi saci de polietilend la interior cu rat in lucuri uscate ferite inghe{. Depozitele trebuie sd satisfacl iilor. Temperatura la locul zitdrii se recomandd a fi intre +7 C si i ca ambalaiul sd fie ermetic his, pentru a se evita scurgerea,uscarea 5. EXECUTAREA LUCRARIILOR lnainte de inceperea lucrdrilor de zugrflveli, toate lucrdrile gi e de tencuieli, gleturi,placaje, instalafii sanitare, termice electrice, trebuie sd fie terminate. De asenreni, pardoselile de mozaic vor fi terminate lustruirea facindu-r dupd terminarea lucrdrilor de zugrlveli qi vopsitorii In incdperile prevdzute cu pardoseli {in parchet, zugrivelile se vor ecuta inainte aoliclrii imbrdcdmintii pardoselii. Timpl[ria de lemn gi metalild trebuie montati definitiv, acc iile metalice montate corect, buna lor funcfionare trebuie verificatb cu excepli]a armdturilor, gildurilor apara oscilo-basculante gi pieselor nichelate care se vor fixa dupd vopsirea i. La lucrdrile de vopsitorie ultimul strat se va aplica numai du1 terminarea completi a zugrdvehlor qi inainte rte de finisarea imbrdcbmi ilor de pardoseli (ragchetare, cur6lir{ lustruire). Trebuie si fie complet ex toate lucrdrile de protejare faladei ca jgheaburi, burlane, streaqini, comige, glafuri, socluri etc.precum gi rele. 6. PRTGATIREA SUPRAFETELOR Suprafetfeie care se vor zugrdvi sd fie drigcuite cit mai fin, te reparafiile sd fie executate ingrijit, terrninate gi uscate. Suprafelele gletuite cu ipsos trebuie s[ fie plane, fbri desprinderi sau fisuri. Pasta de ipsos folosite la chituirea defectelor prepard din 2 p6fii ipsos qi parte apd. Dupd uscare, suprafala se qlefuieql.e cu hirtie de qlefuit, se de praf cu perii sau bidinele rate gi uscate. Umiditatea timpldriei de lemn inainte de vopsire nu terbuie sh geascd 15%. Verificarea se cu aparatul"hygromette". Petele de rugini de pe suprafelele metalice se pnn lrecare cu penl sirm[, rdzrtitoare, ddl{i sau prin ardere cu flacdra. Se interzice folosirea petro ului sau abenzinei auto care in inegte coroziunea metalului. Timpldria metalicel se aduce pe gantier, grunduitb un anticoroziv coresounzdtor care se aplic6. 7. CONIDITII DE EXECUTIE Lucrdrile de zugrdveli qi vopsitorii vor executa conform o lui. Lucrdrile de finisare a peretilor ti tavanelor se vor incepe la o temperatu de cel pufin + 5 Cincazul ilor qi de cel pulin +15 C in cazul vopsitoriilor sau finisdriilor cu poli Acest regim se va menline tot mpul executbrii lucrbrilor gi cel pu1 incd 8 ore pentru zugrdveli gi 15 zile ru vopsitorie dupd execulia 1r lnainte de inceperea lucrdrilor se va 'ifica dacd suprafelele au ati temperatura de regim. Verificarea se efectuazd cu aparatul tip "Hygromette' aerul inconjurdtor qi suprafefele care vaoorilor. Se interzice folosirea vooselelor cu sau similar, aparatul cu carbid vopsesc nu trebuie s[ fie mai n de valabilitate depdgit. tip C.M. Diferenla de temperaturd intre mare de 6 C pentru a evita condesarea 8, ZUGITAVELI CU LAPTE DE VAR Zugrdvellle cu lapte de var se aplicd p$ tencuieli gi pe glet de var. lapte de var qi coloranli trebuie s[ fie refistente la lurnins.compozilia ile preparate pentru zugrdveli cu ie sd aibi o astfel de consistentd incit qi ftri sd rdmind urme vizibile de introduce uleiuri. Materialele utihzate qi normelor interne ale intreprinderilor folosit \a zugrdveli se prepard din var parte pasti de var gi 1.5 pd(i apd (in apd la 1 parte val bulgbri-in volume ). preparare. LapteLui de var i se adaugd Laptele de var strecurat se amestecd cu orate se prepar[ in cantitsli suficiente nuan{6 in cadrul aceluiaqi cimp vizual. urd din sirmd de alams,pentru relinerea

17 at?t a impuritd{ilor cit gi a pa pdstreazd in gdle{i detabld zi straturi. Aplicarea primului st in caz contrar gtergerea de mai bund aderen!6, primul primului strat,prin stropire c zugrdvegte intii partea super rat se aplicd ci bidinueaua.al doilea strat se va aplica numai dupd uscarea aparate de pulverizat. In cazltrl inciperilor cu lambriu in vopsea de ulei,se 5 gi tavanul,apoi se executd lampriul in ulei. 9. ZUGRAVELI in CULORI La prepararea compoziliei de la 1ks.hum6. Pismentii vor fi inmuiati in a Solu{ia de clei se prepard in Prepararea compoziliei de propor{ie de 100 gr.solulie la oblinerea nuanlei dorite. Intreaga compozifie se kg.sdpun la circa 16 litri apd 10. APLICAREA ZUGRAV Se aplicd primul strat de s[pu ipsos. Dupd uscarea gi glefuire zugrdveald, in trei straturi pe bidineaua. Ultimele doui strat solu{ie de ulei se va intrebui pigmenli pentru oblinerea u prepard gi se aplicd similar ca Zugrdveli in relief, calcio Inainte de stropirea pastei de zugrdveli in culori de hum. Compozifia pastei -ipsos-1,000kg. -hum6-0,500 kg. -clei de oase-o,100 -apd-1,000litri )E HUMA grdvit se vor folosi: humd inmpiatd in ap[ qi solulie de clei.propo\ia 2litri apd cu24 ore inainte r1e prepararea compoziliei itoarea proporlie: 1 kg.clei la 5 litri ap[. iveald se face astfel:se toarnf, in amestecul de humd cu aod.solutia de clei in 1 litru hum[ cu ap6, dupd ca{e se adaugd pigmenfii inmuiafi in apd pind la rd prin sitd,concornitent,se pre$ar[ a solufie de sdpun cu apd in proporfie de I rmogenizeaza gi se strecoarb. LOR dup[ care se face repararea ddfectelor mirunte la perefi qi tavane cu pastb de e aplicl un strat de sdpun pe pofiunile reparate dupd care se aplic[ compozilia de intreaga suprafajd. Atit sdpum{l cit qi primul strat de zugrdve,all se aplicd cu ri se aplicd mecanizat cu apara]tele de pulverizat. Compozi{ia de zugrdveald cu timp de ore. htgrdveli iir lacuri de apd cu caolind se inl.rebuinleazd frrd ei compozilii de zugrdveald db culoare albd pentru zugrdvi'ea tavanelor. Se velile cu humd gi clei. o cu bob mbrunt se aplicd pe ere,ti gletuili sau pe pereli tencuili drigcui{i fin. Icio vechio se aplicd pe peret un grund de solufie de ulei preparatd 1a fel ca calcio vechio. Solu.tia de humd qi clei se zile) adaosul de ipsos se va Aplicarea se face cu ajutorul qi a unei buc[li din tabld bidinelei. Primul strat se uniformizea zd il:i.;r eaga supr a doresc boabe colorate diferit. suprafefe gletuite cu ipsos, timplsrie de lemn gi pe suprafe,te metalice (timplsrie,balustrade qi alte confeclii metalice). Materialele fillizate a executarea vopsitoriilor trebu{e sd corespundd standardelor gi normelor interne a unitslilor producbtoare. V toria de ulei se aplicd dupd terrt'ginarea lucr5rilor preg[titoare. Pe gletul de ipsos se aplicd un trat de grund de irnbinare incolqr. TimplSria de lemn gi metalicii se furnizeazdpe gantier gata grunduitd cu de imbinare qi respectiv grund [nticoroziv. Dupd grunduire se executb chituirea defecl elor locale.slefu irea ilor chituite,gi gtergerea de pr{f dupd glefuire. Aplicarea vopsielei se face in 3 straturi, straturile de vopsea primului strat de vopsea, glefuindu-se cu h,irtie de glefu aplicarea stratului precedent, d sau se va netezi cu pensule incdperile la unde se produc mai bunb intretinere. Pagina 17 din r2l

18 - calitatea principalelor materiale ce i in operd conform standa visoare. - respectarea prevederilor din proiect gt a dispoziliilor de gantier. - lucririle gdsite necorespunzdtoare se vor remedia sau reface. Receplia lucrdrilor de zugrdveli gi torii se va face numai duod u Yizual zugrdvelile gi vopsitoriilor se - corespondenla zugrdvelilor cu pre proiectului qi dizpozifiilor lucrdrilor executate cu prevederile Supafe!.ele zugrdvite in culori de ap[ ie sd aib6 un ton de stropi gi cojiri, fire de pir sau urme de idinea sau pensuld. Aderenfa zugr[velilor se constatd prin recare uqoard cu palma pe Aspectul vopsitoriei se verificd vizual, - suprafefele vopsite cu vopsele de ule u-se in vedere urmdtoare, uri sau lacuri trebuie sd culoare gi acelagi aspect lucios sau mat - la vopsitoriile executate pe timplsri se verificd vizual buna lemn selu metalice bine chituite si s ite in prealabil,se va controla vopsea; - se va examina vrzuat dacd tevile, culoare uniformd; toarele,etc sint in cul - repara,tiile dintre vopsitorii qi zu veli pe acelagi perete precum tavanelor sb fie distincte,fdrd supranu i,ondula{ii,etc. 12. CONDTTIT DE MASURARE Sn D NTARE A LUCRARILOR Dupd terminarea gi recepfionarea luc ilor se procedeazd, la metri pdtrafi. Decontarea se face in n mlsurdtorii in metri pdtrafi. lor gi normelor interne de fabrica{ie in completd. terioare,spre a se constata concordan{a sd nu prezinte pete, scurgeri, nte pe toatb suprafa{a acelaqi ton de cu peliculd de vopsea a suprafelelor de accesoriile vizibile sd nu fie pdtate de prescrise gi dacd vopseaua este de i cele dintre ntgrdveala perelilor gi a care se face la suprafald in VII. PARDOSELI 1.GENI]RALITATI Acest capitol cuprinde specificalii sclivisite mozaic turnat, gresie qi pl6ci Se coreleazd cu planurile de arhi 2.Normativul care std 7a baza lucrdri calde gi subcapitolul Il-pardoseli reci. 3. PRE\/EDERI COMLINE PENTRU 1. Nici,o lucrare de pardoseli nu efeclteazd qi se inregistreazd. lucrdrile de execulie a pa gi centralizatorul de finisaje de pardoseli este C-35-82, XECUTAREA PARDOSI}L decit dupd verificarea qi mochetd, parchet, pardoseli nt tratate in subcapitolele I-pardoseli fionarea suportului, opera{ii care 2. O aten{ie deosebits trebuie acordat verificdrii qi recepfiondrii luc inainte de inceperea lucrdrilor de i(ex. canale,instala{ii, executare ulterioard ar putea degrada ile. 3. Toate materialele, care intrd in {a unei pardoseli nu vor - s-a vedficat de c[tre coducltorul telir al lucrdrii ci au fost livrate cu sunt corespunzdtoare normelor respecti - au fos1. depozitate gi manipulate in i{ii care sd evite orice deg - s-au efectuat la locul de punere in oper6 -dacd prescrip.tiile tehnice Betoanele qi mortarele provenite de la stalii centralizate,chiar sir situate lucrare numai dacd transportul este inso{it de documente din dir frzice,mecanice qi de compozifie. 4. PRINCIPALELE VERIFICARI DE CALITATE COMLINE TL SUNT: -aspectul gi starea generals; -elemente geometrice(grosim$,planitate,pante) ; -fixarea imbrdcimintei pe supprt; -rosturile; -racordarea cu alte elemnte dq construclii sau instalalalii; Pagina 18 din 129 ilor de instalatii ce trebuiesc terminate i, izolalii) qi a tuturor lucrdrilor a cdror in lucrare decit dacd in prealabil: ificat de calitate, care sd confirme cd a lor. u proiectul le cer-incercdrile calitate. incinta gantierului,pot fi introduse in sd rezulte cu precizie,caracteristicile R TIPURILOR DE PARDOSELI

19 -coresoonclenta cu 5. VERIFICAREA PE PAR 5.1. La pardoseli din covoare. -dimensiunea covoarelor; a : - aspectul gi starea general[ a hawri sau alte asperitbli; -umiditatea stratului suport nu cazul lipirii cupretadez. J%o -menfinerea climatului in i relativd a aerului de maxi -aspectul starea generals a adincituri,colluri qi margini -mbrimea rostului dintre dou[ 0.5 mm; -aderenfa la stratul suport -modul de croire qi pdsuire a de altd naturd; -la aceste tipuri de pardoseali 6. La verificarea pe fazedel -verificirile de aspect se -verificdrile se comoortd verificbrile de Rezultatele verificdrilor qi instruc{iunilor resp ective. 7. La recep\ia preliminard a -examinarea gi controlul lucrbri; -verificdrile directe qi anume; verificare 200 m2.pentru cele se vor efectua cu frecventa fazelor de lucrdri. VIII. PARDOSELI RECI a) Generalitati Prezentul subcapitol trateaza maffnura. b) Normativul care sta la pardoselilor "Caiet V si VI. iectul. LUCRARII,OR. ile admisibile sint conform p rafefei stratului de supoft; nu rebuie sd deplqeasci 2,5 cazul lipirii cu Aracet D 50-S; i la temperatura minimd de + 65%; blei pardoselii;nu se admit ipite,umfl Sturi,deniveldri la sii de covor aliturate nu se ad s[ sune o'plin" la ciocdnirea i covor(dala flexibild) la se incheie procese-verbale de -se fac acelea$i verificdri ca incdpere cu incbpere; rdtori sau desfaceri se fac pe faze de lucr6ri ului se efecttazil: telor incheiate pe parcursul I aspect,cei pu{in 1/5 din i comportd mdsurdtori gi im6 de % dinceaprescrrsd pardoseli re pardoselilor ilor din STAS admit adincituri. te in greutate) in C"si umiditatea rtiuri in reliefsau ; te de a depiqi 0.4- ciocanul dezidar. rea cu o pardoseald ascunse. ele prescrise pentru parcursul trucririi: o frecvenld de Vo din aceea prescrisl pentru consernneazi in procesele ''rerbale, conform drilorgi pefazede i,dar minimum o verific5rile directe incheierea r de ciment sclivisit, mozaic turnat, gresie si 5-82 "Normativ pentru alcatuirea si executarea c) Materiale si standarde care c.1. STAS c.2. STAS c.3. STAS c.4. STAS c.5. STAS c.6. STAS c.7. STAS c.8. STAS c.9. STAS c.10. STAS c.1 1. STAS 545/1-80 c.12. STAS N / c.13. STAS c.14. STAS c.15. Marrnura de Poj iesc respectate: - Ciment M 30 Pa 35 sau F 25 - Nisip - Apa - Cimenturi portland albe si - Marmura Moneasa - rosie - Corpuri abrazive - Carbura de siliciu - Acid clorhidric tehnic - Acid oxalic tehnic - White-spirt rafinat tip C - Ipsos pentru constructii - Ceara pentru parchet - Piatra de mozaic de - Placi din gresie cera Pagina 19 din I 'Victoria" ffnura

20 I. TRANSPORTUL SI DEPOZIT MATERIALELOR PE S ER La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost t e si ambalate coresp_unzalqf depozit,area lor se va face prevederilor din STAS sau ln vlgoare. iar 1.1. Piatra de mozaic se livreaza in vrpc asigurindu-se impotriva sorluri r;i culori. l" La conyentia intre parti piatra de mo{aic, se poate livra si arnbala Transportul de distante mari pe timp delploaie sau ninsoare se va face Piatra de mozaic se va depozita separaf pe forme, sorturi (dimensiuni) impurificare. si amestecarii diferitelor forme, saci de hirtie cu masa neta de 50 kg. mijloace de transport acoperite. si natura rocii in locuri ferite de lemn a caror masa nu va depasi 40 kg "rrata se vor separa prin hirtie sau alte respectarea prescriptiilor in vigoare plastic care vor fi inchise cu dopuri de ipsos. nuiele, protejate cu un strat de paie sau 1.4. Ambalajele cu White-spirt se vor depozita inmagazli aerisite sa in aer liber, ferite de actiunea razelor solare. Se admite depozitarea in aer pentru maximum 3 zile a loaielor asezate pe suporturi de ler, acoperite cu prelate care se vor uda pd timpul SAlduniaf mari, orificii de tnsarcalq fiind inchise cu dopuri ii protejate contra ploii prin j gheaburi 1.5. Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau de ambalaie se depozlta rnmagazrr. rotejate de intemperii (praf, ploi, etc.) fata cu sipci de lemn intre perechile de 1.6. Pklilg de piatra naturala vor fi rate in depozite acoperite, asezate pe stelaje de lemn, dupa inaltin[e pe cant, doua cite doua fbta placi. Placile r;e pot transporta cu orice mijloabe de transport asigurinduje Pe distante mari sau pe timp de ploaie lri ninsoare transporlul se va 1.7. Agregatele se vor transporta farq ri speciale, cu orice mijl de transport (vagoane, autobasculante, etc.) depozitinduje separate pe in figuri, care vor fi asezate n locuri uscate, asigurindu-se scurgerea apelor provenite din intemperii, de se va evita lor cu uleiuri, motorina, precum si amestecarea cu p_a!0lnt!. Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si de cu materii straine, atit in timpul transpoftului cit si in timpul Depozitarea cimentulur se va pe sorluri.. Ipsosul pentru constructii se transporla in vehicule acoperite. itarea ipsosului pentru co ructii se va face in masazii uscate si curate. Bitumul se transporta in ie (metal, carton, lemn, placi fibrolemnoase, etc.) sau neambalat, in blocuri. Ambalaiele cu bitum se vor epozita in soproane sau in i acoperite, ferite de actiunea razelor solare. lbitumul neambalat se va ta in stive sub acoperis pentru a fi ferit de actiunea razelor solare si a intemperiilor. Stivele vor avea o astfel de inaltime, incit sa evite defo blocurilor si lipirea lor. Suspenr de biturn f/'erizat se va transporta si se va depozita in butoaie cu pac demontabil. In timpul depozitariii suspensia se va oompleta cu un strat {e apa pina la grosimea prescri spre a se feri de uscare. Butoaiele cu suspensle suspensie de bitum bltum vor 11 fi lente ferite de mghpt, inghgt, atlt atit in m trmpul timpul transpoftulul, transportului, ci si al depozitarii. Filerul se va transporta in orice mijloc de transport cu conditia sa flre ferit de umezeala si imp rificare. Depozitarea filerului se va face in incaperi acoperite, ferite de umezeal[, sacii asezindu-se in stive de mult 10 buc. unul peste altul. Cenusa de centrale termoelectrice se depozit$aza ferita de impurificare, in ilozuri special amenajate, marcate pe portiunea lor mediana cu o dunga portpcalie cu laliuaga de minimum cm pe toata circumferinta silozului si inscriptionate cu mentiunea: Cenusa. foliacetatul de vinil dispersia a (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183 ambalate, se vor depozita inmagazii acoperite, la de l-5" C o C. Daca in timpul lucrului sacii de polietilena vor fi i si materialul nu se in intregime, ei trebuie legati din nou imediat. Termenul de garantie al p lui poliacetat de vinil di apoasa sortul D 50 sau al criloromului DC 1183 este de 3 luni de la data lor de ambalare, trasport si depozitare prevazute in STAS precum si in NTR de fabricatie a Crilorornului. Daca poliacetatul de vinil, dispersie apoasa, sortul D a inghetat el se va pastra 48 ore intr-o incaperti cu temperatura de cel putin 15' C. Dupa aceste interval de imp se va deschide ambalajul si se va omogeniza produsul prin agitare, iar ranune omogen se va putea losi. In cazul cind dupa 3-5 ore de la omogenizare, produsul se separa din apf, atunci materialul este si folosirea lui nu mai este nermisa. 2. PREI'ARARE, CONFECTIONARE Amestecul folosit pentru aderenta la tra rosturilor Pagina 20 din 129

21 -ciment P pafij in -nisip mm (cu maximu -poliacetat de vinil dispersie -0,35 parti in greutate apa. Amestecul pentru aderenta se timp de 1 ora. 3, EXECUTIA LUC Imbracamintea din mortar de betonului sau a mortarului s smbracaminte si stratul suport. tate 20 oh din fractiunea I... 3 mrp - 1,0 parti in greutate) asa (Aracet) sorlul D 50 sau CrJilorom DC ,5 parti in gleutate epara manual si numai in canti{atea necesara pentru suprafata care se va lucra in nent sclivisit precum si cea de Inozaic se executa imediat dupa terminarea pizei suport, insa inaintea iniaririi acestora spre a se asigura legatura intre Imbracaminte din mortar Se vor executa dintr-un strat ajutorul unei role cu dinti) a betonului se va face cu un amesteca nisioul uscat si ci apa care se va introduce ulteri ciment nu este necesar in ftprevazuta cu pante de ciment sclivisit, suprafata stra mortar, ipsos, var, vopsele, morlar, la grosimea indicata in se va obtine prin baterea pe suprafata a unei cantitati se va trece rola cu dinti pe pentru a se evita fisurarea dupa terminarea prizei, cu ro fisurarea provocata de lonsitudinale si transversale lmbracaminti din mozaic Imbracamintile din mozaic mafinura. Mortarul va fi executat cu rezistenta lauzura a acestora L la I m- oe oe pratra mozarc. coloranti minerali si cr colorarea mozaicului sunt pentru a se stabili amestecul Preoararea mortarului de ci colorantul si piatra de mozaic, prea fluid. Imbracamintile din de pardoseala sau cu guri de punctele de scurgere. beton armat, ca si j beton armat se va intinde un circa 30 mm" cu suprafata srosimi uniforme a acestui st indesa bine cu cilindre metali golurile respective se vor u reper, morlarul de ciment cu p cm grosime la incapeq cu mozaic se va indesa cu dosul reper si se vor completa golu metalice sau cu mistria de ca oeslme sl marrmea granu desene (carouri, figuri) in utllizeaza smoreuna cu colora pentru culorile : alb, galben, ciment sclivisit j de 600 kg ciment la 1 mr nisifl (cu granule de 0,5... 2,0 mm). La inceput se va tul pina la obtinerea unui amesfec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de pina la obtinerea unui amesfec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de, trebuie sa dea un mortar care ba se intinda usor cu mistria. Stratul de mortar de smbracamintilor de beton scliv sit imediat dupa turnarea acestuia. Pardoseala va %o spre punctele de colectare. lui de suport de beton sau a de grasimi, uleiuri, si se va iect, se va face prin turnare lui proaspat asternut cu mi ciment si sclivisirea acestuia fata smbracamintii, imedi ita actiunii soarelui si curenti lru, sacl go1, etc. care se vol i, la suprafetele mari de Pagina 21 din 1 Inainte de aolicarea smbracamintii din mortar de lanseului de beton armat va fi curatata de oraf. din abundenta cv apa. Realizarea stratului de re sipci de reper (mortar). Falitvazuta sclivisita (pina la aparitia laptelui de ciment) aruncarea trecerea cu mistria. In cazul suprafetelor rolate dupa sclivisirea ei. Dupa executarea sclivisirii puternici de aer, smbracamintea se va acoperi, ropi cu apa timp de 7 zile. Pentru a se preveni rninte de ciment sclivisit se vorf prevedea rosturi se va executa ln rouri cu laturile de maximum m. t se vor executa dintr-un st de mortar de ciment cu oiatra de mozaic de ra de mozaic cu granulozitfie discontinua de provenienta si culori diferite, rttu colorarea stratului de modar de ciment cu piatra de mozaic se vor adauga colorate in proportie de cel n[ult 5 %o din greutatea cimentuiui. Cind pentru rre cantitati de coloranti mai mfri (pina la 15 %) se vor face incercari prealabile, m, care sa nu conduca la scadefea rezistentelor mortarului..+ ^,, *:^r.-^ A^ ^.,^-^:^ -^ -.^ f^^^ ^*^^+^^:-l:-+:::- ^. poi se va adauqa apa pina se v{ obtine un mortar care sa se intinda usor fara a fi ic tumat se vor executa pldne si orizontale; in incaperi Weyazutg cu sifoane ic se vor executa cu pante de ,5 o% spre ile din mozaic se vor execut{ pe un strat suport de beton sau pe un planseu de din mortar de ciment scliviqit. Pe stratul suport de beton sau pe planseul de t de mortar de ciment, cu ul de 400 kg ciment la I m3 nisip, in grosime de sa, pentru o mal buna cu stratul de mozaic. Pentm asisurarea unei t de mortar de cirnent, se va ifltinde mortarului intre sipcile de reper si se va de mina sau cu vibratoare de fata. Dupa indesare se vor scoate sipcile, iar cu morlar. Dupa intinderea rului de ciment, se va turna tot intre sipcile de tra de mozaic intr-un strat de l0 mm srosime. in denendintele cladirilor si de 15 mare ( a revedea lista finis{elor). Stratul de mortar de cirnent cu piatra de istriei pina apare la suprafata laptele de ciment, apoi se vor scoate sipcile de ile cu mortar cu piatra de ic, dupa care stratul, se va indesa cu cilindre ic. La intinderea mortarului se {a urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic or. Imbracamintile din mozaic tumat se vor executa intr-o singura culoare ce i multe culori, in conforrnitat$ cu detaliile din proiect. Cimentul obiinuit se ilor : rosu, negru si cenusiu, iar cimentul alb si albastru. La i cu desene (a se vedea olanurile si detaliile de

22 arhitectura) sabloane din sipci, straifufi de sticla sau sabloane din ta la de forma desenului cerut.. In aceste sabloane se va turrra stratul de mortar (u piatra de mozaic, care se va sa se intareasca o zi sau doua, apoi se scot sallloanele si se toarna cu piatra dp mozaic (de alta culoare) pe I rile din suorafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa terminare{ prtzei pentru a se evita fisu datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer, smbracamintea se v{ acoperi cu rogoiini, saci go1 hirlie sau rumegus de brad unde (in grosime de mm) se vor mentifie pina la uscarea imbraca Bordurile se vor executa din mozaic cu aceiasi compozitie in general de alta q\.rloare, decit cimpul! ii. Finisarea suprafetei irnbracamintilor din mozaic turnat se va face orin slefuire, ceruire si eventua lustruirea sau prin buciardare (conform detaliilor din proiect). Frecarea se va dupa zilede la ttrna morlarului cu piatra de mozaic, dupa ce aceasta vafi,capatat o rezistenta sufi pentru a nu se disloca piatra mozaic la frecare. Frecarea se va face cu masina de frecat sau manual, cu pi{tra de frecat. Prin frecare se! pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si sranula de mozaic aparenta. In timpul frecarii, j se mentine umeda. A doua frecare, slefuirea se va face cu o pia de frecat cu granulatia mai pina la netezirea perfecta, udindu-se pardoseala continua cu apa. Dupa ce intea din mozaic este lefuita, suprafata se va curata de pasta rczultata de la frecare (slam) cu uscat, care se va matura, apoi va spala suprafata cu apa si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu. de parchet si se va lustrui.. It inte de ceruire se executa o lustruire cu sare de macris, cu ajutorul unei bucati {e pisla in scopul unui finisaj ingrijit Imbracaminti din dale de marmrrra si gresie Montarea placilor de marmura si gresiei se face prin asezarea lor pe un strat de mortar de ciment si de mm grosime cu dezaj de 400 kg 1a m] nisip. Rosturile dintre placi r fi de maximum 2 mm,inainte de a fi asezale in mortar, placile se uda cu ap{. Durata umeziii depinde de itatea de absorbtie a placilor. Inair de asezare, plqq4g se scot din apa si sb lasa timp de... 2 minute se scurga apa de pe ele, asezindu-se f cant, in stiva, linga locul de montare. $4ontarea dalelor se va incepe asezarea de placi sau dale reper, avind fata yaznta la nivelul pardoselii finite, intre care se vor monta o serie placi formind linduri reper. Asezarea placilor se va face cu ajutorul sforii de trasare, care se muta dupa fi rind asezat. Dupa executareaal...2 rinduri de placi sau dale se va verific{ cu dreptarul si nivela ori litatea si planitatea lor fata de rindurile reper. Dupa asezarea placilor pe o fata corespunzatoare razei de a muncitorului (circa 60 cm latime) la plaqfle la care se constata se adauga sau se scoate I din mortarul de poza. Apoi se face o verificare planitatii suprafetei executdte si ghidaj dupa nivelul po unii de pardoseala executata anterior, indesinrlu-se atent placile in mortarul fle poza, prin batere usoara cu iocanul peste dreptar, astfel incit sa se asigure planitatea suprafetei. Operatia $e continua in acest mod, pe suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se i cu lapte de ciment fluid, ca aceasta sa patrunda bine in rosturi. prafata. pardoselii se indeparteaza prin prin 4q4lularc dupa doua ore. Dupa 4-5 micilor denivelari care rezulta lungime, asezat pe cant pe suprafata sterse cu o solutie de acid clorhidric cu acid oxalic (sare de macris) si cerui.. Pardoseala din dale de eresie nu se 3.4. Scafe sau plinte Scafele si plintele sunt obligatorii la apa (bai, WC). La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executh scafe de mm i, tumate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indiqate la aceste srnbracaminti din La imbracamintile din mozaic turnat scdfele si plintele se vor executa e pe loc. Scafele sau plintele din mozaic pe loc se vor executa cu,iele si in conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. InAtjqEa scafelor sau plintelor va fi mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incit sa depaseasca fata tencuielii cu 5... B mm. l-a! rnillrie din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (c,olturi, $ocluri, scafe) fixate cu mortar ciment, astfel incit sa depaseasca fata tencuielii cu 5... B mm. La aceste pafdoseli, se vor executa si scafe din beton mozaicat, tumate pe loc. La imbracamintile din dale de marmura schfele si plintele se executa tot di marnura (a se vedea Caietul de sarcini "Placaje/') Tratarea rosturilor de dilatare la nivelul pardoselilor Tratarea rosturilor de dilatare se va facd in modul unnator: a. umplerea rosturilor de dilatare va ipcepe dupa 7 zile de la tennina ai oardoselii: pardoselii; b. pe o adincime de pina la circa 3 cm de la suprafata superioara a finisa rii suprafetei stratului de uzura lii finisate, se toarna nisip; Pagina 22 din 129

23 pe peretii rosturilor ramasl aplica cu pensula amest d, dupa trecerea a 15 minute pina la suprafata pardoseli (Aracet) sortul D 50 sau - ciment P nisip mm - nisip mm - poliacetat de vinil di DC apa. prepatarea mortarului de c nisioul cu cimentul. iar bine omogenizat cu toata amestec omogen; f. mortarul obtinut trebuie din polietilena; g. sarja de mortar se va pune h. mortarul se va introduce i mai bine mortarul prin bat si muchia lata de... 2 c dupa compactare la circa incit sa se realizeze o su finite. Pentru evitarea unei uscari p ore, rosturile se vor acoperi cu el. Dupa trecerea a7 zlle dela 4. CONDITII TEHNICE DE Pe parcursul executarii lucra urmaloarelor conditii : La denivelari de cel nult 20 mm denivelari izolate de cel mult 1 beton de ciment turnat monolit - se va controla timpul de betoniera pina la terminarea trebuie sa depaseasca o ora - se va verifica lucrabilitatea de con avind inaltimea de 30 - se vor confectiona cuburi de acestuia; - se va verifica respectarea 75 si STAS 2560/2-75 prin - stratul suport rigid al pardose admit denivelari izolate de - intre 2 olaci asezate alaturat liberi, deasupra nisipului, pe o folosit pentru aderenta a carui la aplicarea amestecului fo finite, cu un mortar de ciment de 3 cm de la suprafata pardoselii, se va itie s-a indicat la pct.5; pentru aderenta se continua r,mplerea rostului adaos de poliacetat de vinil, dispersie apoasa DC I I83, avind u compozitie pentru o sarja : te 3,5 parti in 3,5 parti in e apoasa (Aracet) sortul D...1 parte in greu circa 0,3 pa cu adaos de aracet D 50 se va adausa aracetul D 50 ntitatea de apa, durata fie plastic virtos si pina la n opera in temen de maximum rosturile de dilatare si se va r cu muchia unei rigle me minute se va fbce o noua ni fata a rosturilor cit mai linsa sau Crilorom in greutate Crilorom DC se face amestecindu-se intii Criloromul care in prealabil a fost amestecat si rii va fi de minute oina la obtinerea unui leta lui :utilizare se va pastra acoperit cu o foaie minute de la preparare; cu o mistrie; dupa indesare se va compacta cit asezata pe lungime avind circa 20 cm lungime lare a mortarului din rosturile de dilatare astfel i bine racordata la nivelul suprafetei pardoselii rapide a mortarului din rostu si pentru protejarea rosturilor, timp de fisii din folie de polietilena sau hirtie Ikaft wezita interzicindu-se circulatia pe erea rosturilor pardoselilor vor putea da in exploatare completa. ATE or, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru) respectarea rafata oamintului de fundatie tit pentru executarea pardoselilor se admit ata de dreptarul de 2 m lungi La suprafata stratului suport rigid se admit mm fata de dreptarul de 2 m I ngime. In timpul executarii imbracamintilor din vor face urmatoarele verifica : pentru un ciclu de turnare (de ld Iturnarea apei in tnerii i betonului in opera). Acest interval de timp nu timp calduros si o ora si jumatafe pe vreme racoroasa;.onului determinata prin metoda testarii cu trunchiul m conform STAS : roba din betonul ulilizat pentru Verificarea marcii itiilor tehnice de calitate preva/trtte de STAS 8560/1 - retodele de verificare prevazute de STAS ; lor (beton sau beton armat) trebluie sa fie in plan; se mult 10 mm sub dreptarul de2lnlungime; se admit denivelari. Pentru lucrarile gasite 5. CONDITII TEHNICE DE P -Norme republicane de protect 34/75 sinr si comp -Norme generale de protectie aprobate cu Decretul Consiliul -Norme provizorii privind constructiilor, instalatiilor si -Norme provizorii privind 23-77); se vor da dispozitii OTECTIA MLINCII SI PAZA a muncii aprobate de Minist cu Ordinele nr.7l0l77 sinr. smpotriva incendiilor la proi i de Stat nr ; lirea sradului de rezistenta la itelor (NP 22-77); tia contra incendiilor la pro santier pentru remediere sau refacere. INCENDIILOR I Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr. rea rea\izarea constructiilor si Instalatiilor categoriei si clasei de pericol de incendiu, a si realizarea elementelor de constructii (N Pagina 23 din 12

24 persoanelor (NP 24-77) aprobate de M.I. vestitii-constructii si Institutul General ntarea stratului de uzuri al cu stratul de uzurd din. tefnperaturd minimum +5o C;. uririditatea relativd a aerului, max. -a In i{rc[perile in care urmeazd s[ se pardoseli cu stratul de va asigura. cu minimum 48 rmdtorul regim climatic imum650/o. intre timp hu s-a trecut la regimul de exp 1.2. ExecUtarea stratului de uzuri din parchet l{melar in tot timpul executdnr acestor operaliuni, dac[ re normald a incdoerilor. rchet cu lambi gi uluc sau 1.2.l. Modtarea parchetului prin lipire o So face cu adeziv pe:. url strat de beton cu fafd fin drigcu ci{nent (f,g-ta); 6 sau gapd din mortar de. d4a flotantl (fig. 3);. p9 pldci din fibre de lemn aglomer. infinte de inceperea montdrii, sup. prpf cu o miturd cu pdr moale, per nqcesare unei bune aderen{e a parr suportului se va curila de a se crea astfel condiliile ului cu stratul suport. et se vor sorta dupd fibrd gi icomplete; lipirea frizurilor de perete la te. Imbinarea frizurilor la Frizurile de perete se vor la cca. 50 cm distantd una lasare in timnul montdrii mfntarea frizurilor de perete se va pe stratul suport cu un qpaclu, intr. grosime de cel mult I mm; prin lipire cu adeziv intins n strat continuu qi uniform, in ligirea parchetului se va face dupd frifurilor de perete. nimum 3 ore de la lioirea Pagina 24 din 129

25 pentru lipirea parchetului pe fhgii, egale cu supra pe o lungime de cca. 1 m; cdmp, aplicarea adezivului se va face unui rdnd complet de piese de parchet, parchetul se va aplica du adezivului, fixdndu-se in lateral cu ciocanul; pentru o mai bunb a vor incastra d.ibluri de le vor fixa gi prin patere in pieselor qi apoi se vor i la asezarea fiecdrui r6nd alinierea fa![ de randul aqezarea pieselor de parc pere{ii, rezultand desene ( dupi lipirea parchetului scoate penele de i circula,tia peste parchetul aplicare. Montarea parchetului p Pe planqeul din beton prin r$0are: pe planqeul din beton se fi de 0,5...0,6 m grinziqoare duqumeaua oarbi de 1,8.. montatd cu rosturi de la perete se monteazd perete, pentru a asigura li umiditdtii;. frizurile se fnreazd in cuie distan![, fixate ca gi pa cca. 10 minute de la intinderea gi uluc cu o lovituri uqoarb datd in timp a parchetului, din loc in loc se in gapd, in care lamelele de parchet se ie. Cuiele se vor bate oblic in ulucul cu ajutorul unui dorn de ofel; piese de parchet se va verifica, gata montat; se poate face la 45o sau paralel cu zig-zag, in gah, impletit etc.); intreaga suprafald a pardoselii se vor a frizurilor; t se poate face dupd 24 de ore dela batere in cuie mediul dugumelei oarbe fixati pe cu mastic bituminos, la o distanfb lemn de 8x10...6x8 cm: cm grosime gi cm ld.!ime,,5 cm, reazemd, pe grinzigoare (.fig. 1b); ile cu interspa{iu de ,5 cm fa16 de deformare a parchetului datoritd 4 cm lungime, bdtute la 30 cm I cu qpiful metalic; o montarea oarchetului se cand lamelele sunt dis lamelele sunt dispuse la 4 lamele, impletit etc.; face in prelungire sau in frizttri, cap la cap, in zig-zag simplu cand,la 45o in qah cu bordurd tot din Pe planqeul din beton prin in stic bituminos:. duqumeaua oarbi se intermediul unui strat de. in continuare tehnologia d prezenlatd la pct. A;.3. Finisarea pardoselilor cu. curdlarea parchetului d cu maqina de raqchetat parchet (cu hflrtie abrazi o curdtarea parchetului lipit dupumelei oarbe tipiti pe direct pe planqeul din beton prin bituminos (fig. 1c); execu{ie este identicb cu cea de uzurl din parchet montare se va f-ace mecanizat si anume (cu cufite) sau cu maqina de glefuit poate executa dupd 14 zile dela Pagina 25 din I

26 mlontare, adicd dupd intdrirea sufi. la racordul dintre pardoseald gi pe s$ vor monta pewazuri din lemn r dupi curdlarea parchetului v. Ele se vor fixa in cuiel. pdrchetul, dupd ragchetare, se va I p{rchet dizolvatd, in white-spirt sa sf,eciale. strui imediat cu ceard de se va proteja cu lacuri 1.3. Exec{tarea stratului de uzuri din p. p{velele de lemn masiv, de forme r4bnta, prin intermediul unui strat 3q...50 mm, pe un strat suporl de. mpntarea pavelelor din lemn masi prt'ismatice, se poate face qi direct ajezat pe pdmant;. d4cd pardoselile din pavele din ler vqr fi cuprinse intre 0,5Yo qi2%o; vqr Il cupnnse mtre l),5yo qr ZYo; de lemn ilindrice sau prismatice se vor pozd din nisip in grosime de zgard sa:u balast;, de forme cilindrice sau stratul de nivelare din nisip masiv necesiti nante. acestea o p{velele folosite in mod obignuit r cifindrice se admit numai pentru lr d{toritd rosturilor mari qi neregula fi prismatice. Pavelele i de micd importan{[, e care rezultd intre ele;. infinte de montarea pavelelor, devqr ageza pe cant scdnduri de 28 n grosime, la distan{d e 30 lungul perelilor incdperii, se m{n, de pere{ii incdperii. in acest 1 se va realiza pe perimetrul inpdperii un rost de 30 mm ld1ime, care sd oermitd eventualele ur1rfldri sau contrageri ale pavelelr din lemn masiv, acest rost se v{ umple cu chit permanent elastir r pqntru incadrarea pavelelor se va I st$lpilor un rand de pavele de borc scflndurile; ' mfntarea bordurilor qi a pavelelor dip nisip se va efectua prin alezafi rolturile cdt mai stinse; titatea de nisip trebuie sd fie rile dintre pavele gi sd rd nimum 30 mm grosime; de-a lungul zidurilor qi al aqezate in contact cu lemn masiv pe strat depozd lor una ldngd, alta, cu ientb ca sd umple golurile gi sub acestea un strat de a$ezarca pavelelor se va ex Iizarea aproximativd a profi o cantitate de nisip deasupra larefuz, aduc6nd suprafa{a I baterea lor cu maiul pentru pardoselii. Se va rdspandi ii gi se va bate din nou profilul definit; ivel[rile ti valorile rezultatela ti batere se vor corecta prin sau addugarea de nisip. Pa lele se vor considera bdtute panb la re cand la qase lovituri date pe laqi loc cu maiul de 35 kg greutate, la indltimea de 50 cm, ele nu infundb mai mult de 3 mm: ile dintre pavele se vor u cu mastic bituminos (la cald) confi prin amestecarea de bitum in ie de oA, cu filer de calcar, propo(ie de 70,..600/o (in pavelelor mijloace de umplerea rosturilor cu ie sb fie bine cur6{ate pe o ecvate, uscate; tratirii rosturilor cu morta Pagina 26 din 129 tic bituminos, suprafafa ncime de minimum 3 cm. cu asfaltic, cur[f area suprafe{ei

27 velelor se va face prin spllare turnarea in rosturi a bil golurile dintre pavelele dimensiuni adecvate; dupd tratarea rosturilor se nisip curat de circa 5 mm grosi Executarea stratului de elastoplastice (PVC, ca apa; lui bituminos se va face duod ae. in lindrice vor fi umplute cu plit de piatrd a aqteme pe intreaga suprafald un strat sub formi de covor gi dale clin fibre sintetice sau naturale etc.) 1. Pregitirea suprafe{ei su dac[ suprafala pe care se nt[ neregularitdfi frecvente, abrazivd gi gletuire sub.tire ( chituirea sau gletuirea st urmdtoarea comp ozi,tie : /1 T 2 1 icd covorul. dalele sau mocheta se va corecta prm ffecare cu o x. 1,5 mm grosime); lui suport se va face cu un mortar volum in volum in volum cm pe conul etalon pentru gleftrire pe conul etalon pentru chituire mortarul pentru glet se terialul se intinde folosind un ina{ie de cca. 30o faf6 de supra ia derezemare la un unshi terialului, astfel ca ieqirea din nai in direc,tia suplafe{ei incd intinderea mortarului se ind in loc de gpaclu o driqcd ibils de 0,4...0,5 mm; sculele se vor sobla cu cd in grosime citmai redusd (l,2mm); lu lat din PVC findnd apdsat cu o de aplicare qi, in acelaqi timp, cu 45o, fa!d. de direcjia de tragere a I gpaclului a mortarului sd aib6loc td; i poate face (gi pentru chituire) lici pentru glet, din tabld de olel imediat dupd intrebuinfare; 1n I dup[ 3-4 ore de la aplicarla gletului sau 14-i6 ore de aplicarea tului, suprafala respectiv[ se va qlefui cu o piatrh abrazivl, spre a se itura bar.urile sau alte asperitlfil CurSlarea suprafelei, cu peria cu p6rul g sau cu o carpd moale, se va efectua imediat, inainte de aplicarea erialelor ce constituie stratul dq uzurd al pardoselii. 2. Pregitirea covoarelor pen{ru aplicare pentru montare, covorul s$ va croi in conformitate cu un plan de rtaj, intocmit in prealabil, cu re$pectarea urmdtoarelor criterii: fhqiile de covor se vor am$lasa paralel cu unul din pere{ii iperii, cu rosturile dintre ele oribntate in direclia de circula{ie nlaximd ac5 este posibil qi in direclia principalei surse de lumind naturs; rosturile perpendiculare p$ peretele care cuprinde u$a nu trebuie :ad[ in dreptul golului uqii; dac{ in cele doul incdperi aldturare se nteazd, acelaqi tip de covor, fdgip nu se va intrerupe in dreptul uqii; rd in doui incdperi al[turate fdqilile au culori diferite sau la racordarea o pardoseals de altd naturl, atudci rostul dintre fagiile colorate diferit r rostul de racordare a celor doub tipuri de pardoseli se va amplasa la Pagina 27 din 121

28 mijlocul efosimii foi ugii; se va urmdrirepartizarea cea mai incipere, {u minimum de rosturi qi de frqi a fagiilor de covor in inguste de 50 cm; - dovorul va fi adus in incdperile i care va fi montat, se va derula sulul qi se va tdia in faqii, cu 2-3 cm mai I gi dec6t dimensiunea respectivd a incdperii. Pentru valorificarea petelor de material. rsmase dupd tdierpa fhqiilor la dimensiunile necesr se admite ca o fagie si se realizeze din doud buc6{i, insd nu mai mul de una pentru o inc[pere. Fdgia inndpitd se va amplasa l6ngd un e, de preferinld opus ugii sau ferestrei gi cu rostul de innddire intr-o ie cdt mai pulin expusd circulatieij de montare $i se vor 15sa ru aclimatizare gi in acelaqi te in material datoritd fi croite definitiv cu2...3, in dreptul levilor de ta dupd conturul respectiv, care vor fi montate, se vor rdspdndite pe stratul re pentru aclimatizare; tarea dalelor se va face con iile principale de aqezare a mensiunile incdperii, de pozifiil reguld montarea dalelor se modelului dat de proiectant; lor se vor alege in func{ie de uqilor; de la ccntrul suprafe{ei cand pardoseala din dale stoplastice se racordeaz[ cu o de altd naturd din inc[perea in inatd, pe porliunea de racordare in dreptul uqii s[ rezulte, 'erin!d, de dale intregi sau in ori ce caz,ma mari de iumdtate din latura dale; in acest caz linia de racordare si se gsseascd sub cantul bii uqii; suport al dalelor. alegerea axelor, se va face rdcdmintei, axe ce vor servi rea 1or pe suprafala stratului linii de reper pentru montarea perii qi al rinei carpe. De asemenea, se va muncitorilqr qi nu se va circula cu ea in a lucreazd,. fdiiile de covor curdtate, vor fi aq, pozi[ie de {nontaj, cu marginile longitudin 2 cm. lncefand cu ultima faqie agezatd, se qi se aqeaz{ peste capdtul opus, astfel ca c Pagina 28 din 129 suprafafa stratului suporl, cat de praf, cu ajutorul unor r6{a bine incbltdmintea incdperilor in care se e din nou (nelipite) in petrecute pe o ls"time de cca. unul din capetele fdgiilor doud jumdtdfi ale fiecdrei

29 ii sd se supraprurd (fig. 7), iar bucle astfel formate. - se va aplica cate un s itent, atdt pe jumdtdlile prafala stratului suport carea I tuturor marginilor longi inilor inndditurilor, se va cu adeziv, pentru a impi I marginilor; aplicarea adezivului. atdt covor din mase elastoolastice re se va trage in contact cu s uflna lul sa lamana numal cantl Iu se va fine inclinat fa[d de ca excesul de adeziv sd se orel lnca neunsa cu aoezrv: adezivul se va aplica in t aglomerdri de adeziv; cantitatea totald de adezi 50kglm', atat pentru stratul tele covorului va fi la exteriorul de adeziv de c[tre doi muncitori. iilor de covor intoarse cat si ne s astfel neacoperiti (fig. 7b); de-a ale f0giilor de covor cat gi a cdte o zond, de cca. 50 mm l[tirne, in aceasta faz6,,lipirea covorului in stratul suport cot qi pe spatele fdgiilor va face cu ajutorul unui qpaclu. dinlat fa{a pe care se aplicd adezivul, astfel ca de adeziv care trece nrintre dinti: fia de intindere a adezivului, in aga pe l6ngd marginea gpaclului, spre sublire gi cat mai uniform; nu se va fi de cca. 0,700 kglnf, adicdcca. cat gi pentru f6gia de covor; circulalia directi pe va face pe fhgiile de covor gata ial, care se pot a$ezape lipirea covorului se va ezivului, interval de timp din adeziv, care vaiazd ilatie al incdperii. O indicafie se ob,tine prin aplicarea iderd cd lipirea se poate face se mal slmte o oarecare suport uns cu adeziv este interzisd; ea ipite sau pe petice curate (neunse) de suport; dupi minute de la aplicarea pentru evaporarea excesului de funcfie de temperatura gi gradul de momentului potrivit pentru i uscat pe stratul de adeziv; se umai c6nd degetul nu mai este murddri, jumdt["tile de fdqii de care au fost unse se vor aseza oeste e respective ale stratului suport, care gi ele au fost unse (f,g-.lg) td aqezare trebuie sd se facd intr-o datd, exact pe locul indicat, rece deplas[rile ulterioare a faqiilor de covor nu mai pot fi fbcute a Drovoca deteriordri ale vului: aceasta a$ezare a porfiuni mici qi in mod succesi ia de material. Totodati" se va ii in parte; operalia de presare capetele ei qi din axul fdqiei in cazul folosirii a ffiqiilor de covor se i material, cu o 151ime de ): aceste benzi au rolul sd I rosturilor qi sb ajute la tdi dupd lipirea tuturor fagiil, pardoseala se va presa cu tatea de kg, lungimea ruloul este irnbrbcat la exteri le, av6nd grosimea de 1,5-2 i rulou, pardoseala se va eventualele urme de iilor de covor pentru lipire se va face pentru a evita prinderea de aer sub la presarea manuals a fiecdrei va face de la mijlocul fagiei de covor covor citre marginile sale; fitului pentru croit, sub porfiunea de ageza nigte benzi (gtraifuri) din. 5 cm, care vor fi plasate cu fa{a in jos iedice lipirea fagiilor de material in ulterioard a covorului: de covor pe fiecare jumdtate de rulou metalic (cu mdner lung) avand cm qi diametrul de cu un bandaj elastic drn caucruc (pentru lipirea covorului). in lipsa cu mdna prin intermediul unei carpe; pe suprafafa covorului se vor Pagina 29 dln 1

30 indepdrla asprd gi ramane petrecute reco addncime I mediat, dupd fiecare operalie ; dacd cur[farea nu se face i tatd; rea fasiilor de covor in cea opera{iuni I e ardtate anter i minimum 24 de ore de la li fagiilor de covor, rdmase neli cazul covoarelor cu marsine a se face cu ajutorul cujitului tiiere este de asemenea res]a lipire, prin frecarea cu o c6rpd iat, suprafala covorului va doua jumdtate a inc[perii se va covorului, marginile te, se vortdia gi lipi; din fabric6, tdierea se labil si cu o lamd a cdrei ili; groslml ghidare ( faqiilor executa peffina perefi, la ajutorul regleazd in primul rdnd adarrci covor gi apoi distanla dintre I B-1) corespunzdnd la jumdta rea se va face incep6nd din a tagere, avdndu-se grijb ca pl in contact cu muchia covorului nu ajunge lama cutitului de fitului pentru croit; de tdiere a lamei la doud de tdiat qi platbanda de din 151imea de suprapunere a erea unul pelete $1 se va banda de ghidare si fie La capetele covorului dinspre i sus, tdierea se va face cu cazul covoarelor cu marsirrile por{iunii s se peste banda de covor marglne, va a$eza un dreptar metalic qi o datd r inile celor doud fdqii (fi2,9-21; marginile va aplica covorului; pd tdiere se vor inldtura qtrai iilor, se va curdfa bine din ivul cu pensula, atdt pe stra iate din fabricd,, pe mijlocul 9-1). la cca. 1 cm de la cu cufitul se vor tdia dintrse vor ridica (rdsfr6nge) suprafafa stratului suport gi se I suport c6t qi marginile SE covor-stra va evita introducerea adezivulu suporl, pentru a nu se produce pdnd la linia de intalnire glomerdri de adeziv; ajutorul unor distan{iere de I risfr6nte inile covorului timp de excesului solvent, dupi care se vor apli presa pu ic cu ajutorul unui dispozitiv de cca. 20 lungime sau in lipsa de p00 g; dup6lipirea marginilor covorului I pardoselii pe va cur6{a de toate urmele de e (figj:$ se vor mentine minute, necesare evapordrii pe statul suport gi se vor ial de presare, al unei role cu partea latd a unui ciocan fiecare rost, suprafala iv nou apdrute; in cantl incdperilor pentru cale faq mai scufte de 4 m, aplicarea adezivului qi 1 o singurd gtapb pe intreaga suprafall a par( pe stratul $uport pentru aclimatizare, se vol incdpere a\d urat6, cu fala in jos gi pesle h6r aplica ade4ivul pe intreaga suprafa{d a stra covor; ile de covor necesare rezultd irea covorului se va face intrii; fdqiile aqezate anterior ridica gi depozita intr-o curate, pentru a se putea ri suport qi a ffiqiilor de mqdul de aplicare a adezirului, tin excesului fle solvent. modul de tdiere a mat modul de lfpire a rosturilor, vor fi aceleagi jumdtdli dq incdpere; - opera,tia de lipire se va executa dr cu ambele capete gi o aplicd. cu atenfie exa< I necesar pentru evaporarea nilor longitudinale precum gi la lipirea covorului pe doi muncitori care apucd fdqia pe locul respectiv, conform Pagina 30 din 129

31 al J. In tehnologia "simpl6 apli ate" pirea se va face la fel ca qi in c zul tehnologiei cu "dubl6 aplicare" pe de incdpere, cu deosebi c[ nu se va mai aplica adeziv pe tele covorului" iar lioirea i se va face dupi minute de icarea adeziwlui oe stratui rt; de adeziv se vor curdta cu o cdrpd umezitd cu apd qi bine f,ipirea dalelor cu adeziv rea dalelor se poate face in te b15 aplicare" conform indica{ii rele men{iuni: lipirea dalelor se va face I pe suprafala stratului suport tor doud straturi se va efectua va aplica adezivul pe stratul ogia cu "simpld aplicare" sau cu de la pct Si <:l adeziv care se aplicd in doud straturi" unul pe spatele dalelor. Aplicarea itent de cdtre trei muncitori;, iar ceilal,ti doi pe dale; d a - aplicarea adezivului. at pe stratul suport cat gi pe dale, se va a cu ajutorul unui qpaclu cu hia netedd, avdnd lungimea iei de 15 cm; in lipsa acestui PFL dur. Intinderea adezivulu or. se poate folosi un gpaclu improvizat pe suport se va face a$a cum s-a ardtat Croirea qi lipirea dalelor croirea bucililor de da16 it toate dalele din cdmp. Fi din camp situat[ in dreptul deasupra acesteia se va a ri apropiatd \a2...3 mm de pe dala careurmeazd a fi c re opusd peretelui; trasarea dalelor de bord de ugi, nige pentru radi r pentru bordur5, cu pentru fiecare pozitje a da unea respectivd de contur pe pentru croirea dalelor in d seala, se vor tiia tipare din rurile respective; pentru obiectele fixe ( va analiza, dela cazla caz, da ntarea obiectelor oe imbrdcdmi se vor tdia dalele pentru i cujit special 9i pe mdsura tdi r buc[lilor croite, fiecare pe da la o parte; pentru lipire se va aplica nde, se vor lipi bucd.tile de rotdrii, respectand tru borduri ru bordurd se va face dupd ce s-au dal6 de croit se va a$eza exact peste lui pentru care se va croi dala; o dal6 ajutdtoare intreagh cu una din Se va marca cu un creion linia de folosind ca ghidaj muchia dalei cu contururi neregulate, necesitate de etc., se va face la fel pentru res;tul urmbrind cu un colf profilul respectiv; aiut[toare se va trasa cu creicrnul de croit; ul levilor de instalalii care strdpung dupi care se vor trasa pe dzrl6 sau lnese fixate pe pardoseals etc.) este mai rationals croirea dalelor sau urd pe liniile insemnate, cu aiutorul i se va face o aqezare de probi a respectiv, apoi se vor numerota gi vul cu ajutorul unei pensule fiecare pe locul respectiv, confbrm operaliilor gi intervalele de tirnp Pagina 3l din 12

32 indicate p$ntru lipirea dalelor in cdmp Su{area rosturinor la pardoselile din covoa[e gi dale din mase elastoplast atirnci cand in incdperea respectir suddrii rolturilor la pardoselile din covoar aceastd operalie se va executa cu aparatul su]dura rosturilor se poate executa uzurd alcdfuit din covoare qi si dale din mas, covoare din mase plastice pe sunort suport textil cu strat tertrnofonoizolant din mase plasti sqdarea rosturiior este obligatorie cere o etarigeitate perfectd (de ex.: labo mercur, izftoni etc.) Diametrul qnurului variazd in funcfie de rosturile inchise F 3,0...3,5 Tntru e:ntru rosturile cu deschidere de I pfntru rosturile cu deschidere de 1 tuite cu stratul de uzuri este prevdzutd executarea gi dale din mase plastice. sudat pentru mase plastice; a pardoselile cu stratul de plastice ftrd suporl textil, covoare din mase plastice expandate; cazul incdperilor unde se le unde se lucreazd cu derea rostului qi anume: I mm F 3,5...4 mm mm F 4,0...4,5 mm mfrginile a doud ffigii adiacente vor tdia in formd de'ov" rotunjit, cri un culit speoial, formandu-se u cca. jumdtpte din indl{imea sa; gan! irr care Enurul intrd Ia in cazul in care rostul se profileazi folosesc frpze de tip PVC, cu dimensiunile 80x3x20 mm cu 12 dinfi pentru $n cu aparatul de frezat, se cu F mai mic de 3,5 mm cu F mai mare de 3,5 mm...0,3 mm mai micd decat in cazul in care nu se dispune de completd { rosturilor se poate face cu cur camp t[ierpa se face deplasand c.ufitul in cdrrd in apfopierea perefilor se va folosi dupd profilarea rostului, acesta se r cu ajutorul unei perii Pre$itirea stratului suport pentru profile de mase elastoplastice sau lemn peiefii din inciperea unde se mon elastoplastflce trebuie sb fie complet finisa peretelui trfebuie sd fie pland qi netedi; sub aparat de frezat, profilarea manual de tdiat rosturi. in ia mdnerului (tragere), pe a de tdiere prin impingere; de resturile de material montarea pervazurilor din profilul pervaz din mase iar inzona de lipire suprafa{a rul de 2 m se admit cel iar peretele trebuie sd fie liere; se vor aqeza de la turnarea de lemn de brad" la se vor fixa pervazurile in cuie; netedd qi nu mai necesitd la tencuiald, in spafiul dintre resturile de zugrdveals. gi apoi Pagirra 32 din 129

33 1', in cazul perelilor acoperi{l cu tapet, acesta trebuie indepdrtat pe fiunea unde trebuie sd se aplic$ profilul pervaz din mase plastice sau m; profilul perraz din mase Qlastoplastice va fi adus in incdperea in : urmeazh a fi montat, pentru aplimatizarq cu cel pulin24 de ore nte de lipire; se mdsoar5. exact lungime[ porfiunii pe care trebuie aplicat filul pervaz din mase plastice, fespectiv distanta dintre doud cc,lquri ale ii sau dintre dou[ intrerup{ri invecinate (ug6, niqd calorifer, ri etc.) sau intre o intrerupbre gi col1ul incdperii; profilul pervaz din mase dlastoplastice acbmatizat se taie la ime, prevdzand un exces de 5 cm pentru bucslile mai lungi de:2 m, tctiv 2 cm pentru buc6{ile ma} scurte; nu se admite discontinuitfiea profilului pervaz din mase astice in camp gi in acest spop trebuie si se urmdreascd folosirea icioasd a lungimii colacilor de profil, pentru ca toate por.tiunile si fie izate dintr-o bucatd; bucd.tile de profil pervaz din mase elastoplastice, tdiate la lungime L Farchst lamelarsau /emn de fag, stejar sau w lambd de uluc, din ; 2. ltlortat adeziv;3. Strat Pagina 33 din 1

34 Frg, fc; t, Parcfiet 3. Du$umea oarb$; 6. fifortar de r.l I jaj - "+. r)*f i\\ t) 5 Fg.3 1,, Parchet; 2. Adezivn; 3, Dald tefinologrc de prot cff'e drn folfe de de iz:olare fonicd; f. Straf rle profecffe din hdrtie de ambalaj; 7. Stfaf de egalirfre dfin nrbrp uscaf sflu mortflr de ciment fsfraf sup$rf ; 8. Matefial fonaizalator; 9. Flemenf de racol$are cu perefii Pasina 34 din 129

35 Fig. 1. Ptinrd din temn; 2, Pavele dinnrsi4 d" Rosf umplutcu F nilanenf lemn; 3. Stmt de Pozd de bffurnseu chit Vananfe I Vs/l6da? 12 i,i F ft! i i : I Varianta l: 1. CoYorde din fidre de 4. $frat suporl.3a plastfce; 2' Adeziv;3' aglomerate (18 mn); Ftg" 1. Covcr clin nrase plastice mocheld cu supofiierui sau sndsfiaf fonoizolad: 2. ; 3. Stratsaporf cu fala Pagina 35 din 1

36 r idr'dr \ 4$trat suloit ' t',/ /' t'./ / / l/./,/,' / / ;,/ / Soecesir#tea f penfrtfur Iz aplicarea adq ivului lip rea f firtgr de sovor ftai lungi de 1m: s. sop/altnerea unai iumiltdli e Eiiei Pesle cealal'j il h. tplicarea?tlezivulul FG 6F.tE r Jum5ldlii supu$g a fie$ter It po slnetrrt supofil c. ll4rca prtmei iumdtgfi de i?t$t d. $uprapu''ffen jhm{rfilii e doaa a fefiaii s. splr'carua Ede.ziwlui pe sea de-a doua lumdtats fegie ti pe st/atu, supoil; f. lipirca caitv de-a dous iumild$ de fe$ie tt: -z ; Fig.8 Succesirnea aperetilot penlru ieiercl 9i lipirca covor: 1. Su{afala netiplti; L Suprafrta lipiti; 3' Slrailurl ce sd fie in E.tunte; 4. Distantict: 5- culil special Fig. s Suprapunerea gl tlterca ae$iil'r d. cavot la rosltfil 1. llerginile petres/te a doud lefii alltul4td; 2. Band Intrfdiusd sub covor ln drcplul maryltrltrpctteculb; 3. d6 fiier,e frost rongitudinel]; 4, FAril decovor ae Be lhdrepte rlupi tdil,ra. 2. Urmarirea si verificarea calitatii Controlul calitdtii pardoselilor compararea acestora cu nivelurile de se efectueazd prin verificarea nt6. eriilor de performanf[ specifice qi Pasina 36 din 129

37 Criteriile de performanld gi ni 2.2.Pe parcursul executdrii I caietul I, cu urmitoarele. pe parcursul lucrdrilor urmdtoarelor condilii : a) covorul qi dalele trebuie si prezinte un sunt plin; nu se ad b) suprafala pardoselii trebuie c) rosturile dintre rdndurile de ochiul; d) suprafala pardoselii trebuie irilor de pardoseli calde se exe(utd verificdri de calitate prev[zute lapct.4.4. ri: ivind executarea stratului de ufur[, se verific[ in mod special respectarea trebuie s[ prezinte linii drepte, fard, zigzaguri sau linii frante, vizibile cu fie curat6, lustruit[, nu se adm[t pete; din e) racorddrile la pardoseli de odsuite la croire: fl lipirea plintei din mase plast cu peretele; g) la colfuri, capetele plintei t natur6, strdpungerile, obiecteln fixate pe stratul suport etc., trebuie s[ fie bine e trebuie sd fie fhcutd in linie dfeaptd pe toatd suprafala care se afl6 in contact uie s6 fie bine lipite. 3. Masuri de protectie a muncl 3.1. La proiectarea gi executa reslementdrilor tehnice soecifi - Norme tehnice de proiectare - Normatir,ul de prevenire gi aferente acestora - indicativ C - Normele republicane de cu modificdrile confo paldoselilor prevdzute in caiqtele acestui normativ se vor respecta prevederile, cum sunt: realizare a construcfiilor, privilrd protecfia la acliunea focului -- indicativ P 118; ingere a incendiilor, pe durat{ executbrii lucrbrilor de construcfii gi instalalii )0, aprobate cu ordinul MPLAT nr.20lnli994; c.tia muncii, probate de Minisfierul S6ndtS{ii gi Ministerul Muncii: qi L ordinelor Si ; - Regulamentul privind 3.2. Pentru catesoriile de indicate in caietele prezentului X. PLACAJE INTERIOARE Se coreleaza nlansele de arhi Normatir.ul care sta labazal:uc mdsurile, detaliile din Normatii,ul C 6-86 si cu centralizatorul de finisaje interioare. rilor de placaje de marmura in{erioare C MATERLA.LE SI STAND CARE TREBUIESC RESPECTATE. STAS Placi : fatanta STAS Nisio STAS Ciment Pa 3 sim30 STAS Var a STAS Var hidratat pulbere STAS Ciment portl STAS Aracet MATERL{LE Placi de faianta STAS Nisip silicios de riu sau de Ciment Pa 35. ciment M 30 - Apa - vezi STAS Var pasta conform STAS 1 AS

38 Ciment portland alb - STAS Aracet DP 25 sau D 50 - conform STAS LTVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Placile de faianta se vor transporta {nrbalate in cutii, cu mijloace Conditiile de ambalare in cutii sunt datp de STAS , STAS 9405 in mijloacele de transporl cutii se vor {seza in stive, luindu-se masuri timpul transportului, spre a se evita detprioarea ambalajului si smprasti Cutiile cu placi ceramice se vor depofita in incaperi curate si uscate, platforrna cu suprafata plana sau pe rafituri in locuri ferite de lovituri cutiile lor inainte de a fi transportate la locul de lucru. Cimentul se livreaza in saci sau in r.raci Depozilarea se face in incaperi inchise fara vmezeala, bine aerisite. si peretii exteriori se lasa un spatiu libef de 50 cm, Cimentul in vrac se pastreaza in depozife tip, siloz metalic, aswzate in i Cimenttil trebuie ferit de actiunea umeaelii si de amestecul cu materii s timpul rlepozitarii. Depozil;area cimentului se face pe sorfimente. Termenul de garantie expedierii, iar cimentul Portland - 45 zlle de la data livrarii. Varul sre livreaza sub doua forme : -var nes;tins (varul bulgari) -var stins (var gras in pasta) Varul bulgari trebuie ferit de mezeala $i depozitat in incaperi inchise, Se reco:manda ca varul sosit in vrac, sa se depoziteze in silozuri, iar de de mortare. transport acoperite, curate si uscate. si STAS smpiedicarea deplasarii stivelor in placilor. stive de maximurn 1,5 m inaltime, pe i umiditate. Placile nu se vor scoate din aseaza in cel mult 10 rinduri. Intre stive iata apropiere a statiei de mortar. raine atit in timpul transportului cit si in ciment este de 60 zile de la data osite de materiale inflamabile. ici pneumatic sa fie transpofiat la statia cit mai regulate sau in silozuri. alte mijloace de transport. Peretii din zidarie de caramida vor fi firlisatl dupa 30 zile de la execute Peretii de zidarie trebuie sa fie curall, suprafata sa nu prezinte a veritcalirtate. Abaterile admise nu le vor depasi pe cefe admise de capitolul 4 zidarri VerificeLrea se face vizuat si prin masirratori (verticalitatea zidariei dreptanrlui de cca. 2,50 m). Controlul suprafetelor din beton monolit panouri mari Suprafetele din beton nu trebuie sa prelinte abateri de la orizontalitate, Abaterile se constata vizual si prin masrlratori cu firui de plumb si drel zidaiei. eri de la planeitate, orizontaleitate S1 n normativul C (anexa 1). face cu ajutorul firului cu plumb si tticalitate si planeitate. de 2,50 m. LUCRARI DE INSTALATII Toate Lucrarile de instalatii trebuie efiecutate si efectuate probele scurgere, probe de presiune ale conduclelor de alimentare cu apa, prol Vor fi montate diblurile si dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanita Lucrari de pardoseli, placajele pot fi aplicate dupa executia sapelor, a finit al doselilor reci (mozaic - gresie, ixclusiv lustruirea lor). Placajele de faianta se monteaza de la pardoseala finita si atunci se c, incaperii fata de linia de vagliz si in c{zul corectei executii a pardosel (oizontal si de nivel) al viitorului placaj. Placajul de faianta sau scaf'ei. Plintele sau scafele turnate monolit se e ecuta dupa montarea placaju Lucrari de timplarie * placajele se in ep dupa montarea si verifica exterioare. Lucrari de finisare pereti si tavane Placarea cu faianta se executa dupa tralsarea suprafelelor ce trebuie ol tratamentelor la placate si dupa execut{rea tencuielilor sau tratamente e functionare, probele conductelor de de incalzire (la rece si la cald). lilor sau dupa executarea stratului leaza si orizontalitatea perimetrului perimetrul poate fi elementul debaza pe plinte sau scafe prefabricate se va e ca element de baza conturul olintei rtii tamplariei interioare si si dupa executarea tencuielilor sau la pereti sau tavane. CONDITII CLIMATICE Paeina 38 din 129

39 Executarea placajelor putin 14 zlle de la aphcare sa de incalzire corespunzatoare. ABATERI, TOLERANTE SI Placile de faianta alba se verr Varul, cimentul, nisipul si Trasarea suprafetelor pentru p Trasarea suprafetelor care c Se va asezape cant un lipit de suprafata care se si va rezema pe 2 repere (a) a fie de-a lungul aceluiasi peret Verlicalitatea suprafetelor ca de placi de faianta fixate p imediata vecinatate a suprafr - Aplicarea reperelor, pentru vor monta ulterior sa coresdu (cu exceptia suprafetelor de - Firul cu plumb lasat la fata se execute. L conform STAS rul - a se vedea caietul de sarcfni cap. Zidaie. )area cu placi de faianta rza a se placa se va face atit f{ta de orizontala cit si fata de verticala (fig. 5) din de lemn (f de maximum 2 r4,lungime la nivelul suprafetei finite a pardoselii, eaza, dreptarul va avea latimda egala cu inaltimea viitoarei plinte (10-15 cm) tural.e aceleasi repere care indi(a nivelul suprafetei finisate a pardoselilor care sa orizontalitatea dreptarului va fi controlata cu nivele cu bula de aer (c). utmeaza a se plasa se obtine cu ajutorul unor repere verticale, alcatuite din bucati zoriu cu mortar de ipsos pe sulrafata respectiva la cca. 1 m distanta intre ele, in i care se placheaza. acatea peretilor cu placi de faia{ta se va face in asa fel incit dosul placilor care se da pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata peretelui care ramine neplacata.on care nu se tencuiesc). perelor trebuie sa reprezinte linih suprafetei placajului de faianta, care urneaza sa EXECUTIA LUCRARILOR: Aplicarea placilor de faianta La executarea placajelor de parcursul lucrarii si in urma pe suprafata rosturilor de face pe suprafete uscate si in plpalabil pregatite. ianta aplicate la interior, trebuip asigurata temperatura minima de +5o C pe tot rele 14 zile dtpa terminarea lu{rului. Inainte de inceperea placarii se inlatura de Lr rr petele nejele de grasime, srasime praf, nref etc. efc APLICAREA FAIANT'EI PE - sprit de ciment preparat din si apa pina la consistenta de - mortar de fixare a placilor, p consistenta de7-8 cm si - mortar adeziv preparat din 2 : 4 si apa pina la consiste srosime. APLICAREA PLACILOR Inainte de a fi aplicate pe placilor se va face in rinduri doua placi se vor fixa cu stinga se fixeaza definitiv, i definitiv dupa terminarea locurilor ocupate de fiecare p frxeaza la capetele dreptarul intermediare. Fixarea placilor cu plumb. Asezarea placilor acelasi sens de montare, cu s primul rind de placi deja exis peretilor) cu placi cu o margi cazul glafuilor, marginile la ale placajelor trebuie sa fie in pot fi prelungite (tug pe fug) se vor monta dupa aceleasi nivelul suprafetei pardoselii plintelor va iesi in atara su executa plinta sau scafa si placi, cu mistria a moftarului. din suprafata, apoi se fi ciocanire cu minerul mistriei }LOCIIRI MICI DE B.C.A.: iment, nisip 0-3 mm Aracet DP 25 in doze, : 4-0, cm, grosimea spritului vd fi de 2-3 mm. parat cu aceeasi compozitie ca fa sprit avind insa imea stratului de 2,0 mm. p 0-1 mm, ciment var pasta, lracetdp 25, in doze I0-12 cm, se aplica cu mistrid un strat de B - 10 mm FAIANTA i, placile vor fi lasate sa se scurga 2-3 minute dupa scoaterea din apa. Asezarea izontale de la colturi, de la stin$a la dreapta si de la plinta sau scafa in sus. Intre r deasupra cantului dreptarului (f) rezemindu-se usor pe cantul acestuia, placa din cea din dreapta se fixeaza prollzizoriu, urmind ca aceasta din urma sa se fixeze.arii placilor din acelasi rind, dqoarece initial nu se poate face o trasare exacla a rca pe perete. La nivelul margifrilor superioare ale primelor doua placi, care se, se va intinde o sfoara care vfl indica nivelul orizontal pentru fixarea placilor e va face in asa fel incit fata va{uta sa fie perfect verlicala, deci pe directia firului r rindul urmator si in celelalte rinduri se va face in acelasi mod, pastrindu-se tgura deosebire ca cele doua pl[ci de la capetele rindului urmiltor se va fixa de nt. Partea de sus a placajului se ya termina in mod curent (intre placaj si tencuiala,rotunjita sau smaltuita.laplacprea suprafetelor orizontale cu placi de faianta, in i de baie, se va prevedea o pajrta de cca. 2 Yo spre interior. Rosturile orizontale

40 I montarii fiecarui rind surplusul de mortar se netezeste cu mistria pe sufrafata de placare a rindului urmator. Se recomanda ca minerul mistriei sa fie bmbracat cu un invelis de caucfuc. De asemenea, moftarul de legatura dintre placi si stratul suport nu trebuig sa formeze un cimp **r""",f"i t;;;;;; ffi;;;ji" a?"pt"r rosturilor, pentru ca in acest fel sa se limiteze contractia mortarului. ile trebuie sa fie fixate pe perete cu striurile de pe dos orizontale. Eventu{lele goluri ramase in dosul rpl{cilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui rind, cu ajutorul mjstriei, pe la parlea superioara a lplacilor. Aplicarei placilor de fatada ;u paste sr"rbtiri adezive, pe peretl de betorl cu fata plana si neteda se va pe un strat de sprit si grosimea acestui strat va fi de mm. Placile de fiaianta si suprafata peretelui cr!, stratul de sprit uscat, se amorseaza in prealabil cu o solutie de Aracet DP 25 (D 50) cu apa in dozaj volumetr'lic dce 1 : 3. Amorsa se lasa 1-2 ore sa se usuce pe perete (1 ora vara si 2 ore iln anotimpurile reci sau umede) far pe spatele placilor se lasa sa se usuce 1 ora (vara si respectiv in anotimpul repe sau umed). Placile se aplica cfr urmatoarea pasta adeziva ciment, nisip 0-1 ntm, aracet DP 25, apa, in proportie volumetrica 5 par1l, 2 paftl,l parte, 1 parte, parti. Dupa amestecarea componentilor uscatl (nisipul cu cimentul) se adauga comfonentii lichizi (aracetul cu apa 1, pafii) cind aracetul este mai putin viscqs, cind aracetul este mai gros, tr]ebuie adaugata apa pina la 3 parti. Pasta se aplica pe spatele placilor in grosime de mm. La prepararea cfmpozitiei de sprit si a pastei adezive se va folos;i ciment PA 35. Pentru compl$tari la colturile intrinde sau iesfrile ale incaperii, precum si la asezarea placilor cu rosturi alternante, placile de faianta se vor taiala dimensiunile necesare. Pentru taierea placilor se va folosi ta]ietorul cu diamant sau dispoziiivul cu rola din trusa de scule pentru aplicarea placilor ceramice, taierea se r,1a face cu placa asezata cu fata sfnaltuita sus, dupa care se intoarce placa cu fata in jos, si tinind-o in palma se lbveste cu ciocanuf de 30 g de-a lungul liniei corespunzatoare taierii din smalt, producind ruperea si la dimensi]unile necesare. Gaurirea placildr pentru trecerea tevilor, pentru fixarea suporturilor metalice, etc. se va face cr{ ciocanelul de faiantar prevazut cu cioc din otel dur, iar largirea acest, gauri se va face cu un cleste special. Drjpa ce s-au fixat 3-4 rinduri de llaci se va verifica planeitatea suprafeteiplacate cu dreptarul de 2 m lungime, atlit in directia verticala cit si in dlrectia oizontala. Dupa circa 5-6 ore de la montare rosturile de mortar de pe sr{prafata placilor se vor curata prtin frecare cu o cirpa umezila, eventuale pete de grasime se vor curata cu derivpte de petrol (berzina sau petrofiin) si apoi cu apa. Umplerea rosturilor orizontale precum si a rosturilor vertfcale (in prelungire sau al v) se va face ulterior cu ciment alb, folosindu-se tolosrndu-se o pensula cu peri moi si un spaclu din material plastic. Acveasta operatie se va executa la un interval de timp de 6 - B ore de la indeperea aplicarii, dupa ce s-a, intreaga suprafata a placajului in incaperea respectiva. Dupa o ora de la {ostuire se va sterge de suprafata placajului cu o cirpa umezita in rn apa. Etansarea intre peretele placat si rebordlul cazii de baie se va face cu o ta de ciment Aracet DP 25 in dozai 5. 1 si apa pina la consistenta de lucru. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Comisia de receptie va controla aspqctul geleral al placajului in c{ea ce priveste uniformitatea culorii si corespo.ndenta acestuia cu proiectul, planitatea, verticalitatea sau frin orizontalitatea placilor pe pereti. Verificarea orizontalilatii sau verticalilatii rosturilor sau a supraf'etelof, se va executa cu ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unpi dreptar. Placajul trebuie sa prlzinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata, nu se admit diferentieri de tbnuri intre diversele panouri mbntate si nici diferentieri suoaratoare cadrul aceluiasi panou, nu se admit pele de murdarie, lacuri vizibile c -r smalt defect, etc. Suprafata placajutuf trebuie sa fie plana, sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel mult! unda cu sageata de max. 2 mm. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprfafetele adiacente la colturi intrilnd sau iesind trebuie sa fie verticale si rectilinii. R.indurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rostuir rectilinii sf in continuare de latime uniforma, nu se admite <liferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe conturui lor. Rosturile trebuie sa fie b{ne umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenti. Liniile de racordale a suprafetelor placate cu pliilta sau scafa, trebuie sa fie rec{ilinii, fara ondulari in plan veftical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment. La suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta rtrebuie sa acopere jumatati din frosimea placii, iar linia de raco trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical sau orizontal. Nu se adlnite racordarea tencuielii cu piafajul prin scafa de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul supra{'etei placajuhri sa fie sub rriveh{l tencuielii. ln jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevi de instalatii, dqze dgze electrice, t etc.) gaurile din flacaj trebuie sa fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele intrerupatof,relor, prizelor, etc. Gaurile din jurul suruburilor de fixare b unor obiecte sanitare nu trebr e sa fie vizibile de sub elemente fixate (oglinda., etc.). La panouri mari se vof urmari toate conditiile de ma sus precum si cele cuprinse in norma intema respectiva. Tinind seama ca asetrnenea lucrari sunt cu un carac de finisaj pretentios, introduse anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia] se va face cu toata exige nerespectarea conditiilor de mai sus conduci.nd la respingerea lucrarii. MASUTIJ PRTVIND PROTECTIA MTINCII: La executarea lucrarilor de placaje interioare se vor avea in vedere Pagina 40 din 129

41 - Norme republicane de prot si completate cu Ordi - Normele de protectia 12331D11980, precum si 742tDn98r. MASURATORI, DECONT Lucrarile de placaje la pereti s XI. ZIDARII I stilpi se masoara la mp suprafat[ desfasurata. 1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde speci mortarele de zidarie. Itiile tehnice necesare pentru luprarile din zidarie precum si specificatiile pentru 2. STANDARDE SI NORMA CT4-82 Norma agregate usoare la I c17-82 zidarie STAS 101O9-B2l-ucrari de zi STAS Ca STAS STAS Mortare STAS Verificarea ca STAS Var hidratat i STAS Var STAS Agregate nat STAS STAS STAS Apa TVE DE REFERINTA r pentru folosirea blocurilor mili de beton cu ri de zidarie rtiuni tehnice orivind compoziti4 si prepararea mortarelor Lrie, calcul si alcatuire a elementblor izi presate pline izi si blocuri ceramice cu goluri verticale rite de ciment, var, clasificare si conditii tehnice itatii mortarelor in stare proaspa,lta si intarita. pulbere pentru constructii ntru constructii ale grele pentru mortare si beto{ne usoare t Portland tpa35 :ntru constructii de 3. MATERTALEUTTLIZAT Caramizile presate cu di corespunde prevederilor ST Caramizi ceramice cu goluri Cararmzi ceramice cu soluri 52. Armaturile vor corespu Armaturile din STNB ( 5.6 Mortare si betoane conform 4. LTVRARE, MA Caramizile se vor aprov Ilsumte sau care nu depozitarea lor in spatii Cimentul va fi livrat in saci de Armaturile se vor liwa evi Materialele sensibile la Transporlul materialelor se punerea in opera a materiale 5. EXECUTIA PERETILOR uni de 240x115x63; caramizlle utilizate vor fi numai de calitatea I si vor 4s7-86 unde de uscare SR EN 77I-I" RIIPA 1, f,r"a:1on/mm'. avea dimensiunile de 290x1 0xB8 si 240x715x63; Armaturi din OB 37 si PC STAS 438/1-80 prescriptiilor STA din proiect TRANSPORT, DEPOZITARE ZIDARIE 5.1. Zidaia de umplutura La executia lucrarilor de oeret 100. Grosimea minima a peretilor ceramice cu soluri verticale Pentru obtinerea unei de punerea lor in lucrare. portanti de zrdaie de caramida se vor folosi numai caramizi de calitatea I marca va fi de minim o caramida penfru peretii porlanti extriori folosindu-se caramizi rtru asigurarea conditiilor de izllare termica. cat mai bune intre caramtzi si r:flortare, caramizile se vor uda bine cu apa inainte Pagina 4l drn 119

42 5.2. Pereti desoartitori 20 cm ffosime Se vor lblosi blocurile din beton celulat autoclavizatcu dimensiunile 600x200x200 Peretii despartitori se rigidizeaza pe {irectia perpendiculara planului lor prin solidarizarea Ior prin tesere si ancorarea unor bare de otel o 2,5 plasafe in rosturile orizontale la doua nduri de zidarie Intreruperile zidariei se vor face in trepfe, fiind interzisa intreruperea in Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randuriior se pe tot parcursul executiei lucrarilor de zidariei, iar rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale lucrari ascunse. 6. MORTARE Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi M 100 i4. Pentru aceste mortare se folo$este cimentul Portland. Moftare:le vor corespunde Normativultl C Prepararea moftarelor se poate face mar]rual sau mecanizat asigurandudozarea exacta a componentelor mortar'{rlui, amestecarea mortarului pentru omogeni]zare si obtinerea unei cat mai br Calitatea moftarelor se verifica pe parcgrsul executiei zidariei si a furni 80 - "Metode de incercare a mortarelor In stare proaspata si intarita.". 7. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGIJROS La executarea zidariilor din beton celular atrtoclavizat oe "Normatir,ului pentru realizareape timp friguros a lucrarilor de B. O. ABATERI -NJ-)AI j-i\i ADMISIBILE AIJIVIIJIDILD Devieri de la cotele continute in planuri: in plan oizontal sunt admise a Diferentele de planeitate: masurate fata de un dreptar de 3 m lungime 9. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Verificarea calitatii lucrarilor se face atdt la terminarea unei etape, cat are de marca M 50 Z si ii lor in conformitate cu STAS ros se va tine seama de prevederile ii"c teri pana la * 5 cm. t admise oana la * 5 mm. la receptia lucrarilor pnn: ime, verticalitate, planeitate etc) la a a o Cand datele din proiect si prescriptiile fiehnice nu au fost respectate ( lucrarii) va decide refacerea elementelof de zidarie necorespurrzatoare. 10. MASURATORI SI DECONTARI Lucrarile de zidarie din blocuri de betod armat autoclavizat se vor Se masoara la metru cub real executat, l[ grosimi luandu-se in calcul Se vor scade toate golurile si locasurile plementelor de constructie ing 0,4 mp, Pretul de decontare a zidaiei cuprinde montarea si demontarea schel inaltimea de 5 m. (goluri, gheremele, buiandrugi I sau partial), investitorul (dirigintele si deconta astfel: iunile modulate din proiect; in zidarie cu o sectiune mai mare d--6 usoare pe capre pentru lucrari pana la ind scheletul acoperisului, lemnul va fi mentionate elementele componente definit. antuiri).

43 3. LIVRARE, MANIP Transportul pieselor co dimensiunile si sreutatile lor te de la atelier la locul de ridicarea 1or se face cu scripet j se poate face prin diferite mijloace in rapofi cu sau cu elevatorul. 4. EXECUTIA LUCRAR]LO Operatiile pregatitore rn - materiale utilizate: otel- - Pentru masurare: metru, ri - Pentru verificarea prese - Pentru cioplire si ajustare: - Pentru taierea lemnului: Proiectul prevede o sarpanta d de 2.5cm srosime cu reali -cherestea - STAS 94 Schemele de alcatuire sunt dat componente. Asamblarea sa Contravantuirea sarpantei intermediul panelor si a con continua care se va monta in tuturor elementelor lnvelitoarea va fi prevazuta cu executarii sarpantei sunt: ln, suruburi pentru lemn, la. ruleta. Pentru trasare: nivela, fir cu plumb, furtun de titoaie, topoare, barda, tesla. traie, joagare, drujbe. lghereasca pe ferme curente a unor irnbinari tipizate a acesto dimensiuni) si in STAS 1 in functie de latirnea cladirii. i se face cu imbinari asigurata transversal prin ll vantuirilor. De asemenea p fel incat sa se rcalizeze o ale sarpantei s-a facut STAS de zap ada(yt ar azap ezi) de diferite dimensiuni, cuie. creta, sfoara sanna, dreptar, coltar. ivel. nd pane, astereala si contravantuiri din scandura. Materialele care se utilizeaza se vor incadra in: clasa de calitate). imizandu-se ritmicitatea dismrnerii elementelor i detaliate in plansele de detalii de executie. metalice si astereala, iar longitudinal prin u[ invelitorii este contravantuit prin astereala uniforma. Calculul static si dimensionarea 5.VERIFICAREA CALITATI Verificarea calitatii lemnului. Verificarea dimensi aparate electrice de masurare Verificarea calitatii se face la confirmata de documentele de utilizate la alcatuirea ilor se face cu aoarte obiinuit de catre organul CTC lvrare. se va face vizual pentru e'vitarea de masurat. iar verif,rcarea umiditatii defectelor se face cu cu bucata efectuarea acestui control fiind 6. MASURI DE PROTECTIE Muncitorii care lucreaza la Se vor respecta : - Norme generale de protectia constructiilor si instalatiilor - Norme tehnice de proiectare focului indicativ P 1 1 8/83; - Norme republicane de modifi carile conf. ordinelor - Norme specifice de protecti de constructii cap. XXXVID. In timp de polei, ceata deasa, indiferent de temperatura aeru Legarea cu centuri de sigurna este obligatorie. Cind acest I nrevedea sub tronsonul de luc In jurul cladirii se vor instala prevedea un acces sigur prin accese improvizate iar caile XIII. TENCUIELI TENCUIELI INTERIOARE I. GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde suprafete de zidaie de carami gletului de var sau de ipsos. MIJNCII sarpantei vor fi ra incendiilor la proiectare te prin Decret nr.290ll rcalizare a constructiilor orivi muncii, ordinele nr ll0l75 si39175; muncii pentru activitatea de I echipati cu centuri de siguranta. realizarea protectia la actiunea i crt i - montaj si de deservir:e (vol. I Santiere int cu intensitatea mai mare de 5, ploaie torentiala sau ninsoare puternica, i. executia lucrarilor de invelit se va lntrerude. a muncitorilor care lucreaza acoperis la montarea elementelor de invelitoare stinjeneste sau nu ofera tula securitate, se vor monta parapete si se vor o plasa generala din fringhie la caderea unui om. ingradiri si table indicatoare. ru muncitorii care btcreaza pe acopens se va imontate anume si verificat de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit vor fi eliberate de si obstacole. :cificatiile tehnice privind exe]cutia tencuielilor interioare la sau blocuri de b.c.a., YTOffG, beton sau plasa de rabit, urnede aplicate pe inclusiv executarea 2. STANDARDE, NORMA C N /E SI MATERIALE tiv pentru executarea tencuielillr umede Pagina 43 din 129

44 c t1-ti2 tencuiala NP tencuiala cu plastifi anti c STAS STAS STAS STAS T46-78 Instructiuni tehnice privind compozitia si Instructiuni tehnice provizorii privind conrpozi Normativ pentiu executarea lucrarilor pe timp Cirnent Potla{d Apa Nisip Var pentru con]structii ra s1 prepararea guros mortarelorde zidarie si tnortarelor de zidarie si 3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE T Toate rnaterialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prei certificate de calitate care sa confirme da sunt corespunzatoare normele Morlarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai da contina caracteristicile tehnice ale acestlora. Consistenta materialelor pentru executflrea tencuielilor umede interioa tasari, ale epruvetei etalon: Pentru sprit: Aplicarea mecanizata a inortarului Aplicarea manuala Aplicarea pe blocuri b.p.a, YTONG Fentru simir, in cantl aplicarii manuale fl mortarelor Pentru gmnd, rn cazul aplicarii manual$ In cazul aplicarii mecani{ate Pentru sitratul vizlb1 (tinci) executat mfnual Iar pe zidane b.c.a., YTONG 12 cm 9cm cm 5-7 cm 7-B cm cm 7-8 cm cm IELI bil s-a verificat ca au fost livrate cu transportui este insotit de o fisa care sa vor trebui sa corespunda urmatoareore 4. EXECL]TIA LUCRARILOR, OPERATILINI PREGATITOARE Controlul suprafetelor care vrmeaza a {i tencuite, suprafetele suport t se mai produce tasari sau contractii: mprtarul \a zidaii sa se intarear relativ urscata, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielil, Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea Suprafetele suport sa fie curate, suprafltele din plasa de rabit trebuie sa mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica. Suprafetele Supratetele pe care se aplica sa nu prelinte abateri de la verticalitate si pentru e;lernentele de constructii respectflve. Rosturile zidariei de caramida vor fi duratate pe o adancime de 3-5 : ha+n. beton.--- vor fi aduse -,{,,.^ i- in -,^-^ stare rusoasa. lasate un timp oarecare pentru a nu rosturi, iar suprafata de beton sa fie.orro"u deteriorarea tencuielilor. iba plasa bine intinsa si sa fie legate cu aneitate, mai mari decat cele prescrise iar suprafetele netede (sticloase) de 5. EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT. Efectuarea tasarii suprafetelor de tencujt se va face prin repere de mo grosime astfel incat sa se obtina suprafftele vefticale sau orizontale, admisibile. Morlarul din care se va exeduta stalpisorii va fi similar cu 6. EXECUTAREA AMORSARII. Suprafeitele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa ciment si apa in grosime de 3 mm. Suprafetele de zidaie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate gtosime de 3 mm, pe suprafetele de b.c]a. spritul se va executa cu mol :3. Pe supcrrt de plasa de rabit galvanizlta se va aplica direct smirul mortarului pentru grund. Amorsarea suprafetelor se va face caf mai uniform fara discontim suprafata rugoasa si aspra la pipait. 7. EXECUTAREA GRI.INDULUI Grundul in grosime de 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton r (stalpisori) cu latimea de B-12 cm s' o planeitate ce se va inscrie in abaterid din care se va executa tencuiala. care se vor amorsa cu un sprit din stropire cu mortar fluid de grund in ciment, var, nisip. Compozitie: I:0,25 noftar cu aceeasi comoozitie cu a fara prelingeri pronuntate avand o upa cel putin 24 de ore de la aplicarea suprafata spritului este prea uscata sau tavane la inaltime de oana la 3 m. se

45 Partea superioara a peretilor si de lucru continue. Grosimea grundului se va i executiei obtinerea uner sudra Pe suprafetele de b.c.a., stra primului strat. cu mortar '.2 B. EXECUTAREA STRA Inainte de aplicarea stratului var nestins. Stratul vizibil al tencuielilor I mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 ele, sa se niveleze suprafetele Grosimea tinciului la peretii Gletul de var la incaperile zu si var si adaos de ipsos, 100 Gletul de ipsos executat pe subtire de cca 2 mm de pasta Gletul de ipsos se va aplica necesare inainte de terminarea Tencuielile interioare pe zidariei. La tencuielile sclivisite stratul In cazul executiei tencuielilor speciale prevaztte in Normati 9. CONDITII TEHNICE P Suprafetele suport ale tencuie receptionarea lucrarilor ascu Pe parcursul executarii compozitia mortarului indicat Se va urmari aplicarea masu primele zile de la executia Rezultatul incercarilor ne la obtinerea buletinului pentru Incercarile de control in care respective fiind consemnate in Receptia pe faze a lucrarilor Rezi stentei mortarului Numarului de straturi aplicate Aderenta la suport si intre st Planeitatea suporturilor si li Rezultatele verificarilor se i executia zugravelilor si vopsi Verificarea aspectului tencui iesinde. Suprafetele tencuite sa fie u vizibile de reoaratii locale. Muchiile de racordare a oereti sa fie vii si rotunde, drepte, Suprafetele tencuite nu trebui tamplaria, in spatele radiatoa Verifi carea planeitatii supra tencuita. Grundul de netezire a supraf, palmei pe suprafata respectiva Grosimea stratului de tencui Aderenta straturilor de tencui gol arata calitatea necorespu tavanelor incaperilor cu mal mare de 3 m se vor execul.a de pe platforme in grosimea reperelor d{ trasare (stalpisori) si se va verifica in timpul verticale si plane, fara asperifati pronuntate, neregularitati, goluri. al doilea (grundul) va fi de 10f 12 mm grosime si se va executa dupa zvantarca B (ciment, var, nisip). JIVIZTBIL zibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa rlu aiba granule de eriozlre - tinci - va avea compofitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la m se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre e tinci cu drisca. b.c.a. va fi de 1-3 mm din aceldsi rnortar ca pentru grund cu nisip de 0,1 mm. rvite se varealiza prin inchiderda porilor tinciului cu strat subtire de 1 mm de var la 1 mc de var pasta. rafete ce :urmeaza a se vopsi s! va realiza prin acoperirea tinciului si cu un strat ipsos. nai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitatile strict :izei ipsosului. de b.c.a. se vor executa dufa trecerea a cel putin 15 zlle de la executarea se vor verrlrca tehnolosiei de executie. utilizarea tioului si proiect precum si aplicarea ilor succesive in srosimea indicata. lor de protectie impotriva: in$hetului si uscarii fortate si, daca este cazul, m ielilor pe pereti din blocuri de $.c.a. sau YTONG se vor stropi cu apa. de ore de iecare lot de mortar. rezultatele sunt sub 75 %o din marca prescrisa conduce la refacerea lucrarilor 'egistrul de procese verbale. face in cazul tencuielilor interio[re, prin verificarea: i grosimile respective, cel putin un sondaj la 200 mp.

46 10. MASURATORI SI DECONTARE Tencuielile interioare pe pereti si tavanp se masoara si se deconteazala Suprafala tencuielilor interioare pereti si stalpi se determina inmulti bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoselii, la ca intre fel.ele brute ale peretilor si stalpilof. La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, inaltimea inferioara a planseului superior si muc$ia superioara a plintei, scafei, li 2 cm. La tavane cu sau fara grinzi se masqara suprafata in proiectie ori: suprafel"ele laterale ale grinzilor. Golurile in tencuieli, a aaror suprafata este mai mica de 0.5 m. nu se mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga sfrprafetele glafurilor, a spaleti de suprafata desfasurata. suprafata acestora, masurate intre fata se adauga 2 cm cu latimea lor, masurata ielilor se masoara intre fata bruta briului sau placajului la care se adauga la, la care pentru grinzi se adauga din suprafata tencuielilor. cele mai tencuiti EX]]CUTAREA TENCUIELILOR. Lucrarile de tencuieli exterioare, cele {e tencuire interioara, precum s ipsosariile se vor executa de pe schele, respectandu-se normele de protectia mr{ncii, specificate in vol. 5, art.3. La lucrarile de tencuire interioara si ipspsarii se vor putea utiliza podi asezate pe capre nedeplasabile. Folosirela scarilor duble este perrnisa flumai pentru executarea lucr mici de tencuire (reparatii) la locuri izolate. Se intezice folosirea utilajelor pentm] transportul si aplicarea la o presiune mai mare decat cea prevazuta in cartea tehnica a utilajuhri. ln plocesul procesul de aphcare aplicare a mortarulut, mortarului, l4lectorul irijectorul trebure trebuie sa se trna tina la disr nta de I - 1,5 m de la suprafata care r tencuieste si sub un unghi de cca. 90 fpta de aceasta suprafata. Aplica mortarului se va face de sus in jos in-- straturi de cel mult 6-7 mm srosime. bine cu apa. mortar vor fi izolati in tub de cauciuc. unea a scazut lazero. (vatamatori sanatatii personalului putea intra in incaperile respective - obl[gatoriu - numai cu masti contra Personalul muncitor care executa aplifi:area mecarizata a tencuielil, normale la tavane, trebuie sa poarte ochielari de protectie. 12. ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A T'ENCUIE Denumirea defectului Tencuieli brhte Tencuieli driscuite T (impuscaturi),crapaturi, fisuri, lipsuri fa glafuri, ferestre, la perva patrat. Nu se admit Nu se admit fgrunturi mari (pana la max. 3 driscuire in stratul de acoperire Max. ] la mp. Nu se admit Nu se verifrcarea verificarea cu dreptarul de 2 m lungifne) Nu se verifica Max 2 t adancirrlea sau inaltimea pana la 2 \:m Max 2 neregularitati/mp inaltimea pana la 1 mm Abateri la verticala a tencuielilor peretil suport Pana la 1 mm/m si max. 3 mnh pe toata inaltimea incaperii inaltimea incaperii Abateri fata de tfcerticala sau orizontala unor e pilastri, muchii, slituri Max. cele adririse pentru suporlul elemente element, Pana la 1mm/m si max. 2 fitm pe toata inaltimea elementu curbate Nu se verifica Pana la 5 mm Pana la 3 mrn sobe de cocs, personalul muncitor va lor. precum si cel ce executa tencuielile ieli driscuite Umflaturi, ciupituri etc. Max. 3 cmp. La fiecare metru ), basici si zgarieturi adanci formate it Nereguiaritati ale suprafetelor (rf lar:itatilmp in orice directie avand orice directie avand adancimea sau Max. cele admise pentru elementele la 1 mm/m si max. 2 mm pe toata te ca intranduri, iesinduri, glafuri, Pana la 1mm/m si max. 3 mm de Abateri fata de raza la suorafete XTV. TAVANE DIN GIPS-CARTON 1. DEFINITIE Tavanele din gips carton sunt alcatuit din placi de gips-carton fixa cu suruburi oe o structura de sinci de lemn sau schelet de rezistenta de metal Placile de gips-carton sunt al ite dintr-un miez de sips imbracat intrmetal un carton special. Structura de lemn sa este prinsa de structura rezistenta a planseului respectiv. 2. DOMENII DE UTILIZARE Tavanele de gips cafion se pot :utiliza atltla constructii noi cat si in pebaza de fibre minerale in structura pbrtanta din lemn sau asezarea unor renovari. Prin inglobarea izolatiei peste sfi'uctura metalica se rcalizeaza o Pasina 46 din 129

47 imbunatatire suplimentara a anitfoc a elementelor struclura itatii de izolare fonica ale planseului. si terjnica. Plafoanele de gips carlon asigura protectie 3. FABRICATIA SI CONTR Fabricarea se face pebaza atesta calitatea conform LUL nelor tehnice ale producatorulul, certificate prin documente interne exteme ce le :rilor standardelor SR-ISO si co[rform dosarului tehnic al oroducatoruiui. 4. CONSTRUCTIA TAV Structura portanta din lemn se de montaj. Dimensiunile sect dintre riglele portante sunt de de montaj, cu tije filetate de acestor distante. Sipcile porta executie. Orizontalitatea pri suruburi autofiletante. Stratul de gips-carton se prind cu su montaj. Placile de gips ca muchii. Imbinarea marsinilor caftonului. -OR PE O STRUCTURA DE I]EMN :xecuta ca si un gratar dublu did sipci, primul strat se numeste portant si al doilea rnale ale sipcilor sunt de 60mftx40mm, respectiv de 50mmx!]0mm. Distantele 50mm si dintre riglele de motaj sunt de 500mm. Distantele de prindere a riglelor rlanseu, sunt la maximum 1000mm. Nu este permisa, in nici vn aaz depasirea te vor fi prinse de planseul dif lemn cu tije filetate, prezentale in plansele de lui strat se asigura cu ajutorul unor pene de lemn care se frxeaza de sipci cu 5. TRATAMENTUL S Rosturile dintre panourile de in prealabil acestea au fost rosturilor. Timpul de prel friguros (0-6"). Dupa ce se ind necesar se poate slefui. La sl carton cu rosturile si zonele diferentele de caoacitate de grund combinat sau grund trebuie lasat sa se usuce. T vopseste cu pensula si cu ru Atunci se cere o revopsire de Pe tot parcursul executiei lucr fuire nu trebuie atins cartunul $e langa zonele de spacluire. ['e placile de gips prindere slefuite se aplica mpi intai un grund, care are rolul de a compensa ofbtle ale supraletelor suprafetelor de cartofir cartop si sr a zonelor prelucrate pre-tucrate cu spa.clul. Se foloseste toloseste ial (care contine solventi). Inaihte de continuarea prelucrarii srrprafetei, grundul rea finala se face cu vopseli. Nu se folosesc vopsele pe baztr de minerale. Se. Pe suprafata nevopsita sau ralr vopsita apar sub influenta lumlinii pete galbene. 6. DURABILITATEA SI Criteriile esentiale de du stabilitate, etanseitate, rezis Metodele de intretinere si acestora un aspect, cel putin, cu carpa umezita sau chiar pri la agenti fizico-chimici). lre preconizate aftutilizate su{rt de natura sa conserve materialele si sa confere isfacator. Intretinerea se face Qe la caz la caz prin desprafuire au aspiratorul sau spalare cu apa si cu un detergerlt neutru din punct de vedere chimic. 7. CONCLUZI Sistemele de plafoane de gi avantaie economice. Prin te finisaj existente, se obtin mult redus fata de cel al incheierea executiei. Utili favorabil daca se respecta Constructii si Standardele din lnsumand arzumentele si - montaj simplu si rapr - introducerea simpla - imbunatatir ea izolati - reducerea inaltimi lor - elementele olafonul - suprafata vizibila est - sistemele de iluminat suru lslenlce st usor XV. PERETI DIN RIGIPS carton indeplinesc toate con{itiile cerute de confort, asigunandu-se serioase :a de montaj uscat folosita, se evita mezirea elementelor de constructii si de fete perfect plane, ca si muchifl orizontale si verticale intr-un timp de lucru cu :ii traditionale umede. Spatiile astfel amenajate pot fi exploatate imediat dupa plafoanelor false de gips-carto4 in domeniile de folosire acceptate, este apreciata mania in vigoare la data execritiei or de plafoane din gips carlon, 4cestea sunt: L; instalatiilor si mascarea grinzilqr, etc; l acustice si izolatiei termice: ale incaperilor'; Pagina 47 din r29

48 l.gener:alitati Prezentul capitol cuprinde spgcificatiile pentru confectiona tavanelor din rigips, respectiv: Pereti despartitori din rigips; Captusire sarpanta cu rigips; Tavane din Protejarea antifoc a elementelor structupii sarpantei cu placi rigips. Documentatia face referire la standardele, materialele, actiunile, necesare la alcatuirea si executarea perdtilor despartitori " tavanelo.r din ps echiparea si montarea peretilor si a zele tehnologice, sculele si utilajele gips. 2.Domeniu: rigips care nu sunt supusi unor solicitarf sau conditii speciale de exp Se va folosi sistemul de alcatuire pe structura rnetalica, cu izo de executare a peretilor desoartitori din din saltele de vata minerala. 3.Standarde si materiale utilizate: Legea nr. l0ll995 privind calitatea in c$nstructii Normativ P I Firma li.igips Romania SRL este in pdsesia agrementelor tehnice eli certificeltului european ISO Maleriale: Profile U de contur ,6 Profile (J in camp ,6 Dibluri cu tub filetat pentru fixare in pardoseala si pereti laterali din B rate de MLPAT - INCERC nr le comerciatizeaza precum si a \, pe care Suruburi speciale pentru prindere placi pe ipsos T25 sau T 35 Banda de etasare sau chit de etansare Saltele rrata minerala 6 cm grosime in folie P.E.; sall.ele vata mineral d Placi rigips antifoc 72,5 ; 15 mm grosirfre; Pasta speciala pentru spacluire Distantier pentru profil C Rigle lemn 40 x 120;40 x 150 mm Agrafe rlin Pb 20 x2 (pentru prindere ligle de ferma metalica) Alte accesorii, conform detalii Ustensile: Pentru taiat: tarat: cutit cutrt universal uruversal de taiat" taiat, fie!'astrau coada de vulpe sau manual sau freza pentru doze,prize etc. 12 cm grosime. traforaj (electric), fierastrau traforaj Pentru insurubare; surubelnita electrica fapida sau masina de saurit cu dispozitiv de insurubare \/ drisca metalica, hartie abraziva, sau montarea elementelor speciale de sarpadta pentru absorbtie/evacuare ae montarea ramelor ferestrelor de mansarda izolarea golurilor dintre rame si asterealp, refacerea invelitorii (toate rep montarea profilelor metalice pentru sustfnere tavan montarea riglelor de lemn de-a lungul fqrmelor (acolo unde avem pereti ignifugarea tuturor elementelor din pod, in special in zonele ce vor fi ac demolari de zidarii zidarii de Ytong instalatii sanitare, electrice, termice, velrtilatii - pana in zona unde urmatoarele lucrari: in canalele de aerare ratiile la invelitori) gips - conf. detaliu) ite a fi inglobate in peretii de rigips. 6. PERBTI AUTOPORTANTI DIN RIGIPS Montare:. Fazele de lucru pentru montarfa peretilor constau din: Pagina 48 dini29

49 Masurarea si trasarea pe pl golurilor Aceeasi operatie se executa la portant a axelor peretilor a scheletelor autoportante, a usilor si a Se pregatesc profilele de adecvate de etansare Scheletul metalic : se taie cu foarfeca de tabla, lipesc pe ele benzi de etansare sau alte materiale Se fixeaza profilele de ele vor fi fixate cu suruburi cu filet la - 80 cm distanta in dibluri de lemn (montate in sapa) si la 0,80-00 m distanta in peretii laterali i sus In nrofilele U se monteaza Iele C despartitoare la interval 62,5 cm (avandu-se in vedere latimea placilor de rigips : 6o cm); profilele le trebuie sa patrunda mr 15 mm in profilele U si sa aiba sus o toleranta de 10 mm. Nu se admit nicai i intervale mai mari de 62,5 (n i la margine) lncazulplacarii cu faianta, di anta intre axele scheletului va de maxim 42 cm sau se va folosi placarea dubla Se trece la montarea placilor rigips - Prelucrarea placilor de rigi Se traseaza cu un creion linia taiere Se taie cu un cutit in lunzul li ei de taiere, sau cu un cutter Se rupe placa pe taietura, pe o narsine de masa. Se taie cartonul pe spatele pl Dupa separare se indreapta cu nncleaua respectlva Se niveleaza cu rindeaua de t sau cu un cutit Orificiile oentru traseele e ce sau la instalatii se decupeaza un traforaj special sau cu freza de doze. Montarea placilor se face dintr-una din marsinile elui despartitor; Se monteaza placile de rigips, se fixeaza cu ajutorul nivelei suruburilor de montaj rapid, i i intai pe o parte a peretelui, bula de aer. In continuare. asa fel incat sa nu existe tensi fel: prima placa se ftxeaza partial pe schelet si aca este fixata pe scheletul suport cu ajutorul n; suruburile se vor fixa la 25 cm interval si vor avea dimensiur minima (de patrundere a tijei) de: 25 mm placi de rigips pline de 12,5 groslme 35 pentru placi rigips pline de 25 mm srosime 30 pentru placi cu goluri de 9,5 2,5 mm grosime. Se monteaza urmatoarea olaca verticala (asadar. montarea face pe verticala, de jos in sus) Urmatoarele placi se la fel; La montarea urmatorului de placi rigips se va ca irnbinarile orizontale dintre randurile alaturate sa fie decalate pe ori ntala. La colturi, placile de rigips se inunghi dei20 Se introduc instalatiile (e sanitare, etc.); pentru doze comutatoare, prize se ttilizeaza doze speciale. Dozele se fixeaza cu clemele metalice de pereti. S e izoleaza instalatiile; In spatiul gol din perete se va, indesa si asigura contra a (prin fixare cu cleme metalice) stratul de vata minerala necesar; grosi stratului de vata minerala nu t ie sa fie mai mare sau mai mica decat soatiul gol din perete. In continuare se placheaza a ua fata a'oeretelui. Imbinarile placilor sunt dep fata de pozitia imbinarilor ilor de pe partea opusa. (ln ca;zul placarii duble, al doilea rand de placi va fi i rubat dupa primul, prin decala imbinarilor) Peretii despartitori vor avea, I alaturarea de usi sau ferestre" ile de sustinere separate de cele ale usilor sau ferestrelor. Profilele pentru usi sau se vor monta pe intreaga i profilul de contur supenor sr i ferior al peretelui. si vor fi fixate foarte strans de colturile vor fi protejate cu p cu benzi adezive soeciale ru pereti rigips sau cu chit special de etansare; file speciale pentru protectia turilor, mai ales iesindurile vor fi proteiate cu corniere soeciale 31/31 mm. Spacluirea peretilor poate i numai dupa consumarea tensiunilor semnificative, Se presupune o temperatura a spatiului in ti I montajului de minim 5 grade SlUS. Trebuie evitate umiditati ale aerului (in comparati cu conditiile ulterioare de utilizare) in timpul spacluirii, precum si deshidr rapida sau incalzirea in uscarii (ce pot genera fisuri in pereti). Daca apare necesitatea slefuiri peretilor spacluiti, slefuirea ie sa evite aparitia asperitatilor pe carton (sa nu se zgaraie cartonul). In cazul racordarii la alte el e de constructie, se vor benzi de separatie. Atentie: la pereti mai mari de x 10,00 m se va realiza dubla la imbinare). Tratamentul suprafetelor; ile rigips cu protectie r incendiilor sunt compatibile cu aproape toate tipurile de strat de acoperire le: lacuri, vopsele, tapete, lacari. Nu este indicata folosirea de coloranti oe baza de silicati sau var. Pagina 49 din '1'

50 de tencuiala" su Montarea ramelor de usi Pozitia si latimea usii se marcheaza pe flodea Se monteaza profile speciale pentru rar4e de usi sau ferestre (rame de alinierea cu peretele. orizontalitatea etc. peretelui si de rama usrr. dubleaza. practic rama usii max. 0,4 kn/m ; pentru greutati mai n1ari, se vor lua masuri speciale pana la l0 kg (ex. tablouri) se pot fixa irfl carlige 7. PROTECTIA LA FOC A ELEMENTELOR STRUCTIIRII SI Structura sarpantei se va proteja prin captusire cu o captusala din placi de protectie a structurii sarpantei pentrr! indeplinirea unei Rezistente la prescriptiilor fumizorului de materiale ipsusite de seful de proiect. necesare tratamente preliminare, cum speciale pentru rama usii). Se verifica consolidare, deasupra ramei usii se Se fixeaza profilul tansversal de cadrul ti in consola (tablouri, rafturi, dulapuri stanta dintre console trebuie sa fie de 8 mm si suporta o greutate de pana la consolidare. Obiectele mai usoare de AN-IEI rigips rezistenta2h la foc. Elementele oc de 2h trebuie sa se execute conform XVI. VOPSITORII 1. GEN]]RALITATI In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice pentru executia vops 2. MATERTALE, LIVRARE, TRANSPPRT, DEPOZITARE Materialele utilizate la executarea {opsitoriilorvor avea caracteri icile tehnice conform standardelor si normelor interne de productie specificatp in subcapitolele respective. Materialele utilizate la lucrari de vopsitbrie, liwate in bidoane din tabla in butoaie P.V.C. cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate in locuri u$cate si ferite de inghet, ambalaj Depozitr:le trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva i locul de depozitare sa fie cuprinsa inl.re J+- 7 si + 20 C. fiind inchise errnetic si etans. iilor. Se recomanda ca temperatura in 3. CONDITII DE EXECUTIE Vopsitoriile se vor executa in confonnitpte cu proiectul de executie si Diferentele de temperatura intre aerul irpconjurator si suprafata care se C pentru evitarea condensarii vaporilor. 4. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LIJCRARILOR Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre di indeplinirea conditiilor de calitate a srlprafetei suport, calitatea pri conform standardelor si normelor inter$e de fabricatie, respectarea santier, r:orectitudinea executiei si respeptarea specificatiilor mentio Lucrarile executate fara respectarea celqr mentionate si gasite necoresp ReceptieL lucrarilor de zugraveli si vopsilorii se va face numai dupa ite din prezentul Caiet de Sarcini. pseste nu trebuie sa fie mai mare de 6 ele de santier: lor materiale introduse in executie rilor din proiect si a dispozitiilor de se vor lemedia sau reface. lor completa. XVII. SCHELE METALICE CU PLATFORMA AUTORIDICATO 1. GENI]RALITATI Prezentul capitol se refera la prescriptiile tehnice de montaj, exp platform a autoridicatoare, folo sita p entrir fi nisarea fatadelor. re si transport a schelelor metalice cu 2. STAI\IDARDE DE PREFERINTA - STAS MAT]ERTALE SI PRODUSE Materiale Nisip si pietris marunt - STAS Dulapi de lemn de 5 cm grosime Schela metalica cu platforma autoridicaloare Schela metalica tubulara. Pasina 50 din 129

51 4. MOSTRE SI TESTE Exploatarea schelelor metali , a instructiunilor de proiectarea, construirea, a normelor de protectia muncl Unitatea care foloseste standardului 9404lBI si a ce Exploatarea schelei autoridi unitatea detinatoare a schelei. Responsabilul cu exploata autoridicatoare. Vor fi adusi la lucru numar Lrstructajul de tehnica si detinatoare a schelei. 5. LIVRARE, DEPOZIT MANIPULARE Elementele schelelor metalice cu platforma autoridicatoare se livreaza de catre intreprinderr attorizate care le fabrica oebaza de documentat e intocmita conform regulamentelor legale majore. 6. EXECUTAREA LU Montarea si demontarea proiect de montaj cu Instructiunilor de montai din verificarea mecanismelor de Pentru montarea schelei metal - pregatirea platformei de - asarnblarea. asezarea si echi montarea instalatiilor de prot -montarea instalatiei electrice; -montarea structurii verticale Nu se admite montarea tro Montarea tronsoanelor de ba - paralelismul intre castelele schelei; - distanta intre castele va fi prevazule in Cartea tehnica a - distanta maxima de ancorare se face numai cu masuri sunli - distanta maxima intre doua - distanta maxima de la ultima 3m; - fiecare ancorare a schelei cel putin 800 N; - distanta maxima intre ancora la sol la primul ancoraj sau de -legarea schelei de constructi Platdforma de lucru se reali modulate si cu elemente de le Capetele puntii de rezistenta buloane de sizuranta. Extinderea maxima admisa a Echerele de sustinere se fini altul, fiind prevazute cu prel platformei de lucru sa fie de 2, Extinderea laterala a plat numai pe o lungime de 7,25 m. La executarea oodestului de le lega intre ele pe dedesubt in In cazul executiei podestelor d Punerea la pamant a intregii i de pamant cu rezistenta schelei va poseda un tabel cu muncitorii instruitl sa lucreze pe schelele rcitorii trecuti in tabel. ritatea muncii a muncitorilor c[re lucreaza pe schela se face de intreprinderea or metalice cu platforma conditiilor prev antte in ntul standard, a actelor normative in vigoare, rtea schelei precum si a 'iptiilor tehnice pentru proieetarea, construirea icat si dipozitivelor auxiliare R r-76. cu platforma autoridicatoare va respecta urmatoarea ordine a operatiunilor : re a castelelor si instalarea platformei de lucru; ie impotriva tensiunilor de st ancorajelor intre castele si a care au montanti din teav si a celor intermediare oentru si verticalitatea fi si de pas; castelelor la peretii construrctiei. sau cremaliere deformate. 4 si Lizarea castelelor se va face asigurandu-se : castel in limitele inscrise in Cartea tehnica a relata cu dimensiunea olat de lucru, conform instructiunilor de montaj, ereu castelelor fata de peretii i este de 20 cm. Depasirea acestei distante tare de ancofare, ce vor fi te in proiectul de montaj; i ale castelelor la sau de la sol la prima ancorare este de 6 m; rare a castelului la ie pani lapartea suplimentara a castelului este de va fi astfel realizatai sa reziste la o forta oizontala de smulsere de se va ra face lace numai numal cu sistemele slstemele si s1 dispozitivele cllspozrtrvele lndlcate indicate m in proiecl.ul prolecl.ul de montaj. montaj. din elemente metalice, gdnfi si pereti de rezistenta demontabile cu lungimi ura si rigidizare pe care se ase{za podestul., se sprijina pe suportii de pe flocurile motoare vor fi asigurate cu bolturi sau ntii la fiecare capat este de 2,5 tn za pe partea superioara a puntii de rezistenta la distanta maxima de 1 m unul de ;itoare loare telescopice, pentru evedtuale extindere laterala astfel ca latimea totala a )m. de lucru, pana la 2,00 m si grinfile prelungitoare, in afara castelelor, este admisa ur al platformei de lucru nu se lva lasa nici un gol intre scanduri. Acestea se vor : si sprijinite pe grinzile puntii. Lmetal se vor lua rnasuri speciafe pentru prevenirea alunecarii. talatii se realizeaza prin legarep tronsonului debaza al fiecarui castel 1a o piza r de 40 Ohmi. Pagina 51 din 129

52 Parapetul de la puntea de lucru va avoa inaltimea de 1,00 m monta bordura de protectie, de pe partea frofrtala a platformei de lucru, sa dreptul castelului. Montarea castelelor se face pe o platf$rma de asezare, executata din asezati orizontal numai dupa ce terenu! a fost pregatit in prealabil pri nisip sau pietris marunt. Suprafata platformei de asezare va dep{si cu minim 30 cm fiecare la Terminarea lucrarilor La terrrlinarea montajului si a verific{rilor responsabilul cu supra detinatoare a schelei, consemnand aces! lucru in registrul schelei. Demontarea se va face cu succesiunea Qperatiunilor in ordine inversa a 7. ABAIERI ADMISE Orizontalitatea platformei trebuie sa fie asizurata asigurata orin prin disoozitive dispozitive responsabilului care manevreaza schel[. Inclinarea accidentala maxi orizontala poate fi de 5 %o adica 3o gr. Exploatiarea schelei metalice autoridipatoare este permisa numai instalatie de ridicat este interzisa. uarea tuturor masurilor de sieuranta si vor grupa in apropierea castelelor. I se vor aseza pe toata lungimea- importante care conditioneaza sigurantfl in exploatare sunt sub cele tr Inlocuirea pieselor uzate se face numai pu piese de schimb originale. Ridicarea sau coborarea de materiale. materiale, fdl fqlosindu-se platforma de lucru d Deplasarea platformei de la un nivel la a altul se va face numai dupa avertizarea tuturor muncitorilor aflati pq platfi deplasarea platformei de lucru, materlialele si sculele aflate pe plat platformei in mod uniform. se va face cu conditia ca parapetul si iba continuitate cu exceptia zonei din lemn de minim 5 cm grosime si completari ale unui strat de a conturului tronsonului debaza. tehnica a:utorizat al intreorinderii de montare. sizuranta ale schelei admisa a olatformei de sl pnn gnja lucru fata de limiteie de uzura a pieselor mal ztte in Cartea tehnica a schelei. 8. VER]FICARI IN VEDEREA La monl.area schelelor metalice cu plat autoridicatoare se vor face toarele verificari : - verifi carea oizontalilatii platformei asezare a castelelor cu bo - verificarea montarii elementelor ale schelei de documer fata de instructiunile de montaj prev in Cartea tehnica a schelei; - verificarea distantei intre axele cas - verificarea vizuala a aspectului t lor intermediare ale sensurilor Dupa terminarea montajului si a verifiqarilor, responsabilul cu montaj coborare a platformei de lucru pe toata flnaltimea. Cu aceasta ocazje se de siguranta cu care este dotata schela. La terminarea montajului si a verifica{ilor, responsabilul cu pe toata or. schelei va face o proba de ridicare si ifica si functionalitatea dispozitivelor tehnica, autorizat al intreprinderii in registrul schelei. patrat (m') de suprafata acoperita si - montarea si demonl.arda schelei. - montarea si demontarqa platformelor de lucru, - sortarea, curatarea si sfir.uirea materialelor si el depozitul de santier, Pagina 52 din 129 de schela in

53 - transportul asezarea balastului, - transportul ei autoridicatoare se face cu ilerul de la depozitul de schela la de lucru. Ca unitate de lucru este bucata Bucati necesare pentru suprafetei de finisat. U tllizar ea schelei autoridica se calculeaza in ore utilizare la necesara lucrarilor de finisai. XVru. IGNIFUGARE SI ISEPTIZARE I. GENERALITATI : Acest capitol cuprinde sarcini ce trebuiesc respectate la ia qarpantelor de lemn. 2. STANDARDE SI NORMA E DE REFERINTA : La lucrdrile de execufie a elor se vor avea in vedere oarele standarde gi normative de referinld : o P 1lB-99 : iv de siguran{d la foc a o SR EN 518:1998 Lemn constructii. Clasificare. ii pentru standardele de clasificarevizuald o NP : Cod calculul qi alcdtuirea el telor de construc.tie din lemn o GP : Ghid ntru tehnolo gia realizdrii. ST : Speci lie tehnicd privind condiliile calitate a lemnului pentru construc{ii lemnoase folosi e STAS : Lemn und de rdginoase gi pentru industrializare gi construcfii. Mdsurare, mafca stivuire. o STAS : MA generale de protec[ie a 3. MATERIALE Sortimente de materiale de rd o STAS ; STAS 651 o STAS folosite sunt conform u Materiale de protecfia Materiale ignifuge impotriva putrezini 4. PREVEDERI GENERALE Din punctul de vedere al ifiilor in care se exploateazd elementele de constructie din lemn acestea se incadreazd in clasa 2 de ex tat'e considerandu-se umidit ea de echilibru a lemnului 18% NP005-96). Elementele de lemn vor avea sa de calitate I (NP005-96, 19-97). Riglele, grinzile, gipr:ile se sorteaz[ in care se sorteazl, in cdte o si clasd de calitate (STAS 1 6). Piesele de cherestea trebuie sd corespundd urm[toarelor conditii de admis bilitate a defectelor: Denumirea defectelor Conditii de admisib Fibra inclinatd,, ftbra incdlciti, de comoresiune. mdduva Se admit se admit noduri cdzdtoare, nodurile ind intesritatea sdn[toase, concrescute, par,tial concrescute putrede qi vicioase cu condili.a ca piesa s6-qi Crdpdturi (cu excepfia ca piesa sd-gi menlin[ integritatea; se admit uri inelare G6uri si ealerii de insecte se admit cele mici miilocii iar cele mari numai Roqea{a, albdstreala, colora{ie se admit Coaja infundatd qi cripdturi de Zone imbibate cu rbsind Teqitura obluzd Tesitura ascu Alte defecte se admite sub fr Se admit din fi in adancime % din Se admite pe canturi pan6 la lungime qi 1/3 din Nu se admite Nu se admit din cel mult lz din lungimea piesei fdrd a depdgi ambele % din Se admite superfiaials pe toate muchiile iar sub forrna pronunjatd se admite numai pe dou[ muchii pe cel mult 1/3 din lunsimea piesei Pagina 53 din 1

54 Se va asrigura protec{ia materialelor fol$site in mod corespunzdtor, feri gi la manipulare. Depozitarea se va ffce conform prevederilor din indica{iilor din Normativ C le de degradare atdt la depozitare, cdt AS 5194-BB, STAS ,2-86 si a a) ANTTSEPTIZARE Putrezirea se produce sub efectul uno{ ciuperci qi insecte xylofage umidi6fii peste cea de satura{ie gi de tejnperaturd intre 0o gi 50o gi duce carbon qi ap6. Mdsurile de evitare a pttrezi.rii lemrlului vizeazd, atat distrugerea lemnului (tratamente chimice), cdt gi rfrdsuri constructive de reduce izolarea acestuia de surse care ar duce la ridicarea ei. se dezvoltd in condilii de existenld a a descomlrunerea celulozei in bioxid de ilor de ciuperci prin antrseptrzarea a umiditdfii prin uscarea lemnului sau b) IGMFUGARE Arderea lemnului este un proces de oxidare rapidd a materiei sal atmosferd, transformandu-se in bioxid de carbon qi apd. Pericolul d timpul incendiilor este mai micd dec6t fln cazul construc{iilor din pir timpul arderii stratul de chrbune forrlrat 1a exterior apdrd zona intdrziind astfel prdbupirea construc{iei. M[surile de evitare gi intdrziere a arderli lemnului se realizeazd prin existentr:) sau chimice, care constau ifr impregnarea pieseior de ] substante ignifuge, astfel lemnul poatp fi inclus in categoria mat neinflamabile. organice, in prezen\a oxigenului din pr[buqire a construc.tiilor din lemn in ziddie sau olel neprotejat, deoarece in d a lemnului impotriva distrugerii, constructive (in cazul construc.tiilor, inainte de punerea lor in operd, cu elor de construc{ie greu combustibile 5) PREVEDERI SPECIFICE Lucrdrile de protec{ie a lemnului se vol face in confonnitate cu a) a, A1\ ANTJ.SEPTIZARE r r.)er I IZ_r\Ittr Mdsurile chimice - constau in impregrlarea superficialb. sau profi.urdd exercitd asupm ciupercilor o acjiune toxflcd) : solubile in ap6, cum sunt sdrurile minerale solubile in a sulfatul de cupru, fluorura de sodiu, fluorosilicatul de soc ile din Normativul STAS )Q)\-6'7 ci D substanje antiseptice fungicide (care (clonrra mercuricb, clorura de zinc, u) sau deriva{i olganici solubili in apd (fenolii, crezolii, hidroxi-toluolii, dinitrofenolatul, etc.). insolubile in ap6, cum sudt derivafii organici de tipul de huili, uleiului de creuzot, fileiului, gudronului de lernn din gisturi bituminoase sau etc., care se folosesc pentru proteclia lemnului rotuncl dq constructii, folosit la exterior. gazoase, precum anhidrida sulfuroasd, aldehida formicd, itrina. etc.. folosite la dezinfectarea superficials a lemnului, pentru distrugerea sporilor qi a iilor de pe suprafafa lemnului infestat. paste ' antiseptice, fabricate pe bazd de fluorurd de sodiu de flrrorosilicat de sodiu se utrlizeazd pentru protejarea elementelpr de construc{ie conr care nu sunt acfiunea umiditdtii din atmosferd sarl din sol. lndustrial, se produc substanfe pentru protecfia insectofungicidd qi ifugb a lemnului, solufii cu diverse denumiri : TROPITOX, EVINIT, COTINEX, etc. Substanl.ele Substanlele antiseotice antiseptice se not pot aolica aplica : a prin vopsire (tratare superfi{iala;, superfi{iald), impregnare sub presiune prin alternarea de bdi calde qi reci. o prin acoperire cu paste antiseptice. Pentru a. se asigura o proteclie corespun[dtoare re, lemnul trebuie sd fie ect sdndtos, uscat qi prelucrat in forma definitivs. Mdsurile constructive - constau in : o alegerea gi softarea corectb I lemnului o evitarea umezirii lenrnului ce poate apdrea din precipita din condens sau prin contactul cu de hidroizolafie, prin dispunerea sub itarea incastrdrii directe a staloilor de ui care indepbrteazi umiditatea. are loc din : Jarea de vapon, sav gaze inerte care inflamabilitatea acestora.

55 . reducerea t ignifuge in Substanfele ignifuge trebuie favorizeze putrezirea gi sd nu Dintre substanlele ignifuge se clorura de amoniu), siruri de de potasiu), alaunii (sulfatul d Ignifugarea lemnului se reali Mdsurile constructive - cons t utllizarea interioare e indeodrtarea I o izolareaftzicd urii lemnului prin e cle toplre, evaporare sau fie stabilite in timp, si nu ifi ce rezister4ele lemnului. remarca siruri de amoniu (d iu qi potasiu (carbonatul qi di blu de aluminiu gi potasiu sau zd prin aceleaqi procedee ca gi in: lui numai in clddiri oare nu le qi anume t < 55o C, frrd ului de sursele de cdldurd, lemnului prin inveliquri rdu albl unei pdrli din cdldurd de cdtre substan{ele a acestofa. ac{iune corosivd asupra metalelor, sd nu t gi monofosfat de amoniu, sulfat de amoniu, de sodiu, fluorura de sodiu, carbonatul aluminiu qi amoniu), boraxul. cazul impregnbrii cu substanfe antiseptice. intd pericol de incendiu, a.vdnd temperaturi deschis, scantei, etc. exemplu coguri. re de cildurd (azbest, tencuieli). 6. CONTROLUL CALITATII Controlul calitdjii va fine sea a a a a respecm pregdtirea aplicarea incadra tehnologiei de execulie adopt ului suport rilor succesive in grosimile maxime/minime 7. RECEPTIA LUCRA La verificarea la receotia. exalruna Pentru controlul calitdtii luc aceastd activitate : o normativ r Legea 10/1 se va verifica : directd a lucrdrilor executatd p lor executate se vor avea in ru verificarea calitdlii gi rece 5. sondaj privitoare la calitatea operafiilor. urmdtoarele acte normative, ce reglementeazi aferente C 8. MASURI NTS $I PSI : La executarea lucrdrilor de qa cerinfe : a Regulamentul pri a Norme tehnice de a Norme generale a Normativ de instalafii, C 300- Orice alt actl investitor pentru se vor avea in vedere nd protec{ia qi igiena muncii in tectare $1 realzafea construc prevenire qi stingere a incendii ire qi stingere a incendiilor I care reglementeazd qi stabi ile ce se executd in incinte acte normative ce reglementeazd aceste nstruc{ii ord. MLPAT 9/N/ I 993. ilor privind proteclia la acjiunea focului; ; MI 381/93, MLPAT 7 lnl93; durata executirii lucr5rilor de constructii sr mdsuri NTS qi PSI stabilit intre antreprenor gi folosintd comune. XIX. EXECUTAREA SISTE 1. SCOP Prezentul caiet de sarcini verificdrile necesare a fi executantului. 2. DOMENru Caietul de sarcini se referd la I 3. DEFINITII $I PRTSCIIR WDVS : sistem termoizolant 4. DOCLI\4ENTE DE RE L C Normativ BC 8/2003 termice la 2.C 3.C Normativ BC l4li99b la clddiril Normativ ULUI TERMOIZOLANT ilegte principalele reguli pnv pentru urmdrirea calitali rdrile de termoizolare a fa Drolectarea sl executarea Adiri. ivind calculul coeficientilor cu altd destina,tie decdt locuirea :ivind proiectarea qi executarea Pagina 55 din 1 de executare executate qi li de izolare termicd a sistennului temoizolan, responsabilits,tile ce revin

56 BC 13/1998 termice la clidiri. 4. C Ghidpentru performan{elor termotehnice a BC I4ll99B locuit. 5. C Normativ privind ul termotehnic al elemente BC 15/i998 constructie in cu solul. 6.C Normativ privind ul transferului de masd ( Bta elementele de co 7.C Normativ pentru iectarea la stabilitate termicd a BC 8/2003 de inchidere ale c irilor ale clddirilor (inlocuieqte 8. MP Metodologie privi stabilirea ordinii de prioritate BC reabilitare termici clsdirilor gi a instalatiilor 9. GP chid privind opti rea nivelului de protec{ie BC de locuit. 10. GT Ghid de evaluare a ului de izolare termicd a el BC constructie ale cl rilor existente in vederea reabil 11. PCC Procedurd nrivind logia pentru reabilitarea BC clddirilor folosind i din materiale termoizolan 12. SC Solutii cadru reabilitarea termo-hi de locuit existente. 13. Legea l0ll995 - Lege privind ca tea in construcjii. 14. O.G Ordonantd nrivi reabilitarea tennicd a fondului existent Si stimul econolruslrll energrel terrruc 15. O.U.G Ordonantd de [6 privind instituirea misuri pentru reabilitarea termicb a unor clsdiri de locuit 5. RESI'ONSABILITAT] clddirilor de rde itate) prin ementelor 200-Be), mdsurilor de te acestora. Ia clddirile tca a lor de termice. a t,(aprobati prin Legea ) 5.1. Furnizorul o Livreazd materialele de calitate (certificat de calitate, declara{ie de r Asigurb documentafia tehnic6, r Asigur[, la cerere, consilierea cantltate cores brmitate, agrement tehnic ). pentru punerea in operd a cu documentele lelor liwate. de calitate aferente 5.2. Beneficiarul o Urmdregte realizarea lucrdrilor irr btmitate cu Drezentul caiet sarcini gi prevederile din Legea PROCEDURA 6. 1 Descrierea sistemului termoizolant Sistemul termoizolant se bazeazd oe mbinarea pldcilor de fa{add termoizolant, cu un strat protector hi fug qi de finisaj, realizat din aplica pq toate suporturile minerale ( 1). a) In componenla sistemului izolant intr6 urmbtoarele prod Profilul de soclu, din aluminiu se monteazd labaza sistemului ldcrirnal pentru scurgerea apelor meteo ice asigurandu-se astfel evitar Profilul de soclu la grosimea pl6cii ftxeazd, cu dibluri si se li polistirr:n celular de 10 cm nr. de cod n polistiren expandat ignifugat ca strat le minerale cu liant acrilic. S" po - avand rol de sus{inere. Este prevszut cu infiltririi apei in zona soclului (fig.z). at adeziv (fig.3). Pentru grosime de b) Profilul de col! este un profil {in aluminiu, cu aripi din plasd suplimentard a muchiilor ( colluri qi ii ale golurilor gi intranduril conferd o rezisten{d suplimentard a acesfora la solicitbri mecanice (fig.4 c) Adeziv pentru $paclu - mortpr adeziv mineral permeabil la fiilizat atdt Ia lipirea pldcilor termoizqlante de fafad6, cat gi pentru q realizat asigurandu-se o aderenll, atdt l[ suport cat gi la placa termoizc aplicare al adezivului este prezentat in fig. 6. n fibri de sticld fiind utilizat la armarea ). Asigurd rectiliniaritatea muchiilor gi vaponl de apd qi impermeabll7a apd,, luirea acestora (fig.5). Produsul este ntb de minim 100 KN / m'. Modul de d) Pldci termoizolante pentru fa{a.dil, din polistiren expandat igr conduct.ivitate termica Wmk. Plabile au dimensiunea de 1000 x 5 + 0,4 oa. Pldcile prezintd contraclii re{use sub influenfa factorilor cli (dupd tdiere ) o perioadd de 3 luni pentnf consumarea contracfiilor. Pagina 56 din 129 fugat, cu densitate de kg/m3 qi mm avand o abatere dimensional5 de tici (maxim 0,2 o/o), fiind depozitate